2,938 matches
-
mai nimerit. — Peretele din fața orgii va ilustra lumea în ziua a șaptea, cînd Dumnezeu o contemplă și se declară mulțumit. — Pare rezonabil. — Bun. O să fac schițe. Ideile pe care le schița în caiet se materializau atît de repede, că-i sugeau energia necesară respirației, așa că trebui să se oprească de două ori pentru injecții. Dumnezeu era ușor de surprins. Ieși puternic și omniscient, ca domnul Thaw, dar cu o expresie neașteptată de veselie nesăbuită, împrumutată de la Aitken Drummond. — M-am hotărît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe care nu le pot spune în prezența unui țînc. Vezi, femeile nu sînt ca noi. Sînt făcute din apă în proporție de șaptezeci și cinci la sută. Poți citi asta în Pavlov. Alexander își încleștă gingiile pe suzetă și începu să sugă. Lanark oftă ușurat. — Și bărbații sînt din apă, spuse el peste o clipă. — Da, dar numai șaptezeci la sută. Această diferență de cinci la sută e importantă. Femeile au noțiuni și sentimente la fel ca noi, dar sînt făcute și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
din coate, genunchi și dinți. Maimuța de stofă rezistă invaziei scîrboșilor. Maimuța de stofă îi bine primește pe veniți. Maimuța de sîrmă se face pentru a proba foamea celor tineri, Maimuța de stofă le probează singurătatea. Maimuța de sîrmă se suge, hrănește Maimuța de stofă-i stearpă. Tinerii, o să vezi, preferă Maimuța de sîrmă Doar pentru hrană, Apoi se întorc și-mbrățișează Maimuța de stofă Care nu le dă nimic. Cînd tinerii sînt speriați, își îngroapă fața în pieptul Cald și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se datorează compoziției pantofilor cu tălpi din cauciuc care ne izolează de curentul htonian, lăsîndu-ne pradă influenței lunare. Cîndva aș fi rîs, bineînțeles, dar știința modernă reconfirmă multe lucruri pe care le consideram pure superstiții. Se pare că aricii chiar sug țîțele vacii... Lanark stătea întins pe pernele de la nivelul cel mai de jos. Cineva îi scosese pantofii și tălpile lui explorau delicat părțile moi ale unui trup îmbrăcat în mătase. Obrazul se odihnea pe un altul, iar fiecare mînă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Unthankul să nu fie distrus. Va fi distrus? — Da, dar nu așa cum plănuiseră inițial. Consiliul și grupuri ale creaturii au vrut să-l utilizeze ca provizie ieftină de energie umană, dar n-or s-o facă acum, pînă nu vor suge sucurile alea bogate și minunate descoperite de prietena ta, doamna Schtzgrm. — Dar cu poluarea cum rămîne? — Cortexin se va ocupa de asta. Deocamdată, oricum. — Deci Unthankul e în siguranță. — Bineînțeles că nu. Părți din el au redevenit proprietăți valoroase, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Te invidiam. Eram o nătîngă pe vremea aia, portavoce a cuiva care mă disprețuia. Și acum, de cînd mi-am pierdut frumusețea și am devenit mai rațională, tu te-ai transformat într-un ins slab, făcut din puf. Ți-a supt Rima toată vigoarea? — Te rog, nu vorbi așa. Gay oftă și zise: — Unde vrei să mergem? Nu știu. Ești pasagerul meu. Unde vrei să te duc? — Niciunde. — Bine, zise ea întinzîndu-se spre bancheta din spate. Asta e servieta ta. Fiică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Dumnezeu știe cum, a nimerit la vizuina unei cățele sălbatice, care tocmai fătase. Cum majoritatea cățeilor muriseră și femela, a cărei ferocitate era atenuată de vagi amintiri ale dresajului de pe vremuri, era plină de lapte, i-a permis copilului să sugă Mai târziu, ea a și vânat pentru el, dar probabil foamea era veșnic prezentă, deoarece s-a constatat, după capturarea lui la vârsta de 11 ani, că furnicile, viermii, insectele, într-un cuvânt tot ce era viu și mișca, făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Dumnezeu știe cum, a nimerit la vizuina unei cățele sălbatice, care tocmai fătase. Cum majoritatea cățeilor muriseră și femela, a cărei ferocitate era atenuată de vagi amintiri ale dresajului de pe vremuri, era plină de lapte, i-a permis copilului să sugă Mai târziu, ea a și vânat pentru el, dar probabil foamea era veșnic prezentă, deoarece s-a constatat, după capturarea lui la vârsta de 11 ani, că furnicile, viermii, insectele, într-un cuvânt tot ce era viu și mișca, făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
odată, le zicea la toți Jean. Capul sergentului începu să cadă tot mai des pe piept, apoi rămase acolo. Curând prinse să sforăie, iar Fane se feri să facă zgomot, avea mișcări fine, de sălbăticiune, lucru pe care l-a supt odată cu laptele mamei. Era un bărbat frumos, îngust în șolduri, lat în umeri, cu ochi șireți, de culoarea prunelor brumării, acoperiți de gene lungi și mustăți lungi, la care femeile nu rămân de piatră. Cutia argintie nu părea cine știe ce încuiată
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
la câte-o adiere intrau să moară înăuntru și câțiva fulgi. Nu arăta așa de bine ca în ajun, îi crescuse un pic barba și obrazul părea, din cauza asta, murdar. Nu mai semăna deloc cu Iulia. Și parcă era mai supt la față. Întrebarea cu Dumnezeu îi plăcea foarte mult lui Nicu și era semn de mare prietenie din partea lui, dacă o punea, era ultima lui descoperire. Oricum posibilitățile sale de conversație erau limitate, deși învățătorul spunea că are limbariță și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de îngrijire medicală, tânărul, aflat în agonie, a fost dus la Casa de s... tăie s și puse S... Sănătate a acestuia, unde s-au depus toate diligențele pentru... pentru... hm, pentru a fi ajutat. Se opri și reciti, apoi supse iar cerneala cu sugativa, înmuie tocul și scrise mai departe. Dar chinurile creației nu ne privesc, sunt o chestiune prea intimă, așa că vom privi numai rezultatul final, articolul de prima pagină din Universul de luni, 22 decembrie, recopiat pe curat
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
oi mai petrece Oi mai rupe cinsprezece. 48 Cucuruz de pe irugă Nu me fată după slugă. Că sluga-i așa - nvățat De îmblă sara pin sat Ca vițelul nemînzat; Să îmble din ciurdă-n ciurdă: Nu-și află mamă să sugă; Nu me fată după slugă Că nu șede, num-o lună Și se duce la stăpână. 49 Ien bată-te, nană, bată Frunzulița de salată, Rădăcina de secară, Somnul de astă vară, Că lăsai caru - ncărcat Ș-alergai la tine-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
te sărut sub bărbie, Că mi-ai fost cu cununie. Veniți, frați, veniți, surori, De mă - mpodobiți cu flori, Mă gătiți ca pe-o mireasă Că de azi vă ies din casă. Veniți voi ai mei părinți Ce v-am supt cu sângele Și v-am rupt cu brațele, Să-mi stropiți trupul cu vin Că de astăzi nu mai vin, Să-mi stropiți trupul cu apă Că de astăzi plec la groapă. Înapoi veți înturna, Dar pe mine m-îți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
alinat, Nice lemn uscat de cruce, Nici la groapă Cine-l duce, Nici scânduri de coperșeu, Nici să-l ierte Dumnezeu - Nu m-a scos când am fost mic Ci m-a scos cîndu-s voinic, Nu m-a scos când sugeam țâță Ci mă scoți când am drăguță. 194 Cine mă prinse cătană La moarte n-aibă pomană, Că pomana el și-a dat Când cătană m-or luat, 223 {EminescuOpVI 224} Cine mă prinse de cap La moarte n-aibă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
barba deasă S-o citească nențeleasă, Și nu cu barba cănită Să rămîe necitită, Nici unul cu barba lungă Trei zile să nu-i ajungă, Nici unul cu barba rară Să ne ție pân în seară, Ci unul ce-o ști să sugă Să ne-o citească pe fugă, Să nu fie popă tuns Ca să ne dee răspuns, Căci răspunsul nostru e: Șase păhare cu vin, Șase năframe de in, Din in subțire țesute Cu flori de aur cusute, De cari se țes
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
aibă fumul pe unde eși Și să stea -n loc Și să iasă pe obloc. 2. Ca să fie ușa o pocroviță spartă Că așa-i mai înfrumusețată. 312 {EminescuOpVI 313} 3. Când duhanul nu le va ajunge Cămișul gol vor suge. 4. Când va fi mălaiul în spuze Să steie toți să se lingă pe buze. 5. Când vor fi cu lucrul amestecați Să le fie ochii lăcrămați. 6. Cămeșile să le fie îmblătoare Să le poarte pe spinare, Perini de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Înduplecată de rugăciunile împărătesei îngenunchiate, pleoapele icoanei reci se umeziră și o lacrimă curse din ochiul cel negru al mamei lui Dumnezeu. Împărăteasa se ridică în toată măreața ei statură, atinse cu buza ei seacă lacrima cea rece și o supse în adâncul sufletului său. Din momentul acela ea purcese îngreunată. Trecu o lună, trecură două, trecură nouă, și împărăteasa făcu un ficior alb ca spuma laptelui, cu părul bălai ca razele lunei. Împăratul surâse, soarele surâse și el în înfocata
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
răspunse ea suspinând. - Adevărat că acu e ca și moartă. Acu-i miază-noaptea... un somn amorțit îi cuprinde trupul... dar sufletul ei cine știe pe la câte răspinteni stă, cine știe pe câte căi a vrăjilor umblă. Până ce cântă cucoșul, ea suge inimele celor ce mor, ori pustiește sufletele celor nenorociți. - Da bădică, mâne ți se-mplinește anul, ia-mă și pe mine cu d-ta, că ți-oi fi de mare folos. Eu te voi scăpa din multe primejdii, pe care
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în lună la benchetele lor. E primejdios ca să umbli acuma. Aerul cel înveninat și rece al sufletelor lor moarte v-ar pute omorî. Ci mai bine voi culcați-vă, și eu pân atuncea m-oi întoarce la mama, ca să mai sug înc-odată laptele cel de văpaie albă a țâțelor ei, pentru ca să mă fac iar frumos și strălucit. Făt-Frumos îl ascultă. Se dete jos de pe cal și-și așternu mantaua pe năsipul încă fierbinte. Dar ciudat... ochii fetei se-nfundase în cap
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
care nu m-a crezut prea deștept. Și-or fi fost destui... ― Incidentul de la Sinaia a avut pentru mine consecințe dezastruoase. Iar capul nu i l-am tăiat. L-am răsplătit doar pe măsura faptei sale. ― Adică? Grigore Popa își supse buzele. Ezită câteva secunde apoi declară: ― N-am de ce să mă ascund. Chestia s-a întîmplat în '34. În '39 eram amândoi în garnizoana Câmpina, comandată de generalul Marian Toma. Nu exista pintenat în toată România să nu fi auzit
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
voce cunoscută și m-am răsucit, uluit, pe călcâie. Era vocea lui Dinu. "Cum, n-ai murit?" am exclamat gâtuit de emoție. El nu mi-a răspuns. Își umezea buzele cu limba. Coborî apoi buza de sus peste cealaltă, o supse, repetă operația și invers, gestul avea ceva senzual și scârbos, ca o împreunare de lipitori și abia când termină îmi vorbi: "Aceasta-i partea cea mai neplăcută a morții mele. Întotdeauna emoțiile mari mi-au uscat gura, mi-au ars
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
închise, deschisese pe neașteptate o fereastră, deasupra lui, și scosese două țipete puternice înainte de a trage iar obloanele peste umbra deasă din odaie. Dar el nota pe de altă parte că pastilele de mentă dispăruseră din farmacii \ multă lume le sugea pentru a se feri de o eventuală contagiune. EL CONTINUA DE ASEMENEA SĂ-ȘI OBSERVE PERSONAJELE FAVORITE. AFLĂM CĂ BĂTRÂNELUL CU PISICILE TRĂIA, ȘI EL, ÎN PLINĂ TRAGEDIE, ÎNTR-O DIMINEAȚĂ, ÎNTR-ADEVĂR, RĂSUNASERĂ ÎMPUȘCĂTURI ȘI, AȘA CUM SCRIA TARROU, CÂTEVA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
să țină lumina redusă pe tot timpul ciumei ? spune doamna Rieux. \ PROBABIL. ― Numai de n-ar dura până-n iarnă. Ar fi trist atunci. Da, spune Rieux. Vede privirea mamei ațintindu-i fruntea. Știa că neliniștea și istovirea ultimelor zile îi supsese obrazul. \ Cum a mers, azi ? spune doamna Rieux. \ O ! ca de obicei. Ca de obicei! Adică noul ser trimis din Paris părea să fie mai puțin eficace decât primul, și statisticile creșteau. Nu exista posibilitatea de a se inocula serurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
zbierat de parc-o ’nțepase. Tii! Și-uite acuș’, un d-ăl de păzește a pus laba pe mine ș-o mutră d-ăsta de pulițist m-a-nhățat și m-a cărat aci. N-are omu’ nici o șansă! Aăău! Buzele lui supseră adânc din țigară. N-au găsit urmă d-alune la mine, da’ pulițistul ăla to’ m-a târât aci. Și paznicu’, cred io, e to’ comnis’, adică d-ăla de-și ucide și pe ta’su! Bătrânul își drese glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de prăjituri, ruptă și unsuroasă de parcă ar fi fost supusă unui tratament violent de cineva care încercase să ia toate gogoșile dintr-o dată. În fundul cutiei, agentul Mancuso găsi două gogoși dezumflate din care, dacă judecai după marginile lor mânjite, cineva supsese dulceața. — Mulțumesc, doamnă Reilly, da’ am mâncat mult la prânz. — Ei, ce păcat! Umplu pe jumătate două cești cu o cafea groasă și rece și turnă laptele clocotind până le umplu bine. Lui Ignatius îi plac gogoșile. Îmi spune: „Mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]