65,243 matches
-
care definesc relația mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al mamei adoptive ,267 -,074 ,053 ,0633 -,098 Venit ,145 -,098 ,195 -,213 ,309 Resursele adoptatorilor Suficiența informațiilor .599** .346
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilului, respectiv cu partenerul marital. În ceea ce privește resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele informaționale, suficiența și corectitudinea informațiilor, se asociază cu o parte dintre variabilele dependente. Suportul social formal și informal primit de părinți în procesul de adopție și ulterior, nu se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Deși ne așteptam să identificăm asocieri pozitive între variabilele dependente și variabila accesarea serviciilor, nu am identificat o astfel de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
621), resursele informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,609) și corectitudinea acestora (β = 0,564), dar și confirmarea expectanțelor părinților (β = 0,450). Ecuația finală explică 61,2% din variația totală. Și în cazul implicării și suportului oferit de mama adoptivă copilului adoptat influența negativă cea mai mare o au tulburările de comportament manifestate de copil (β = -0,859). O influență pozitivă păstrează resursele informaționale disponibile părinților adoptatori, contând în primul rând în corectitudinea informațiilor (β = 0
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ancheta pe bază de chestionar. Fiind un chestionar autoadministrat, trimis prin poștă, o altă limită este dată de lipsa de control asupra persoanei respondente și incertitudinea asupra individualizării rezultatelor. Totodată, pentru anumite categorii de întrebări, de exemplu cele referitoare la suportul social formal primit în procesul de adopție și după, s-a înregistrat o pondere mare de nonrăspunsuri. Capitolul 6 Stres, strategii de coping și adaptare. Studiu calitativ 6.1 Aspecte teoretice 6.2 Designul cercetării 6.3 Rezultatele cercetării 6
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Acomodare (încredințarea în vederea adopției încuviințarea adopției sau primele 3 luni după plasament) gestionarea presiunii create de parentalitate instantanee, abilitatea de a putea crea o legătură cu copilul adoptat, lipsa informațiilor și expectanțele neîmplinite, lipsa suportului social, consecințele financiare, (Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Post-adopție / Adaptarea factori specifici copilului adoptat: starea de sănătate, comportamentul, integrarea socială și școlară (Barth și Berry, 1988; Glidden, 2000; Groza și Rosenberg, 1998; Mullin și Johnson, 1999
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și Cohen, 1990); factori specifici adoptatorilor: teama de a nu fi căutați de părinții biologici (Lebner, 2000), divulgarea adopției copilului asociată cu teama pierderii (Brodzinsky, Singer și Braff, 1984); factori sociali: stigmatizarea socială (March și Miall, 2000; Wegar, 2000); lipsa suportului social (Barth și Berry, 1988). 6.2 Designul cercetării Colectarea și prelucrarea datelor. Datele au fost obținute prin metoda interviului. Au fost intervievate zece mame. Au fost selectate mame care au adoptat cu cel puțin 1 an înainte de participarea la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cel de "supărare" (șase cazuri din nouă). Frustrarea a apărut în două cazuri, iar într-un caz a fost menționat un sentiment de furie manifestat de unul dintre soți asociat cu sentimentul de vinovăție trăit de celălalt. Principala sursă de suport pentru depășirea problemei infertilității a fost partenerul marital (șase cazuri), apoi familia extinsă (cinci cazuri) și în puține cazuri prietenii (două cazuri). Acolo unde trăirile au fost mai intense, a lipsit, în etapa imediat următoare identificării problemei, suportul partenerului marital
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sursă de suport pentru depășirea problemei infertilității a fost partenerul marital (șase cazuri), apoi familia extinsă (cinci cazuri) și în puține cazuri prietenii (două cazuri). Acolo unde trăirile au fost mai intense, a lipsit, în etapa imediat următoare identificării problemei, suportul partenerului marital. Într-un singur caz s-a adăugat și lipsa de consens în cuplu pentru identificarea și adoptarea de măsuri medicale pentru tratarea infertilității. Niciuna dintre respondente nu a solicitat sprijin de specialitate pentru depășirea acestei situații. În termenii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cazuri). În esență mecanismele de coping adoptate au fost cele de acceptare a riscurilor și de asumare a lor. Principalele resurse sunt cele individuale și ale cuplului și rezultă din motivația de a avea un copil. Resursele sociale, în special suportul din partea apropiaților (în special familie extinsă și prieteni) au fost importante pentru șase familii. Pentru două familii a fost util să identifice și să observe alte familii adoptive. Procedura de adopție, prin solicitările sale, reprezintă un important factor de stres
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cei care ne-au prezentat procedura de adopție, nu ar fi făcut-o în așa fel încât lucrurile să pară abordabile, am fi fost descurajați pe parcurs și poate chiar am fi renunțat. E o procedură greoaie, dar am avut suportul lor. Șase dintre mamele adoptive consideră practicienii din direcții ca fiind persoane "resursă", care le-au oferit suport în procesul de adopție. Nu toate sunt însă de aceeași părere. Două mame invocă lipsa de încredere și comunicare între ele și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să pară abordabile, am fi fost descurajați pe parcurs și poate chiar am fi renunțat. E o procedură greoaie, dar am avut suportul lor. Șase dintre mamele adoptive consideră practicienii din direcții ca fiind persoane "resursă", care le-au oferit suport în procesul de adopție. Nu toate sunt însă de aceeași părere. Două mame invocă lipsa de încredere și comunicare între ele și asistenții sociali din cadrul direcțiilor care au mijlocit adopțiile, în timp ce alte două mame consideră că, atitudinea asistenților sociali din cadrul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reacție afectivă și comportamentală și refuzul de a accepta hrana oferită. Pentru copiii adoptați din asistență maternală (patru cazuri din zece), ruptura de familia de plasament a fost un factor de stres important atât pentru copil, cât și pentru adoptatori. Suportul asistenților maternali în pregătirea mutării copilului a fost considerat o resursă importantă de către părinții adoptatori și apreciat pozitiv. O respondentă asociază perioada de acomodare cu o perioada de "convalescență" a copilului căruia "îi era dor" de asistenții maternali. Un factor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a nu fi acuzați de neglijență în creșterea copilului. O mamă adoptivă spunea: trebuie să ai mai multă grijă de el decât de copilul tău. Serviciile medicale accesibile sunt cele comune tuturor copiilor. Nemulțumirea mare a respondentelor este lipsa de suport, în special financiar, pentru analizele medicale și pentru tratamente. O respondentă afirma: Pur și simplu ni l-au plasat și și-au luat mâna. Ei se bucură. Statul scapă de niște cheltuieli. Ar fi un lucru bun. Dacă ar oferi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
special financiar, pentru analizele medicale și pentru tratamente. O respondentă afirma: Pur și simplu ni l-au plasat și și-au luat mâna. Ei se bucură. Statul scapă de niște cheltuieli. Ar fi un lucru bun. Dacă ar oferi un suport și mai mulți oameni ar face asta [ar adopta]. Anterior constatam că, în perioada de acomodare, interesul părinților se concentrează pe starea de sănătate și dezvoltarea fizică a copilului. După această perioadă, pe măsură ce copilul crește și-și lărgește sfera de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
-i facă? O encefalogramă?, în timp ce o alta considera că Eu cred că trebuie să-l educăm așa cum simțim noi că trebuie să o facem. Împreună trebuie să trecem peste tot ce este bine și ce este rău, fără intervenția altora. Suportul din partea cadrelor didactice este semnalat ca fiind important de mai multe respondente (5 respondente) în diverse probleme, dar mai ales cele de integrare "eu contez foarte mult pe educatoare, pe învățători pentru că ei sunt de specialitate" sau "o învățătoare poate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și amânare au ca efect menținerea unui nivel de stres constant în legătură cu acest subiect. În afara lipsei de comunicare și a resemnării privind problemele de natură emoțională și comportamentală, în general părinții adoptatori recurg la strategii de coping adecvate rezolvării problemelor. Suportul îl primesc în general din partea apropiaților: partener, familie extinsă și prieteni. Suportul formal este solicitat și acceptat cu precădere pe dimensiune medicală. În unele cazuri cadrele didactice sunt văzute ca persoane resursă, iar într-un număr mic de situații părinții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acest subiect. În afara lipsei de comunicare și a resemnării privind problemele de natură emoțională și comportamentală, în general părinții adoptatori recurg la strategii de coping adecvate rezolvării problemelor. Suportul îl primesc în general din partea apropiaților: partener, familie extinsă și prieteni. Suportul formal este solicitat și acceptat cu precădere pe dimensiune medicală. În unele cazuri cadrele didactice sunt văzute ca persoane resursă, iar într-un număr mic de situații părinții se adresează psihologilor sau consilierilor pentru a primi sprijin în construirea relației
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Informarea despre: a. Procesul-metodologia de adopție, b. Particularitățile copiilor adoptați, c. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, d. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție, e. Serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare, f. Starea de sănătate a copilului adoptat, g. Traseul social al copilului adoptat (formele de îngrijire de care a beneficiat), h. Nivelul de dezvoltare psihosocială a copilului adoptat raportat la vârsta sa cronologică, i. Identitatea părinților biologici
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Itemi: a. Identitatea părinților biologici ai copilului adoptat, b. Starea de sănătate a părinților adoptabili, c. Motivul abandonului copilului 0,809 Preocuparea pentru informare despre serviciile de suport Măsurată printr-un singur item, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Suficiența informațiilor Index sumativ construit din 11 itemi, măsurați pe o scală de la 1 la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
iar 4 în foarte mare măsură; Suficiența informațiilor primite despre: a. Procesul-metodologia de adopție, b. Particularitățile copiilor adoptați, c. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, d. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție, e. Serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare, f. Starea de sănătate a copilului adoptat, g. Traseul social al copilului adoptat (formele de îngrijire de care a beneficiat), h. Nivelul de dezvoltare psihosocială a copilului adoptat raportat la vârsta sa cronologică, i. Identitatea părinților biologici
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Itemi: a. Identitatea părinților biologici ai copilului adoptat, b. Starea de sănătate a părinților adoptabili, c. Motivul abandonului copilului 0,904 Suficiența informațiilor primite despre serviciile de suport Măsurată printr-un singur item, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Corectitudinea informațiilor primite Măsurată printr-un singur item, pe o scală de la 1 la 4
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Index sumativ construit din 2 itemi, măsurat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Itemi: a. membrii familiei extinse; b. prieteni 0,834 Încrederea în grupuri de suport Măsurată printr-un singur item, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Încrederea în reprezentanți ai diferitelor categorii profesionale Index sumativ construit din 5 itemi, măsurat pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din 5 itemi, măsurat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Itemi: a. specialiști DGASPC; b. cadre didactice; c. psihologi/psihoterapeuți, d. medici, e. preoți 0,804 Suportul din partea apropiaților Index sumativ construit din 2 itemi, măsurat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Itemi: a. membrii familiei extinse; b. prieteni 0,664 Suportul din partea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
804 Suportul din partea apropiaților Index sumativ construit din 2 itemi, măsurat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Itemi: a. membrii familiei extinse; b. prieteni 0,664 Suportul din partea grupurilor de suport Măsurată printr-un singur item, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Suport din partea reprezentanților diferitelor categorii profesionale Index sumativ construit din 5
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Index sumativ construit din 2 itemi, măsurat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Itemi: a. membrii familiei extinse; b. prieteni 0,664 Suportul din partea grupurilor de suport Măsurată printr-un singur item, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Suport din partea reprezentanților diferitelor categorii profesionale Index sumativ construit din 5 itemi, măsurat pe o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]