26,448 matches
-
care mi-o oferă de a-l readuce în actualitate pe unul dintre artiștii mai puțin cunoscuți în țara natală, dar a cărui viziune, clădită pe un sistem analitic comparativ, transformă actul său interpretativ într-o permanentă reflecție asupra interiorității sunetelor. D.P. Domnule Julien Musafia, aș începe dialogul nostru luând ca punct de reper chiar recitalul pe care l-ați susținut de curând pe podiumul Ateneului Român, dominat de opus-uri din epoca barocului... J.M. În recitalul la care vă referiți
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
național. Referent tehnic II, cum mă aflam, dispuneam de mijloace modeste, dar un aparat de radio "Victoria", cu două difuzoare tot am putut achiziționa, ca să pot asculta postul preferat. Bogătanii cumpărau splendide cutii de placaj lustruit, made in R.D.G., cu sunet amplu, iar cei mai chivernisiți, aparate sovietice marca "Baltica" - vuietul acestora acoperea o piață. La Neptun, în vila scriitorilor, pe șezlongul de pe terasă, ascultam Europa Liberă în urechi, pe un apărățel portabil - Tehno-ton. Pe când Alexandru Ivasiuc conversa alături, în engleză
Adio, Olga! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8254_a_9579]
-
om, s-au ivit, parcă fără știința mea, trei poezii adevărate - printre cele mai bune din întreaga mea creație lirică: Deodată deschid ochii aplecat deasupra universului! Ca să nu cad în adâncile constelații, îmi încleștez degetele în grâu. Auzul reintră în sunete, mă simt ancorat de pretutindeni, reîntors în punctele cardinale. În aurul supus al grâului, adorm iar, aidoma unui avar pe care moartea l-a secerat peste comorile sale. (Din adâncile); Privește câmpia - zare continuată, repaos îndelung al scoarței lumii - câmpia
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
captat, succesiv sau simultan, ideile vitalizante ale lucrări într-o desăvârșită comuniune în stil și sens, cu un respect deosebit acordat tuturor amănuntelor de frazare, expresie și caracter în absolută omogenitate sonoră, ca două vieți diferite, dar în același trup. Sunetul înfiorat, uneori pătimaș al violoncelului lui Dan Cavassi (completat la fel de subtil și înfiorat de pianul lui Mihai Ungureanu) s-a metamorfozat în Sonata lui Claude Debussy în minunate modulări de paletă, devenind aerian, diafan, învelit în poezia eterică a inspirației
Magie sonoră by Vasile PRUTEANU () [Corola-journal/Journalistic/83121_a_84446]
-
diafan, învelit în poezia eterică a inspirației instrumentale de largă imaginație. Câtă poezie în Sérénade, câtă putere expresivă și cât de revelatoare sonorități au țesut în secvența Animé, léger et nerveux, câte delicate nuanțări au izbutit cei doi muzicieni, cizelând sunetul cu un rafinat simț al valorilor. Cu aceeași magie sonoră a fost restituită și Sonata în mi minor op.38 de Brahms, cu întreg arsenalul ei de idei, modulări de nuanțe, cu vârtejuri când vijelioase, când calmante sau avântate, ori
Magie sonoră by Vasile PRUTEANU () [Corola-journal/Journalistic/83121_a_84446]
-
aude în lucrările interpretate de Trio Contraste pe ultimul său CD, apărut în 2013 și intitulat “ Cheia visurilor” - “Der Schlüssel der Träume” (Label gutingi, charisma Musikproduktion, în colaborare cu Rundfunk Berlin Brandenburg). Ascultând CD-ul, te simți parcă învăluit de sunete magice, care au ca punct de plecare muzica folclorică românească. Aceste sunete par a avea o viață proprie. Pentru Violeta Dinescu, ele există deja în conștiința noastră. Compozitorul trebuie doar să le insufle viață “printr-o adiere de vânt”. Într-
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
în 2013 și intitulat “ Cheia visurilor” - “Der Schlüssel der Träume” (Label gutingi, charisma Musikproduktion, în colaborare cu Rundfunk Berlin Brandenburg). Ascultând CD-ul, te simți parcă învăluit de sunete magice, care au ca punct de plecare muzica folclorică românească. Aceste sunete par a avea o viață proprie. Pentru Violeta Dinescu, ele există deja în conștiința noastră. Compozitorul trebuie doar să le insufle viață “printr-o adiere de vânt”. Într-un interviu cu Maria Houben, compozitoarea spune că “dorește să dea fiecărui
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
trebuie doar să le insufle viață “printr-o adiere de vânt”. Într-un interviu cu Maria Houben, compozitoarea spune că “dorește să dea fiecărui om propria cheie, care să-l conducă în grădina care-i aparține” (“Klänge sind wie Lebewesen”, “ Sunetele sunt ca niște ființe”, în “Violeta Dinescu”, ed. de Eva Houben, Saarbrücken, PFAU-Verlag 2004, p. 9). Dincolo de o stucturare precisă a materialului sonor, muzica Violetei Dinescu exprimă sau induce o paletă largă de stări psihice, unele aflate la granița conștiinței
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
granița conștiinței, ca în vis. Inventivitatea melodică și timbrală are la bază motive și sonorități specifice instrumentelor folclorice din diferite arii geografice, transpuse într-un limbaj muzical contemporan. Muzica sa este în continuă mișcare, este supusă permanent schimbării. Chiar și sunetele ținute au o viață proprie, ele pulsează. Totul este gândit pe mai multe straturi sonore. Avem impresia mai multor planuri, ca în artele plastice. Titlul “Cheia visurilor” derivă dintr-o serie de tablouri ale pictorului suprarealist belgian René Magritte. Pictorul
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
sunt ca un fir conducător, ele vor fi alternate pe CD cu alte lucrări, în care nr. 1 se va auzi de fiecare dată ca un “refren”, cu mici modificări la fiecare nouă apariție. “Cheia Visurilor” nr. 1 aduce un sunet continuu, ca și când din el s-ar naște celelalte sunete, care formează apoi spații sonore. Nr. 2 se inspiră din muzica populară: pianul preparat amintește de țambal, iar flautul, prin figurațiile de sorginte folclorică, dezvoltă un dans, ce devine
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
cu alte lucrări, în care nr. 1 se va auzi de fiecare dată ca un “refren”, cu mici modificări la fiecare nouă apariție. “Cheia Visurilor” nr. 1 aduce un sunet continuu, ca și când din el s-ar naște celelalte sunete, care formează apoi spații sonore. Nr. 2 se inspiră din muzica populară: pianul preparat amintește de țambal, iar flautul, prin figurațiile de sorginte folclorică, dezvoltă un dans, ce devine din ce în ce mai rapid. În contrast, apare nr. 3, cu sunetele lungi, contemplative
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
naște celelalte sunete, care formează apoi spații sonore. Nr. 2 se inspiră din muzica populară: pianul preparat amintește de țambal, iar flautul, prin figurațiile de sorginte folclorică, dezvoltă un dans, ce devine din ce în ce mai rapid. În contrast, apare nr. 3, cu sunetele lungi, contemplative, ale flautului. La sfârșitul acestei piese este remarcabilă „chiuitura”. În piesa nr. 4 se simte prezența doinei. Sintetizatorul își face discret prezența, contribuind la magia sonoră. Lucrarea „Bindfaden” se inspiră din sculpturile lui Fred Sandback, a cărui expoziție
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
lăutărească. La sfârșit, flautului îi sunt încredințate zgomote. Se observă astfel o transformare a sonorităților pe parcursul lucrării. Se reia nr. 1 din „Cheia visurilor”, în care se recunoaște doina la pian, învăluită în armonii. Nr. 5 se bazează pe un sunet care are o mișcare interioară. În nr. 6, toba mare are un rol solistic. În general, instrumentele își schimbă pe rând rolurile, se aud în prim plan sau în plan secund, ca rolurile într-o piesă de teatru. Piesa „Le
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
de lângă Toulouse, pe care compozitoarea a văzut-o într-o fotografie. Se aud aici două elemente primare: vântul și apa. Texturile corzilor contribuie la sporirea elementului natural. Revine nr. 1 din „Cheia visurilor” mai transparent. În nr. 7, flautul expune sunete în registrul supraacut. Jocul de registre este, de asemenea, un mijloc important din arsenalul compozitoarei. În nr. 8a, texturile create de sintetizator sună ca niște voci omenești. Nr. 8b aduce un desen oriental prin secunda mărită la flautul bas. Vocea
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
la flautul bas. Vocea flautistului octavizează concomitent melopeea flautului. Adăugarea vocii la flaut este o altă caracteristică a stilului compozitoarei. Titlul lucrării www weiß.wirkt.wunder ar putea veni de la o reclamă la imobile. Piesa are la bază un singur sunet cu rezonanța sa. Unisonului și armonicelor se datorează „minunea” anunțată în titlu. Se aude pentru ultima dată nr. 1 din „Cheia visurilor” pe un ton mai decis. În nr. 9, pianul aduce figurații, care par a veni din lumea impresionistă
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
de jazz, cu Big Band-ul Radio și invitații lui, concerte transmise live, din studioul 8, pe postul România Cultural; Festivalul Internațional “Dan Spătaru”, de la Medgidia; Concertul de Crăciun al Big Band-ului Radio, cu Nico și Vlad Miriță, corul “Sunetul muzicii” și corul “Acapella”; Concertul-eveniment organizat de Crăciun, de Primăria București, la Ateneul Român, cu Orchestra Națională Radio și Big Band-ul Radio (orchestră de 80 de instrumentiști), cu numeroși soliști: Monica Anghel, Paula Seling, Elena Gheorghe, Lora, Ștefan Stan
Ancheta jurnalistică by Ionel Tudor () [Corola-journal/Journalistic/83142_a_84467]
-
CÂRCIUMIOARĂ “LA DEȘLIU” - (a cincea carte) și în același timp înregistrarea cu Orchestra de Folclor a Radiodifuziunii a unui Album muzical “ARMONII ÎN LUMINĂ” - melodii interpretate de o cântăreață înzestrată cu o voce cultivată, care stăpânește cu eleganță și grație sunetele, Rodica Anghelescu, pe care o cunosc de pe vremea când mergea la concursuri și festivaluri și obținea premii importante. Timbrul său grav, cumva asemănător cu cel al Mariei Tănase, a determinat-o la început să cânte piese din repertoriul marii artiste
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
se adună pentru a se completa, vise transformate în realitate, certitudini pe care i le dă autoritatea profesională. Glas de forță, maleabil în nuanțe, capabil să întruchipeze cele mai ascunse resorturi ale sufletului, Rodica Anghelescu stăpânește cu grație și eleganță sunetele, fiind ajutată de rigoarea profesiei pe care știe s-o reliefeze în toate nuanțele muzicale ale repertoriului său. Delicată, sensibilă dar impunătoare, cu o vitalitate convingătoare, cu senzaționale resurse vocale, Rodica Anghelescu ne oferă bucurii artistice notabile. Aș mai avea
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
Dorin MANEA Radu Lupașcu: Mitologii subiective - Interviuri rock La Editura Blumenthal a apărut prima carte de interviuri rock cu muzicieni români, în cea mai mare parte. Sub egida revistei virtuale Arta Sunetelor, această lucrare este destinată unui target fără limită de vârstă, variat din punct de vedere profesional, cultural sau educațional, deși la prima vedere ar putea părea dedicată muzicienilor, colecționarilor sau producătorilor de la marile case de discuri. Desprindem din prefața autorului
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
în atenția publicului nume importante de muzicieni, jurnaliști și scriitori din istoria recentă sau trecută a spiritualității mioritice rock, dar și prog. jazz sau blues. Iată lista de interviuri, cu ajutorul căreia subsemnatul vă propune o incursiune în frumoasă artă a sunetelor românești: Dan Andrei Aldea, Liviu Antonesei, Decebal Bădilă, Johnny Bota, Radu Cârlan, Cyfer, Walter Dionisie, Florin Grigoraș, Tavi Iepan, Florin Ochescu, Marcian Petrescu, Gabriel Petric, Călin Pop, Adrian Popescu, Christian Podratsky, Mircea “Joe” Rusi, Sorin Tudoran. Acest prim volum din
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
Liviu Antonesei, Decebal Bădilă, Johnny Bota, Radu Cârlan, Cyfer, Walter Dionisie, Florin Grigoraș, Tavi Iepan, Florin Ochescu, Marcian Petrescu, Gabriel Petric, Călin Pop, Adrian Popescu, Christian Podratsky, Mircea “Joe” Rusi, Sorin Tudoran. Acest prim volum din seria Interviuri rock - Arta Sunetelor a conține și trei interviuri obținute în exclusivitate, cu celebrii muzicieni Jan Akkerman, Alice Cooper și Charlie Musselwhite. Cartea Interviuri rock - Arta Sunetelor atrage atenția asupra imensului potențial artistic de valoare ascuns de zgomotul “trendi, cul și stailiș” și poate
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
Adrian Popescu, Christian Podratsky, Mircea “Joe” Rusi, Sorin Tudoran. Acest prim volum din seria Interviuri rock - Arta Sunetelor a conține și trei interviuri obținute în exclusivitate, cu celebrii muzicieni Jan Akkerman, Alice Cooper și Charlie Musselwhite. Cartea Interviuri rock - Arta Sunetelor atrage atenția asupra imensului potențial artistic de valoare ascuns de zgomotul “trendi, cul și stailiș” și poate constitui o provocare pentru diletantismul ”profesioniștilor” din zona mass-media, deopotrivă cu responsabilii caselor discuri pre(a)ocupați de facilul atât de profitabil din
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
din muzica secolului 20 s-a desacralizat în așa măsură încât a etalat doar camuflajul ei profan, pierzând în bună măsură conștiința dimensiunii metafizice, creatura opunându-se tot mai abitir Creatorului, inferiorul aspirând nelegitim la substituirea superiorului, zgomotul concurând neloaial sunetul. Așa s-a ajuns la perversitatea dizolvantă a stării în care oamenii, conform Scripturii, „văzând, nu vor vedea și auzind, nu vor auzi”. S-a spus chiar că unele muzici nu mai sunt muzici, ci depozite de zgomote disciplinate, după cum
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
i-a încredințat stăpânirea pământului. Nu-i lipseau, ca de altfel și muzicii, nici rangul , nici condiția perfecțiunii. Bun prin natura sa creată, el s-a făcut însă rău prin voința sa proprie (oare nu liberul arbitru a mânat arta sunetelor spre forma ei tenebroasă?), astfel că „s-a îndreptat de la starea sa naturală la o stare contra naturii sale și s-a ridicat împotriva lui Dumnezeu care l-a făcut, devenind întruchiparea răului (un rău ce nu este nimic
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
auzită, unitate în diversitate (ca și lumea văzută, dar și cea nevăzută). Ea ne apare bună prin unitatea ei și frumoasă prin diversitate ei, mărturisind, într-un anume fel, kalokagathia creației divine. Mutatis mutandis, dacă în absolutul ființial al artei sunetelor este armonie și egalitate deplină între variile muzici posibile, în dinamica muzicilor create diversitatea se organizează ierarhic, cel puțin începând cu faza subordonării, definindu- se prin organicitate, iar nu prin egalitate. În muzica stricată de păcatul constructi- vismului (serialismul fiind
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]