7,897 matches
-
posesiv: a cincea sesiune, sesiunea a cincea (nu sesiunea cincea)” (Îndreptar..., 1995, p. 55); - când propoziția sau fraza se află În Întregime Între paranteze, punctul se pune În interiorul parantezei, iar după paranteză nu se mai pune un alt punct: Unele substantive au o formă deosebită și pentru vocativul singular: În -e substantivele masculine și În -o cele feminine. (Alteori Însă forma de vocativ este identică cu cea de nominativ-acuzativ: frate, mamă.) (Îndreptar..., 1995, p. 55) Această regulă este respectată de mulți
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1995, p. 55); - când propoziția sau fraza se află În Întregime Între paranteze, punctul se pune În interiorul parantezei, iar după paranteză nu se mai pune un alt punct: Unele substantive au o formă deosebită și pentru vocativul singular: În -e substantivele masculine și În -o cele feminine. (Alteori Însă forma de vocativ este identică cu cea de nominativ-acuzativ: frate, mamă.) (Îndreptar..., 1995, p. 55) Această regulă este respectată de mulți lingviști: Iorgu Iordan, 1975, p. 231; Dumitru Irimia, 1999, p. 136
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cazuri: - după o propoziție exclamativă: „Ce ochi frumoși avea Margareta În seara aceea!” (A. Vlahuță); - după o propoziție imperativă: „Fugiți! Fugiți!” ( G. Galaction); - după interjecții: „He-he-he! râse jupân Năstase, s-au trecut acele vremuri!” (M. Sadoveanu); - după titluri exprimate prin substantive În cazul vocativ: Absalom! Absalom! (titlul unui roman de Faulkner); - când autorul Își exprimă Îndoiala sau ironia față de cele exprimate În propoziție, semnul exclamării ținând locul cuvântului latinesc sic („chiar așa”): „Am scris lui Barbu În franțuzește (!), ca să-l felicit
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
arză odată cu o avere de om... - Patruzeci de mii de franci!... - !!!” (I.L. Caragiale) Trebuie reținut faptul că, uneori, semnul exclamării se folosește În scrisori, după formula de adresare: „Salut!”, „Fraților români!”, „Stimați compatrioți!”. Dacă o interjecție este urmată de un substantiv În vocativ, semnul exclamării este Înlocuit de virgulă: „O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi/ Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi” (M. Eminescu). Ca și În cazul semnului Întrebării, după semnul exclamării, „inițiala majusculă marchează Începutul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ar fi mai sugestivă elipsa verbului prin utilizarea liniei de pauză („iar modelul de caligrafie - scris de mână”), mai ales că, În asemenea context, linia de pauză este flancată de blancuri, care fac și mai vizibilă elipsa. - când izolează un substantiv de o apoziție explicativă: „Zeus, feciorul lui Cronos, făcu semn din sprânceană că primește” (A. Odobescu); - construcțiile gerunziale și participiale, cu sau fără determinări, așezate la Începutul frazei se despart prin virgulă: „Fiind mediocru și ca Învățătură, și ca inteligență
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
să izbutească” (G. Galaction); - se pune virgulă Între complementele circumstanțiale așezate Între subiect și predicat, dar numai când subiectul este așezat Înainte de predicat: „Povestea bătrână, În măreția codrului, aduce Înfiorări pe chipurile lor trudite” (M. Sadoveanu); - se despart prin virgulă substantivele În cazul vocativ: „Am trei copii, Costică!” (I.L. Caragiale), „Deșteaptă-te, române!”; - după interjecții se pune virgulă: „Ei, ce veste ne mai aduci de pe la târg?” (I. Creangă). Observație După interjecție se poate pune, așa cum am văzut, și semnul exclamării. Când
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
copii, Costică!” (I.L. Caragiale), „Deșteaptă-te, române!”; - după interjecții se pune virgulă: „Ei, ce veste ne mai aduci de pe la târg?” (I. Creangă). Observație După interjecție se poate pune, așa cum am văzut, și semnul exclamării. Când interjecțiile sunt urmate de un substantiv cu care formează În rostire o unitate, nu se pune niciun semn: „Bre Ilie, vină-ncoace!” (M. Sadoveanu), „Măi animalule!” (celebrul apelativ al lui Ion Iliescu, adresat la Constanța lui Radu Mazăre, pe atunci ziarist, devenit apoi primar al Constanței
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
materii. Cine este interesat de valoarea diminutivelor, găsește aici următoarele informații: diminutive 158-175; sensurile și nuanțele semantice exprimate de sufixele diminutivale 158-166 (depreciative 159-160, 166; dezmierdătoare 160-163; ironice 163-166); sufixe diminutivale cu valoare augmentativă 166-169; cazuri speciale de diminutive (la substantive) 170-171; alte părți de vorbire Întrebuințate sub formă diminutivală 171-175 (pronume 171-172; adjective 172-173; diverse 173-175). Un alt exemplu din aceeași lucrare: „sintaxa: sintaxa afectivă (= stilistica) 20; sintaxa În raporturile ei cu stilistica 19, 20 și ca izvor de fenomene
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
din 1953 s-a Înregistrat următoarea eroare de transcriere: Însă nu știu cum, totdeauna pare Că mintea bună fu cu sărăcia Prietenă, iară tâmpa dezmerdare Cu bogătatea și cu boieria. Cuvântul buiecia a fost transcris boieria. Cuvântul buiecia este un derivat al substantivului buiac, cu sensul de răsfățat, nechibzuit, zburdalnic, nebunatic. Introducerea cuvântului boierie a prilejuit, În climatul anilor de atunci, „glose de «critică socială» de-a dreptul vulgarizatoare și ridicole” (Funeriu, 1995, p. 13), fiindcă Întregul context este interpretat din această perspectivă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Nicolae Herlea și David Ohanesian, respectiv În lectura, de altfel inimitabilă, a lui Mihail Sadoveanu. În general, opțiunea lui Eminescu este pentru nearticulare. I. Funeriu (1995) afirma: Hotărât lucru, opțiunea eminesciană are resorturi estetice serioase, motivația fundamentală fiind aceea că substantivele nearticulate sunt mai vagi, mai puțin precizate, mai tainice, mai misterioase și mai „ne-lămurite”, prin urmare mai proprii limbajului poetic, câtă vreme acesta manifestă o repugnanță vizibilă față de orice tendință către explicit; „articulatele” sunt mai apropiate de știință decât
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
liste: Altruismul Ascetismul Deplasarea Identificarea - cu obiectul iubit - cu obiectul pierdut - cu agresorul - autopunitivă 3) Alte douăzeci de mecanisme de apărare sunt mai degrabă specifice listei lui Valenstein. În rândul acestora, distingem un prim grup reunind treisprezece mecanisme desemnate prin substantive, și un al doilea grup, alcătuit din șapte mecanisme desemnate prin verbe: Blocajul Complezența (sau complianța) Conduita contrafobică Controlul Controlul prin gândire Depersonalizarea Desexualizarea A face pe bufonul, a lua în derâdere A mânca și a bea A recurge la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
număr de cazuri. Trei dintre prevederile cu caracter general ale noului proiect răspund din toate punctele de vedere acestei cerințe: 1. suprimarea literei â - vestigiu al etimologismului - și înlocuirea ei peste lot cu î; 2. Suprimarea literei u final la substantivele, adjectivele și formele verbale terminale în i; bici, gălbui, întâi, atribui, îndoi, lăsai, voi (verb auxiliar) etc., deci atunci când e parazitară, necorespunzând realității fonetice; 3. întrebuințarea trăsăturii de unire și în cazurile unde se folosește - fără să mai fie nevoie
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
colective, dar parțiale!, 233 • Oficializarea statutului „mafiotic”, 242 • Redefinirea priorităților internaționale, 242 • Cumetriile invizibile, 243 • Întâlniri de seară la Snagov, 243 • Zona-tampon strategică, 243 • Nu există America, există Americi, 244 • Europa cu mai multe viteze, 245 • America e aproape un substantiv comun În România, 246 • Teoria urilor ancestrale, 247 • Mesaje mixte: aberație și mister, 248 • Oroarea de alteritate, 249 Ziua a noua 251 Corupția: boală ajunsă la metastază, 254 • Marile aranjamente de culise, 254 • Prețul europenizării, 256 • Semnale Încurajatoare din afară
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
mai și moare” • Democrații iliberale: dictatura soft • Interese colective, dar parțiale! • Oficializarea statutului „mafiotic” • Redefinirea priorităților internaționale • Cumetriile invizibile • Întâlniri de seară la Snagov • Zona-tampon strategică • Nu există America, există Americi • Europa cu mai multe viteze • America e aproape un substantiv comun În România • Teoria urilor ancestrale • Mesaje mixte: aberație și mister • Oroarea de alteritatetc " Confuzie și tensiune • Vești bune pentru români • Euro și discursul demnitĂȚii naționale • Prăbușirea băncilor, carnavalescul corupției • Re‑logodna palatelor • RĂzboiul presei \: „În această meserie se mai
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și moare” • Democrații iliberale \: dictatura soft • Interese colective, dar parțiale ! • Oficializarea statutului „mafiotic” • Redefinirea prioritĂȚilor internaționale • Cumetriile invizibile • Întâlniri de seară la Snagov • Zona‑tampon strategică • Nu există America, există Americi • Europa cu mai multe viteze • America e aproape un substantiv comun În România • Teoria urilor ancestrale • Mesaje mixte \: aberație și mister • Oroarea de alteritate" Mircea Mihăieș: Anul 2002 Începe Într-o stare de confuzie și tensiune la nivel internațional. În același timp, el aduce câteva vești foarte bune pentru români
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
creează diferite situații. Mircea Mihăieș: Nu se mai revine niciodată În același punct. Vladimir Tismăneanu: Filoamericanismul românilor este o realitate - sunt și antiamericani aberanți, dar la nivel popular există o simpatie profundă pentru Statele Unite. Mircea Mihăieș: America e aproape un substantiv comun În România. Vladimir Tismăneanu: De aceeași simpatie s-a bucurat și președintele Clinton când a venit la București. În discursul pe care l-a ținut am avut și eu un mic rol, pentru că la vremea respectivă, unul dintre speech-writer-ii
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Körösi, interesat la rându-i de limbile și fenomenele orientale, a studiat cu atenție opera acestuia. Pe una dintre edițiile princeps din biblioteca sa („Donavit Seminario Alexander Cs. de Körösi”) sunt subliniate mai multe cuvinte în sanscrită, nume proprii și substantive comune. Să precizăm că același cărturar român de talie europeană era un colecționar de dicționare și cărți de istorie, geografie, etnografie a popoarelor asiatice. Fondul oriental al bibliotecii sale se ridica la nivelul celor ale vremii. Să ne reîntoarcem la
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și tranzițiile rapide (de exemplu: schimbarea bruscă de decor sau de epocă, ființă hibridă), permit stabilirea unor legături între elemente a priori separate (legături temporale sau cauzale); - simbolurile stabilesc legătura dintre limbajul inconștient și limbajul conștient. Ele iau forma unor substantive comune sau proprii, dar și a unor verbe, adjective sau adverbe. În majoritatea timpului, deplasările sunt și simboluri, cuvântul trebuind astfel subliniat de două ori; acest lucru îi atestă importanța. Odată făcută marcarea, trebuie procedat punctual pentru a afla sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Ceas” etc. Cuvântul se activează semantic doar în prezența altui cuvânt însoțitor. Chiar și când este singur, el interacționează, de fapt, cu un alt cuvânt lipsă, cu prezență zero. Să luăm ca exemplu un editorial cu titlul „Ciolanul”. Alături de acest substantiv, stă - nevăzut și totuși prezent - un întreg discurs despre moralitatea politică, despre goana după câștig a unora. Prin uz, prin context, prin aluzie, unele cuvinte sunt capabile să genereze sens și semnificație. Este cazul interjecțiilor folosite ca titlu: Ah, Of
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ta! Și din ceasul acela ucenicul a luat-o la ea acasă (eis ta idia)”. De Boer o identifică fără probleme pe Maria Magdalena cu „ucenicul pe care-l iubea”, făcând următorul raționament, valabil din punct de vedere gramatical. Chiar dacă substantivul mathetes, „ucenic”, este la masculin, el se poate referi și la un personaj feminin. Iar când Isus Îi spune mamei: „Femeie, iată fiul tău”, El vorbește În sens metaforic. Fraza ar trebui Înțeleasă astfel: „Femeie, de acum Încolo Maria Magdalena
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
am văzut, hybris-ul este transgresiunea activă, deliberată. Hybris-ul subîntinde o noțiune tragică și juridică apropiată de aceea a „păcatului iremisibil/de neiertat”. În Noul Testament Accepția creștină a verbului este aceea, juridică și morală, de „a greși”, „a păcătui”. Substantivul hamartia, „păcat”, „greșeală” apare de șaizeci de ori la Pavel. Hamartia denumește păcatul universal, comun tuturor indivizilor (Rom. 3,23; 7,14; Gal. 3,22). Omul se află hyph’ hamartian („sub păcat”); În același sens, „păcatul Îi stăpânește (basileuein) pe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
neinstituționalizată. Plecând de la afirmația că omul este un animal social, M. Dogan și R. Pahre (1993) afirmă că „biologii reducționiști care ignoră adjectivul au o vedere limitată, la fel ca aceea a colegilor lor, specialiști în științele sociale, care uită substantivul. Specializarea diferitelor discipline științifice a lăsat un vid între ele, ceea ce a avut ca rezultat separarea substantivului de adjectiv”. „A examina fenomenul biologic fără referire la contextul său social înseamnă a nu te interesa decât de o față a medaliei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
că „biologii reducționiști care ignoră adjectivul au o vedere limitată, la fel ca aceea a colegilor lor, specialiști în științele sociale, care uită substantivul. Specializarea diferitelor discipline științifice a lăsat un vid între ele, ceea ce a avut ca rezultat separarea substantivului de adjectiv”. „A examina fenomenul biologic fără referire la contextul său social înseamnă a nu te interesa decât de o față a medaliei... Alcoolismul nu este numai un fenomen sociologic, ci și un fenomen fiziologic” (Dogan, Phare, 1993, p. 213
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din Ozana” (Ion Simionescu, Prin munții noștri) Cerințe: 1.Găsiți cuvinte cu sens apropiat celor scrise cursiv în text. 2.Construiți cinci întrebări pe baza textului dat. 3.Povestiți textul. 4.Scrieți o compunere gramaticală în care să folosiți cinci substantive comune și cinci substantive proprii. Bistrița și Ceahlăul „Arată și Cantemir în a sa Descriptio Moldaviae că Ceahlăul se vede de la Cetatea Albă, adică de la țărmul mării. În asfințituri limpezi de octomvrie silueta de biserică a muntelui celui mare se
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Prin munții noștri) Cerințe: 1.Găsiți cuvinte cu sens apropiat celor scrise cursiv în text. 2.Construiți cinci întrebări pe baza textului dat. 3.Povestiți textul. 4.Scrieți o compunere gramaticală în care să folosiți cinci substantive comune și cinci substantive proprii. Bistrița și Ceahlăul „Arată și Cantemir în a sa Descriptio Moldaviae că Ceahlăul se vede de la Cetatea Albă, adică de la țărmul mării. În asfințituri limpezi de octomvrie silueta de biserică a muntelui celui mare se vede din toată cîmpia
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]