6,023 matches
-
FĂGETUL, revistă apărută la București, lunar, din decembrie 1932 până în noiembrie 1933. Director: Gh. Popescu-Gorj. De la al treilea număr își schimbă titlul și subtitlul, devenind „Brazda literară. Revistă lunară de cultură și informațiuni literare”, iar de la al patrulea număr secretar de redacție este N. Cristinoiu. În articolul inaugural, intitulat Primul pas, publicația își anunță în termeni foarte vagi obiectivul de a contribui la popularizarea
FAGETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
, revistă care a apărut la București, săptămânal, în două serii: între 10 ianuarie și 9 mai 1910, apoi între 1 noiembrie 1926 și 15 iunie 1929, când subtitlul „Literară și artistică” se modifică în „Organ de luptă al generației noi”. Publicație a Institutului de Literatură condus de Mihail Dragomirescu, F. nu apărea în timpul lunilor de vară, reluându-și activitatea odată cu începerea anului universitar; de la 1 martie 1927 a
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
FAPTA, publicație apărută la București, săptămânal, între 25 februarie 1943 și 4 martie 1948, cu subtitlul „Gazetă de ținută, informație și documentare românească”, sub direcția lui Mircea Damian. F. conține informații legate de evoluția evenimentelor politice și militare, interne și externe. Apărută în perioada regimului antonescian, gazeta dorește să promoveze o „critică constructivă, pe linia intereselor
FAPTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
o „critică constructivă, pe linia intereselor naționale” (Mircea Damian, Ce credem noi). În 1946 în jurul revistei se constituie un cerc de literatură și artă frecventat de numeroși scriitori ai vremii. Din 1944, după întoarcerea armelor, publicația își schimbă nu numai subtitlul, devenind „Ziar de luptă și dreptate”, ci și orientarea politică. Sunt acum condamnate acțiunile militare anterioare și este elogiată colaborarea româno-sovietică împotriva nazismului. Publicația păstrează totuși o linie democratică prin colaboratorii săi care se pronunță împotriva tendințelor politice extreme. Rubricile
FAPTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
FAPTA, publicație apărută la București, săptămânal, de la 11 octombrie până la 24 decembrie 1930, având subtitlul „Revistă de luptă democrată”. Prim-redactor este Eugen Titeanu, iar redactori - C.I. Pancu, R. Patrulius, S. Șerbescu, Al. Radian. Continuând programul „Faptei” din anii 1919-1920, revista își propune ca „indiscutabila preeminență a chestiunii morale” să fie „adevărul care trebuie să
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
cnezatelor la românii din Crișana de E. Țigu, Diecii și preoții din trecutul românilor bihoreni) sau prin consemnarea evenimentelor socioculturale din provincie (Astra în 1926 de George Bota, Universitatea liberă „E. Gojdu” de Teodor Neș ș.a.). Seria a treia, purtând subtitlul „Revistă lunară de cultură”, adună în colegiul de redacție mai vechi colaboratori, precum George Bota, Emil Isac, Ion Th. Ilea, Al. Olteanu, Cezar Petrescu ș.a. Orientarea revistei rămâne tot naționalistă, dar prin promovarea unei literaturi de mai bună calitate și
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
FEMEIA ȘI FAMILIA, revistă apărută la Sibiu, bilunar, între 1 februarie și 1 iulie 1903, cu subtitlul „Foaie beletristică literară”, proprietari și redactori responsabili fiind Silvestru Moldovan și Ioan E. Prodan. Publicația are un pronunțat caracter de magazin; menită să instruiască, să informeze, dar și să distreze, este destinată în primul rând femeilor. Pe lângă partea de literatură
FEMEIA SI FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286981_a_288310]
-
, publicație apărută la Craiova, cu periodicitate neregulată, între 1926 și 1928, sub conducerea lui N.I. Herescu. Intitulată cu termenul latin ce desemnează vântul de primăvară și purtând subtitlul „Revistă pentru studiul literaturilor clasice, în dezvoltarea lor și în legăturile cu literaturile moderne”, publicația își propune să revigoreze domeniul prin evidențierea valorii estetice a operelor Antichității greco-latine, privite din perspectiva omului modern. Promovând formula clasicismului în continuă devenire, revista
FAVONIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286972_a_288301]
-
între iulie-august 1941 și iunie 1944, și la Râmnicu Vâlcea între iulie și decembrie 1944. Editori erau Leca Morariu și Bucur Orendovici; redactor și, din 1930, director - Leca Morariu, secretar de redacție - Octavia Lupu-Morariu. Începând cu primul număr din 1928, subtitlul revistei este „Literatură, artă, știință, viață socială”. Ca revistă de orientare tradiționalistă, F.-F. își propune în primul rând valorificarea literaturii folclorice, publicând materiale culese de pe întreg teritoriul țării: cântece, cimilituri, proverbe, snoave. Preferința pentru literatura populară este exprimată încă
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
, publicație apărută la Silistra, lunar, din mai 1936 până în mai-iunie 1940, cu subtitlul „Vers-Critică-Proză. Revista generației tinere”, devenit „Revistă provincială”. G. Arabolu este fondator și redactor, iar Mircea Papadopol, redactor. Articolul-program e scris de Al. Talex, care se războiește cu scriitorii ce rămân „simpli mânuitori de condei”, cerându-le să fie „atenți la
FESTIVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286985_a_288314]
-
publică Comunicatul către țară al Consiliului Fontului Salvării Naționale, urmat de titluri și fotografii: Bucureștiul luptă, toată țara luptă. Victoria e a poporului, Au dispărut lozincile și portretele. Au apărut oamenii, adevărul, viața! ș.a. De la 12 ianuarie 1990 F. are subtitlul „Săptămânal de opinie, politic, social, cultural (fondat în 1911)”. Se publică articole politice, literare, religioase, reportaje însoțite de fotografii, anchete, răspunsuri la întrebări, precum și suplimentul „Flacăra pentru minte, inimă și literatură” (în corpul revistei). În numărul 9 din 1990 apare
FLACARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287014_a_288343]
-
de debut până la monografia „Ramuri”. 1905-1995 (1995), sunt dedicate revistelor și scriitorilor circumscriși sau legați, în diverse moduri, de spațiul cultural al Olteniei. Volumele De la Macedonski la Arghezi (1975) și Profiluri și structuri literare (1986) sunt, cum le anunță și subtitlurile (Bibliografia scriitorilor olteni și Fizionomii literare legate de spațiul oltenesc), sinteze bibliografice și de istorie literară „oltenească”. Autorul pornește de la premisele unui „specific oltenesc” în literatură, insuficient descris ori explicat. Se pomenește de „apetența pentru poezie” și de cele cinci
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
8 octombrie 1915 și 11 august 1916, iar după ocuparea Bucureștilor de către trupele germane, la Cleveland, Ohio, în SUA, între 2 august și 6 septembrie 1917, și din nou la București, de la 1 februarie 1919 până la 11 noiembrie 1933. Având subtitlul „Pentru petrecere și învățătură. Adaos ilustrat la «Libertatea»”, F.i. își propune propagarea unor informații de cultură și popularizarea biografiilor unor personalități. Literatura promovată este rareori originală, cea mai mare parte a textelor fiind, de fapt, reproduse din alte periodice
FOAIA INTERESANTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287043_a_288372]
-
, revistă apărută la București, lunar, între 1 ianuarie 1927 și ianuarie-iulie 1929, cu subtitlul „Literatură, artă, știință, viață socială”. Din comitetul de redacție fac parte I. E. Torouțiu și Barbu B. Theodorescu. Orientarea publicației, aflată sub zodia tradiției, reiese chiar din articolul inaugural, unde se afirmă dorința apropierii „de căminul românesc, de familia românească, de
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
, revistă apărută la Brăila, lunar, din aprilie 1937 până în noiembrie 1941. Publicația este inițiată de Mihu Dragomir (care semnează Mișu Const. Dragomirescu), în această perioadă încă elev. Subtitlul „Revista tinerei generații” devine din ianuarie 1938 „Răbojul tinerei generații”, pentru a marca „lupta pentru biruința tinereții” și în mod special preocupările „tinerelor mișcări provinciale”. Materialele sunt inserate în două mari rubrici: „Lupta dintre generații” și „Poeții tinerei generații”. În
FLAMURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287017_a_288346]
-
FLOARE-ALBASTRĂ, revistă literară săptămânală apărută la București între 11 octombrie 1898 și 23 mai 1899; la 15 iunie 1899 se tipărea un număr omagial cu subtitlul „Mihail Eminescu. 1888-1899”, după care F.-a. își încetează definitiv apariția. I. N. Constantinescu-Stans este menționat, din numărul al cincilea, ca proprietar și director. Publicația este însă condusă efectiv, până în martie 1899, de Al. Antemireanu. Din redacție mai fac parte
FLOARE-ALBASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287019_a_288348]
-
, publicație care apare la București din noiembrie 1990. Este editată de Uniunea Scriitorilor din România și are subtitlul „Revista gândirii arestate”. Din colegiul redacțional inițial fac parte Banu Rădulescu (redactor-șef), Ernest Bernea, Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Adrian Marino, Ion Negoițescu, Alexandru Paleologu, Dumitru Stăniloae, Petre Țuțea, Ion Vianu, Romulus Vulcănescu, Mircea Dinescu, Eugen Ionescu, Nicolae Balotă
MEMORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288088_a_289417]
-
A.I. Odobescu, plagiatul și a criticat existența spiritului de grup în mișcarea literară, cu aluzii la exclusivismul junimist. În apărarea comediei D-ale carnavalului a lui I.L. Caragiale a scos, împreună cu N.G. Rădulescu-Niger, broșura Ion Luca Caragiali, autor dramatic, cu subtitlul Caragiali fluierat (1885). M. este autorul unui apel patetic pentru tipărirea și răspândirea literaturii naționale, Dați-ne biblioteci cu cărți românești! („Revista contimporană”, 1875), cu accente care anunță manifestele culturale ale lui N. Iorga. El alcătuiește un program general, bine
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
GLASUL LIBERTĂȚII, periodic politic și cultural apărut la Cluj, săptămânal, între 20 aprilie 1919 și 27 septembrie 1923, cu subtitlul „Foaie pentru popor. Organ al Partidului Național Român”. Redactori sunt Valentin Drăgan (până la 31 iulie 1923) și Carol I. Schotel, redactor responsabil este Iustin Ilieșiu, prim-redactor - Vasile Al. Geo (în 1920), iar directori - Emil Hațieganu (1919) și I. Sima
GLASUL LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287292_a_288621]
-
, publicație apărută la Cluj între 16 ianuarie 1927 și 2 mai 1937, având subtitlul „Foaie săptămânală pentru popor”. Până la numărul 12/1930 nu se precizează componența redacției, apoi redactor este Octavian Buzea, iar de la numărul 3 din 1930 periodicul apare sub conducerea unui comitet. În caseta redacțională din numărul 5/1936 se menționează că
GLASUL ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287290_a_288619]
-
redactor este Octavian Buzea, iar de la numărul 3 din 1930 periodicul apare sub conducerea unui comitet. În caseta redacțională din numărul 5/1936 se menționează că G.A. este „ediția pentru popor a ziarului «Națiunea română»”. De la numărul 51/1933 subtitlul devine „Organ al Partidului Național Liberal”. Revista se adresează unui public larg, îndeosebi celui de la sate. Se publică informații, reportaje, articole pe diverse teme de interes obștesc, precum și versuri populare sau în stil popular, snoave și povestiri, traduceri și adaptări
GLASUL ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287290_a_288619]
-
GLASUL SINGURĂTĂȚII, publicație apărută la Dorohoi, lunar, din mai 1931 până în 20 aprilie 1936 și din 1 octombrie 1942 până în ianuarie 1944, cu subtitlul „Revistă de artă și literatură”, sub direcția lui I. Broscăuceanu. De la numărul 2 își schimbă titlul în „Fulgerul”, iar de la numărul 13 titlul devine „Însemnări”, iar subtitlul este „Revistă de critică și literatură”. Subtitlul a mai cunoscut câteva modificări („Literare-critice
GLASUL SINGURATAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287294_a_288623]
-
până în 20 aprilie 1936 și din 1 octombrie 1942 până în ianuarie 1944, cu subtitlul „Revistă de artă și literatură”, sub direcția lui I. Broscăuceanu. De la numărul 2 își schimbă titlul în „Fulgerul”, iar de la numărul 13 titlul devine „Însemnări”, iar subtitlul este „Revistă de critică și literatură”. Subtitlul a mai cunoscut câteva modificări („Literare-critice”, de la numărul 21/1936, „Publicație bilunară literară și socială”, de la numărul 2/1942, „Revistă lunară de literatură”, de la numărul 1/1943). De la numărul 20/1936 redacția și
GLASUL SINGURATAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287294_a_288623]
-
octombrie 1942 până în ianuarie 1944, cu subtitlul „Revistă de artă și literatură”, sub direcția lui I. Broscăuceanu. De la numărul 2 își schimbă titlul în „Fulgerul”, iar de la numărul 13 titlul devine „Însemnări”, iar subtitlul este „Revistă de critică și literatură”. Subtitlul a mai cunoscut câteva modificări („Literare-critice”, de la numărul 21/1936, „Publicație bilunară literară și socială”, de la numărul 2/1942, „Revistă lunară de literatură”, de la numărul 1/1943). De la numărul 20/1936 redacția și administrația au fost asigurate de George D.
GLASUL SINGURATAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287294_a_288623]
-
, revistă social-culturală apărută la Iași, neregulat, între 18 martie 1934 și mai 1938, cu subtitlul „Organ al Asociației studenților creștini-centrul Iași”. Condusă de un comitet, publicația îl are ca redactor responsabil pe Alecu Tomescu Băltești. Într-un scurt articol-program din numărul 2/1934, intitulat Ce vrem?, revista se autodefinește ca purtătoare a unui mesaj moral
GLASUL STUDENŢIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]