5,243 matches
-
superior necesar eliminării impurităților se clasifică la poziția nr. 31.03 sau 31.05. 25.11 - SULFAT DE BARIU NATURAL (BARITINA); CARBONAT DE BARIU NATURAL (WITERIT), CHIAR CALCINAT, ALTELE DECÂT OXIDUL DE BARIU DE LA POZIȚIA NR. 28.16. 2511.10 - Sulfat de bariu natural (baritina) 2511.20 - Carbonat de bariu natural (witerit) Această poziție cuprinde sulfatul de bariu natural, denumit și baritina și în anumite țări, spat greu și carbonatul de bariu natural sau witeritul. Sulfatul de bariu și carbonatul de
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
11 - SULFAT DE BARIU NATURAL (BARITINA); CARBONAT DE BARIU NATURAL (WITERIT), CHIAR CALCINAT, ALTELE DECÂT OXIDUL DE BARIU DE LA POZIȚIA NR. 28.16. 2511.10 - Sulfat de bariu natural (baritina) 2511.20 - Carbonat de bariu natural (witerit) Această poziție cuprinde sulfatul de bariu natural, denumit și baritina și în anumite țări, spat greu și carbonatul de bariu natural sau witeritul. Sulfatul de bariu și carbonatul de bariu, rafinate sau obținute pe cale chimică, aparțin pozițiilor nr. 28.33 și respectiv 28.36
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
NR. 28.16. 2511.10 - Sulfat de bariu natural (baritina) 2511.20 - Carbonat de bariu natural (witerit) Această poziție cuprinde sulfatul de bariu natural, denumit și baritina și în anumite țări, spat greu și carbonatul de bariu natural sau witeritul. Sulfatul de bariu și carbonatul de bariu, rafinate sau obținute pe cale chimică, aparțin pozițiilor nr. 28.33 și respectiv 28.36. Witeriul calcinat, care este constituit în esență din oxid de bariu impur, se clasifică la această poziție. Oxidul de bariu
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
oxid de magneziu (altele decât elementele optice), având o masă unitară de minimum 2,5 g (poziția nr. 38.24). Elementele optice din oxid de magneziu (poziția nr. 90.01). ... 25.20 - GIPS; ANHIDRIT; IPSOSURI (DE GHIPS CALCINAT SAU DE SULFAT DE CALCIU), CHIAR COLORATE, CU SAU FĂRĂ ADAOS DE CANTITĂȚI MICI DE ACCELERATORI SAU INCETINITORI. 2520.10 - Gips; anhidrit 2520.20 - Ipsos Gipsul este un sulfat de calciu natural hidratat, în general friabil și de culoare albă. Anhidritul este un
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
poziția nr. 90.01). ... 25.20 - GIPS; ANHIDRIT; IPSOSURI (DE GHIPS CALCINAT SAU DE SULFAT DE CALCIU), CHIAR COLORATE, CU SAU FĂRĂ ADAOS DE CANTITĂȚI MICI DE ACCELERATORI SAU INCETINITORI. 2520.10 - Gips; anhidrit 2520.20 - Ipsos Gipsul este un sulfat de calciu natural hidratat, în general friabil și de culoare albă. Anhidritul este un sulfat de calciu natural anhidru, utilizat în fabricația acidului sulfuric sau a diferitelor tipuri de ipsos. Ipsosul este constituit din gips parțial sau total deshidratat prin
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
DE CALCIU), CHIAR COLORATE, CU SAU FĂRĂ ADAOS DE CANTITĂȚI MICI DE ACCELERATORI SAU INCETINITORI. 2520.10 - Gips; anhidrit 2520.20 - Ipsos Gipsul este un sulfat de calciu natural hidratat, în general friabil și de culoare albă. Anhidritul este un sulfat de calciu natural anhidru, utilizat în fabricația acidului sulfuric sau a diferitelor tipuri de ipsos. Ipsosul este constituit din gips parțial sau total deshidratat prin calcinare. Gipsul se caracterizează prin faptul că în cursul calcinării pierde o parte din apa
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
38.24). ... * * * Note explicative de subpozitii. Subpozițiile nr. 2523.21 și 2523.29 În sensul subpozițiilor nr. 2523.21 și 2523.29, se înțelege prin ciment Portland cimentul obținut din clincher Portland prin adăugarea eventual a unei mici cantități de sulfat de calciu. Trebuie menționate următoarele: - clinkerul Portland este un produs de la subpoziția nr. 2523.10 și el este constituit în cea mai mare parte din silicați de calciu, obținuți prin arderea până la topirea parțială a unui amestec definit și omogenizat
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
O)2] și, în proporție mai mică, alumina [AL(2)O(3)] și oxid de fier [Fe(2)O(3)]; și - denumirea de sulfal de calciu cuprinde gipsul și derivații săi, ca și anhidritul și alte produse pe bază de sulfat de calciu adecvate fabricării cimenturilor. 25.24 - AZBEST. Azbestul este o substanță minerală naturală provenind de la descompunerea anumitor roci. El are o textura fibroasa și uneori un aspect mătăsos; culoarea este foarte variabilă, azbestul fiind de obicei alb, dar uneori
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
părți din silice. Feldspatul și fluorina care au caracterul de pietre prețioase și semiprețioase se clasifică la Capitolul 71. 25.30 - SUBSTANȚE MINERALE NEDENUMITE ȘI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE. 2530.10 - Vermiculita, perlita și clorita, neexpandate 2530.20 - Kieserit, epsomit (sulfați de magneziu naturali) 2530.40 - Oxizi naturali de fier cu mică 2530.90 - Altele A. - PĂMÂNTURI COLORANTE, CHIAR CALCINATE SAU AMESTECATE ÎNTRE ELE; OXIZI NATURALI DE FIER CU MICĂ Pământurile cuprinse aici sunt în general argile existente natural în amestec
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
68.06. 4) Liditul sau piatră lidiana, neagră, rugoasa, foarte dură, de granulație fină și îndesata, care nu este atacată de arizi. Liditul prezentat ca piatra de contact pentru încercarea metalelor prețioase aparține de poziția nr. 68.15. 5) Celestina (sulfat de stronțiu natural), spatul de Islanda sau calcit și aragonitul (carbonați de calciu cristalizați), lepidolita (fluorosilicoaluminat de potasiu și de litiu) și ambligonitul (fluorofosfoaluminat de litiu). 6) Pământurile de grădină, de răsadnița, de mlaștină, marna, lutul și mranița, care au
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
alumino-silicati" numite și "fibre ceramice". Acestea sunt obținute prin topirea unui amestec de alumina și de silice, în diferite proporții, conținând uneori cantități mici de alti oxizi, cum ar fi oxidul de zirconiu, de crom sau de bor. Amestecul este sulfat și trecut printr-o filiera, producandu-se un conglomerat de fibre. Lâna minerală de la această poziție se prezintă, ca vata de sticlă de la poziția nr. 70.19, cu aspect fibros sau de fulgi. Se distinge totuși de această din urmă
ANEXĂ nr. 68 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIN PIATRA, IPSOS, CIMENT, AZBEST, MICA SAU DIN MATERIALE SIMILARE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166458_a_167787]
-
reziduale de la tăbăcirea sau argăsirea în ulei a pieilor, fiind extrase din acestea prin presare sau prin extracție cu ajutorul solvenților; sunt în mod esențial compuse din ulei rânced provenind de la animale marine (balene, foci, pești), din substanțe minerale (soda, văr, sulfați), din deșeuri de păr, de membrane sau de piele. Se prezintă sub forma unor lichide foarte vâscoase, aproape păstoase, omogene, cu un miros puternic de pește, de culoare galbenă sau brun închis. Degrasurile artificiale sunt constituite în mod esențial de către
ANEXĂ nr. 15 din 5 ianuarie 2000 GRASIMI ŞI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRASIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166476_a_167805]
-
altfel preparate. Pieile pot fi sărate uscat sau sărate prin intermediul saramurii. La sărare uscată se adaugă uneori alte materiale pentru a evita formarea de pete. În India, în particular, se acoperă cu o pastă pe bază de pământ argilos conținând sulfat de sodiu. Pieile pot fi uscate direct, sau după sărare. Înainte de uscare sau în cursul uscării, sunt deseori tratate cu insecticide, cu dezinfectante sau cu preparate similare. Cenușărirea pieilor se efectuează prin introducerea în lapte de văr sau cu ajutorul unei
ANEXĂ nr. 41 din 5 ianuarie 2000 PIEI BRUTE (ALTELE DECAT BLANURI) ŞI PIEI TABACITE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166427_a_167756]
-
În sensul poziției nr. 47.02, prin expresia pastă chimică din lemn, de dizolvare se înțelege pastă chimică de lemn a cărei fracțiune de pastă insolubila este peste 92% din greutate, când se tratează pastă din lemn cu soda sau sulfat, sau peste 88% din greutate pentru pastă din lemn cu bisulfit, după o oră de tinere într-o soluție de soda caustica conținând 18% hidroxid de sodiu (NaOH) la 20°C și, în ceea ce privește numai pastă din lemn cu bisulfit, al
ANEXĂ nr. 47 din 5 ianuarie 2000 PASTA DE LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166433_a_167762]
-
în continuare cu produse chimice. Urmare a acestui tratament, cea mai mare parte a ligninei și a altor produse necelulozice este eliminată. Produsele chimice utilizate în mod obișnuit sunt: soda caustica (procedeul cu soda), un amestec de soda caustica și sulfat de sodiu, acesta din urmă fiind transformat parțial în sulfura de sodiu (procedeu cu sulfat), bisulfit de calciu sau de magneziu, cunoscut și sub denumirea de sulfit acid de calciu sau de magneziu sau hidrogenosulfit de calciu sau de magneziu
ANEXĂ nr. 47 din 5 ianuarie 2000 PASTA DE LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166433_a_167762]
-
și a altor produse necelulozice este eliminată. Produsele chimice utilizate în mod obișnuit sunt: soda caustica (procedeul cu soda), un amestec de soda caustica și sulfat de sodiu, acesta din urmă fiind transformat parțial în sulfura de sodiu (procedeu cu sulfat), bisulfit de calciu sau de magneziu, cunoscut și sub denumirea de sulfit acid de calciu sau de magneziu sau hidrogenosulfit de calciu sau de magneziu (procedeul cu bisulfit). Produsul astfel obținut este superior din punctul de vedere al lungimii fibrelor
ANEXĂ nr. 47 din 5 ianuarie 2000 PASTA DE LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166433_a_167762]
-
pastă poate necesită, independent de albire, purificarea chimică, eliminarea rășinii, depolimerizarea, reducerea conținutului de cenușă sau reglarea reactivității, majoritatea acestor operații fiind combinate cu un proces complex de albire și purificare. 47.03 - PASTE CHIMICE DIN LEMN CU SODA SAU SULFAT, CU EXCEPȚIA PASTELOR DE DIZOLVARE. - Nealbite: 4703.1 -- De conifere 4703.19 -- Altele decât de conifere - Semialbite sau albite: 4703.21 -- De conifere 4703.29 -- Altele decât de conifere Paștele cu soda sau cu sulfat sunt obținute prin fierberea lemnului, în
ANEXĂ nr. 47 din 5 ianuarie 2000 PASTA DE LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166433_a_167762]
-
CHIMICE DIN LEMN CU SODA SAU SULFAT, CU EXCEPȚIA PASTELOR DE DIZOLVARE. - Nealbite: 4703.1 -- De conifere 4703.19 -- Altele decât de conifere - Semialbite sau albite: 4703.21 -- De conifere 4703.29 -- Altele decât de conifere Paștele cu soda sau cu sulfat sunt obținute prin fierberea lemnului, în general sub formă de bucăți mici în soluții foarte puternic alcaline. În cazul pastei cu soda, lichidul de fierbere este o soluție de soda caustica (hidroxid de sodiu); în cazul pastei cu sulfat este
ANEXĂ nr. 47 din 5 ianuarie 2000 PASTA DE LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166433_a_167762]
-
cu sulfat sunt obținute prin fierberea lemnului, în general sub formă de bucăți mici în soluții foarte puternic alcaline. În cazul pastei cu soda, lichidul de fierbere este o soluție de soda caustica (hidroxid de sodiu); în cazul pastei cu sulfat este o soluție caustica modificată. Termenul pastă cu sulfat își găsește originea în faptul că sulfatul de sodiu, transformat parțial în sulfura de sodiu este utilizat la un moment dat al preparării lichidului de fierbere. Paștele cu sulfat sunt de
ANEXĂ nr. 47 din 5 ianuarie 2000 PASTA DE LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166433_a_167762]
-
sub formă de bucăți mici în soluții foarte puternic alcaline. În cazul pastei cu soda, lichidul de fierbere este o soluție de soda caustica (hidroxid de sodiu); în cazul pastei cu sulfat este o soluție caustica modificată. Termenul pastă cu sulfat își găsește originea în faptul că sulfatul de sodiu, transformat parțial în sulfura de sodiu este utilizat la un moment dat al preparării lichidului de fierbere. Paștele cu sulfat sunt de departe cele mai importante astăzi. Pastă obținută cu ajutorul celor
ANEXĂ nr. 47 din 5 ianuarie 2000 PASTA DE LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166433_a_167762]
-
foarte puternic alcaline. În cazul pastei cu soda, lichidul de fierbere este o soluție de soda caustica (hidroxid de sodiu); în cazul pastei cu sulfat este o soluție caustica modificată. Termenul pastă cu sulfat își găsește originea în faptul că sulfatul de sodiu, transformat parțial în sulfura de sodiu este utilizat la un moment dat al preparării lichidului de fierbere. Paștele cu sulfat sunt de departe cele mai importante astăzi. Pastă obținută cu ajutorul celor două procedee în cauză se utilizează la
ANEXĂ nr. 47 din 5 ianuarie 2000 PASTA DE LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166433_a_167762]
-
pastei cu sulfat este o soluție caustica modificată. Termenul pastă cu sulfat își găsește originea în faptul că sulfatul de sodiu, transformat parțial în sulfura de sodiu este utilizat la un moment dat al preparării lichidului de fierbere. Paștele cu sulfat sunt de departe cele mai importante astăzi. Pastă obținută cu ajutorul celor două procedee în cauză se utilizează la fabricarea produselor absorbante (materiale de tapițerie, lenjerie pentru nou-născuți) și la fabricarea hârtiei și cartoanelor foarte solide, necesitând rezistență la rupere, tracțiune
ANEXĂ nr. 47 din 5 ianuarie 2000 PASTA DE LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166433_a_167762]
-
în general la această poziție sunt: a) Atacamitul, hidroxiclorura naturală de cupru. ... b) Azuritul, carbonat bazic de cupru. ... c) Bornitul (sau erubescitul), sulfura de cupru și de fier. ... d) Burnonitul, sulfura de cupru, de plumb și de antimoniu. ... e) Brochantitul, sulfat baric de cupru. ... f) Calcozina (sau calcozitul), sulfura de cupru. ... g) Calcopirita (sau pirita de cupru), sulfura de cupru și de fier. ... h) Crisocolul, silicat hidratat de cupru. ... i.j) Covelina (covelitul), sulfura de cupru. k) Cupritul, oxid cupros. ... l
ANEXĂ nr. 26 din 5 ianuarie 2000 MINEREURI, ZGURA ŞI CENUSA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166441_a_167770]
-
fabricarea aluminiului (procedeu prin reducție carbotermica în cuptor electric, procedeul Gross etc.) sau în alte scopuri (fabricarea materialelor abrazive, în special). 26.07 - MINEREURI DE PLUMB ȘI CONCENTRATELE LOR. Principalele minereuri clasificate în general la această poziție sunt: a) Anglezitul, sulfat de plumb. ... b) Cerutitul, carbonat de plumb. ... c) Galena, sulfura de plumb, de multe ori argentifere. ... d) Piromorfitul, clorofosfat de plumb. ... 26.08 - MINEREURI DE ZINC ȘI CONCENTRATELE LOR. Principalele minereuri clasificate la această poziție sunt: a) Blenda (sfalerit), sulfura
ANEXĂ nr. 26 din 5 ianuarie 2000 MINEREURI, ZGURA ŞI CENUSA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166441_a_167770]
-
fierului prin imersiune la cald. 3) Nămolurile electrolitice (reziduuri ale rafinării electrolitice a metalelor) și nămolurile de electrogalvanizare. 4) Nămolurile de acumulator. 5) Reziduurile electrolitice de la rafinarea metalelor, uscate sau concentrate sub formă de blocuri. 6) Reziduurile provenite de la fabricarea sulfatului de cupru. 7) Oxizii impuri de cobalt provenind de la tratarea minereurilor de argint. 8) Catalizatorii epuizați, care sunt utilizați exclusiv pentru extragerea metalului sau pentru fabricarea produselor chimice. 9) Leșiile reziduale de la tratarea carnalitului, utilizate pentru obținerea clorurii de magneziu
ANEXĂ nr. 26 din 5 ianuarie 2000 MINEREURI, ZGURA ŞI CENUSA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166441_a_167770]