3,677 matches
-
articol elegant, documentat și frumos elaborat, despre istoria noastră - o filă din istorie ce nu trebuie a fi uitată - Întâiul Decembrie din anul 1918, la Alba Iulia - acolo unde s-a strigat din suflet pentru tot ceea ce înseamnă ființă și suflare românească: ,,NOI VREM SĂ NE UNIM CU ȚARA!”, de-a răsunat întreagă Câmpie a Blajului, și chiar mai departe, o sintagmă ce încă mai emoționează până la lacrimi. Mulți dintre trăitorii acelor timpuri s-au grăbit să plece pentru a se
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 944 din 01 august 2013 Toate Articolele Autorului 1 August 2013 Din somnul tău, plin de parfum, Azi-noapte m-a trezit un gând, Nu merită să mori acum, Nu merită să mori nicicând! Suflarea ta de ce e tristă, Nu simți că lângă tine sunt, Nu știi că moartea nu există De la Înviere pe pământ? Azi-noapte m-a trezit un gând Din somnul tău spre dimineață, Nu merită să mori nicicând, Nu merită să mori
NU MERITĂ SĂ MORI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348408_a_349737]
-
-s de vină oare cu ce-s de vină când pruncul e flămând cu ce-s de vină atunci când suflă-afară vânt cu ce-s de vină că nu mai am nici răbdare cu ce-s de vină de-a crivățului suflare cu ce-s de vină că azi tu ești certat cu ce-s de vină de-al vieții făcut păcat V. cu ce-s de vină când toți cu toți se ceartă cu ce-s de vină de-a noastră
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
din 19 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului La umbra nopții Ascult cum noaptea suflă-n felinare cu zgomote ciudate de stricate fiare și-n valuri de ceață ascunde lumina până dimineață când fuge ca nebuna. Chemați de a vântului aprigă suflare norii acoperă lumina din zare, printre falduri cu-ntuneric pudrate noaptea plimbă cosițe răsfirate. Aș vrea și eu să pot ascunde gânduri să mă pot pierde printre uitate rânduri, umbra nopții să mă prindă-ntre tărâmuri să rămân acolo pentru
LA UMBRA NOPŢII de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348425_a_349754]
-
în anul 2012. Și de asemenea, nu-mi explic: cum s-a oprit timpul în acel puct din spațiu?, dându-ne acea stare de “singularitate”, în care noi, ca doi nebuni am topit vara până ce aceasta și-a dat ultima suflare. Atunci, tu ai venit cu soluția salvatoare: “iarna va fi o pauză, iar noi vom compune în contrapunct!” și eu am adoptat punctul tău de vedere, fără comentarii. Acum, tu stai, bine-merçi, în iglul tău călduros visând înălțătoare poeme hibernale
LA ÎNCEPUT, A FOST... PUNCTUL! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345020_a_346349]
-
cu greu mai face față presiunii; dincolo de el, noaptea borborosește furioasă: ”Vine, dă-mi drumul!” Preaplinul înserării deversează peste țarini, răcorindu-le. Revărsarea umedă stinge și clocotul locomotivei ce se apropie șuierând de stație apoi se disipă și devine ultima suflare călduță a zilei. Vigilentă, gura de aerisire a văzduhului soarbe ultimile rămășițe și noaptea - gazdă primitoare - așterne covorul de gală pe dalele de beton ale peronului, întâmpinând singurul pasager care coboară în haltă. Bărbatul măcinat de gânduri, uită să o
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
cu greu mai face față presiunii; dincolo de el, noaptea borborosește furioasă: ”Vine, dă-mi drumul!” Preaplinul înserării deversează peste țarini, răcorindu-le. Revărsarea umedă stinge și clocotul locomotivei ce se apropie șuierând de stație apoi se disipă și devine ultima suflare călduță a zilei. Vigilentă, gura de aerisire a văzduhului soarbe ultimile rămășițe și noaptea - gazdă primitoare - așterne covorul de gală pe dalele de beton ale peronului, întâmpinând singurul pasager care coboară în haltă. Bărbatul măcinat de gânduri, uită să o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
cu greu mai face față presiunii; dincolo de el, noaptea borborosește furioasă: ”Vine, dă-mi drumul!” Preaplinul înserării deversează peste țarini, răcorindu-le. Revărsarea umedă stinge și clocotul locomotivei ce se apropie șuierând de stație apoi se disipă și devine ultima suflare călduță a zilei. Vigilentă, gura de aerisire a văzduhului soarbe ultimile rămășițe și noaptea - gazdă primitoare - așterne covorul de gală pe dalele de beton ale peronului, întâmpinând singurul pasager care coboară în haltă. Bărbatul măcinat de gânduri, uită să o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
ori sărac cu duhul. Oare ce înseamnă toate acestea? Se zice că omul are un suflet. De fapt așa și este. Viața bebelușului începe odată cu strigătul datorat primei răsuflări iar, după ce o viață întreagă răsuflă, fără pauze, își dă ultima suflare odată cu încetarea vieții. Să fie oare acesta „sufletul”? Trupul omului nu-i decât „țărână”. Uni zic că ar fi doar apă, Apă, apă puțin sărată, mai mult de 65% din greutate. Dar poate apa, chiar dacă am numi-o țărână, să
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
erau ridiculizați și pedepsiți a doua zi la revist de front. Un joc cu moartea. Dar sportiv și în limitele regulamentelor. Până într-o noapte când s-au auzit mai multe rafale lungi și tânărul locotenent a căzut ciuruit, fără suflare. La anchetă, santinela a raportat că a somat o siluetă care nu s-a oprit și a deschis focul. Regulamentar. Dovedește anchetatorule că santinela a tras după ce l-a recunoscut pe locotenent! Iar locotenentul când era somat, se oprea întotdeauna
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
nr. 805 din 15 martie 2013 Toate Articolele Autorului Fiecare clipă ce se prelinge pe pereții golului din mine, sapă în stâncă speranței, făcând-o subțire și poroasa... Doar Gândul călător reușește să o salveze de la prăbușire.. Mă pierd... în suflarea nopții. Știu ce va veni... nu vreau să aștept acel Ceva, însă va veni... Îmi trimit gândul la culcare însă el se răzvrătește; îi simt revoltă...cu cît strâng mai tare albastrul ochilor și îl silesc să privească spre tărâmul
GRANIŢA CARE NE DESPARTE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345263_a_346592]
-
plâng în sufletul gol picurând într-un ritm monoton... Fiecare clipă ce se prelinge pe pereții golului din mine, sapă în stâncă speranței, făcând-o subțire și poroasa...Doar Gândul călător reușește să o salveze de la prăbușire.. Mă pierd... în suflarea nopții.Știu ce va veni... nu vreau să aștept acel Ceva, însă va veni...Îmi trimit gândul la culcare însă el se răzvrătește;îi simt revoltă...cu cît strâng mai tare albastrul ochilor și îl silesc să privească spre tărâmul
GRANIŢA CARE NE DESPARTE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345263_a_346592]
-
Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 813 din 23 martie 2013 Toate Articolele Autorului Dacă n-ai fi existat Te-aș fi născocit, iubito, Te-aș fi scris, te-aș fi pictat, Inima ți-aș fi cioplit-o Și suflare i-aș fi dat. Dacă n-ai fi existat Te-aș fi plămădit din sunet, Tânguind te-aș fi cântat Ca un lung ecou de tunet Dintr-un flaut fermecat. Dacă n-ai fi existat Te-aș fi săvârșit din
DACĂ N-AI FI EXISTAT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345362_a_346691]
-
noapte, cărările apelor zguduie cerul. Căzând copleșiți, disperați, într-o barcă, o mână de oameni dezleagă misterul... Că-n ceasul din urmă, nimic din ce-ai face, nimic din ce-ai zice, nimic ce-ai gândi, nu-mparte o clipă suflării-n adaos, al vieții sfânt foc de-ațipește-a muri. Și ce este viața, și ce este clipa? Aceleași sunt. Toate s-adună a vis - și prinse-ntr-o noimă, și-o surdă uitare, când valul te-mpinge spre negrul abis. O
DEZMĂŢ LA MUZEU (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345465_a_346794]
-
capetele puternice și se înălțară spre cer,/ trăgând după ele carul în care Ion și Iarel păreau niște zei/ nu se mai auzea nici dangătele clopotelor,/ nici cântecul popilor, nici suspinele oamenilor./ se așternu o tăcere cu adevărat mormântală/ toată suflarea amuțise încremenită privind carul/ ce se făcea din ce în ce mai mic, din ce în ce mai mic ... /” Cei din cortegiu se adună acasă, unde îi așteptau mesele praznicului. Transmutația se produce: ceremonialul înmormântării se transformă în nuntă pământească aprinsă de cea cosmică. Ion și Iarel se
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
spunându-i fel de fel de răutăți. Și se mai lua câteodată după ei, băgându-i în sperieți. Dar atât.....ce era de fapt în sufletul lui, n-a știut nimeni niciodată! Sau poate, atunci, când și-a dat ultima suflare, printre colocatarii lui tăcuți, o fi încredințat vreunuia dintre ei vreo mare taină. Cert este că nici până în ziua de azi,nu a fost trădat. Dar nici uitat! A fost și este un etalon, termen de comparație în multe situații
NICULAE...O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376858_a_378187]
-
aștept, iubită mamă, Să-mi spui iar o dojană, Să-mi cânți cu glas de mierlă, Iar fața-ți sidefie Și albă ca o perlă Să îmi surâdă mie. Mi-e dor, iubită mamă, Mi-e dor și-ți simt suflarea De-adânc, ca o pomană, Arzând ca lumânarea Vai, trist sufletul meu. Te voi iubi mereu! ************** Ben, anne seni özledim! Ben, anne seni özledim Hiç olmayacak derecede Gece rüyamda görünüyorsun Ve o zaman seni yakın hissediyorum. Tüm günlerdir Gözlerimi zaptettin
MI-E DOR DE TINE, MAMĂ! -- POEZIE BILINGVA (TURCA- ROMANA) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376897_a_378226]
-
lumea cealaltă, întind mâna spre ea să o trezesc sgribulită tresare în noaptea cea grie scrisoarea ce-o am și-o prețuiesc să o ducă spre tine, peste pustie, orașul adoarme sub ziduri de noapte se îngroapă în somn întreaga suflare sub nea se ascunde întreaga cetate, noapte bună, îți spun ție arătare. Referință Bibliografică: noapte bună / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2141, Anul VI, 10 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate
NOAPTE BUNĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376916_a_378245]
-
fugit Să nu-i tulbure somnul La stâna aflată în vale, Șapte feciori avea La care nu le sta în cale Nimic, și nimenea... - Negrilă, Pavel, Spulber Veniți, ședeți colea... Bârsane, Bodea, Nistor ! Chemați-l și pe Spirea... Dintr-o suflare, baba La toți le-a povestit Cin' le-a călcat dumbrava Și ce domn a venit... Vrâncioaia își îndeamnă În Vrancea toată, fiii Că toți știu ce înseamnă Să fii fruntea oștirii. Privea Vodă Ștefan uimit Nu putea ca să creadă
ÎN MUNȚII VRANCEI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376971_a_378300]
-
nababe, donquijotești, de tăcere frazată - limbă pe care numai spiritul meu o înțelege. Existență și Nonexistență - totdeodată! Nescrisă de nimeni anume - și scrisă în toate rotirile Cerului de Stele. Trebuia să aflu locul unde fierbe aerul, vestind că toată încă suflarea și toată nesuflarea lumii au un centru. Unul singur, singurul sigur - pentru a ne putea cățăra, pe el, pe ramurile îndesate și pe lăstarii stufoși ai centrului lumii - credința și dorul infinit și inexplicabil de limpezire ultimă, de lumină fără de
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
Marin Sorescu placați cu vitri- ne de dimensiuni puțin obișnuite și „burdușite„ cu mii de cărți, recitind po- eme de o rară alcătuire poetică, sensibilizând organisme în totalitatea lor și încălzind suflete blânde chiar la jumătatea lui făurar. La câtă suflare era în sală, era o liniște de mormânt. În pauza de câteva secunde, între două respirații, mă așteptam să aud ceva comentarii. Nimic. Mi-a venit în minte un vechi proverb, pe care, un bun profesor, când eram elev la
DOUĂ MINUTE ÎN HAINĂ DE ACTOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377847_a_379176]
-
rătăcit”. Iată câteva versuri din „Te-aștept, iubire„ de Daniela Tiger: //Iubite, adul- mecă-n noapte/ Parfumul suav de pe buze,/ Din păru-mi fă râuri de șoapte,/ Din vise, doar stele difuze!// Sărutul fierbinte pe pleoape,/ Crâmpeie de soare și lună,/ Suflarea-ți să-mi fie aproape,/ În susur de dor, noapte bună! // (Nopți, pag. 11); // Petale dulci de trandafir ne cheamă,/ Ne leagănă pe-abaș- tri nori de vise/ Iubindu-ne cu dor și fără teamă/ Și-n stele, toate astea vor
DOUĂ MINUTE ÎN HAINĂ DE ACTOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377847_a_379176]
-
mila, Ajunge să mai uiți de tine. Iar muntele rămâne-n urmă, Cu tot ce am iubit zadarnic, Strălucitor, prezent și harnic, Mă scoate Dumnezeu din junglă. *** Imi este inima o aripă frântă, În frunte port o rană adâncă, Sapă suflarea în aerul dur, Trăiesc cu durerea în plin huzur, În sfera de sticlă e sufletul-jar, Doar întunericul n-are hotar, Pe roata norocului sunt schingiuit, De ce aștepți, Doamne, să fii iubit? Sau nu mai aștepți. *** Intreb Timpul, pentru ce trăim
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
o pot convinge, sau s-o pun, măcar, pe gânduri. Repet, eu am iubit și iubesc viața ca în invitația mea ,,Mă cheamă marea// Nu vrei să mergem amândoi?!// Chiar de-o fi toamnă, iarnă-n toi// Să-i simt suflarea.” Am iubit și iubesc oamenii, fără niciun fel de discriminare. Chiar și din versul citat, reiese că vreau pe cineva în preajmă. Par un incorijibil, dar asta întră în stilul shakespearian speculat de Mihai Rădulescu în a sa lucrare Shakespeare
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
pe glob, Și să ajung o lacrima pe- al maicii dor. Atât de dor de aurul poienii, de mi- a fost Chiar și atunci, cănd măguleam tulpina, Sub care pacea mea avea un mare rost, Și nu-mi era nici o suflare deloc străină... Cum arde soarele din codri mai departe, Spre cedrii, care încă nu m-au însoțit?.. Din acea zi cu dorul, recompus din șoapte- De mult și tandru timp, mi-e dorul împlinit... Lilia Manole Referință Bibliografica: De mult
DE MULT ŞI TANDRU TIMP MI-E DORUL ÎMPLINIT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377948_a_379277]