7,731 matches
-
Democrate a Femeilor din România, pentru câștigarea și întărirea păcii drepte și trainice, pentru păstrarea drepturilor și libertăților cetățenești, pentru înfrățirea între poporul român și naționalitățile conlocuitoare, pentru refacerea țării, pentru o viață înfloritoare a poporului, pentru păstrarea neatârnării și suveranității României și pentru un parlament și guvern care să apere și să întărească regimul democrat. Scânteia, nr. 545, din 10 iunie 1946. 84TC "84" Ella Negruzzi împiedicată să-și spună cuvântul sub regimul Ana șPauker-țGroza.tc "Ella Negruzzi împiedicată să
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
diverse - de la Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Iuliu Maniu sau mareșalul Antonescu la Nicolae Ceaușescu. De la constituirea sa În 1991, PRM s-a definit ca un partid „național”, al cărui rol principal era „să apere, cu orice preț, integritatea și suveranitatea statului român” și să combată „manevrele coaliției antinaționale care a inițiat și a pus În practică scenariile de destabilizare și de dezmembrare a României”. În 1990, Vadim Tudor declara deja că a „Îmbrăcat cămașa morții pentru cauza națională”. „Trebuie să
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cronologice ale acestui organism. Pe de o parte, activitatea de poliție politică din anii ’50 a fost denunțată pentru reprimarea poporului român. Pe de altă parte, funcționarea Securității În anii ’70-’80 a fost prezentată ca o instuție a apărării suveranității naționale, fiind albită de orice acțiune de poliție politică. Din această perspectivă, partidul s-a opus deconspirării fostei Securități și deschiderii arhivelor. Regrupând, de la constituirea sa, numeroase cadre ale poliției politice a regimului Ceaușescu, PRM a invitat În 2006 toți
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și cultura lumii libere. Totodată, societatea își propunea să coopereze la acțiunea de valorizare a poziției românești prin demersuri destinate opiniei publice internaționale și forurilor competente, în care să se insiste asupra importanței deosebite pe care o reprezintă libertatea și suveranitatea României pentru Europa, în primul rând să cerceteze schimbările de structură din sistemul comunist din România, în fine, să-și aducă propria contribuție la eforturile de unificare spirituală a românilor, deziderat important pentru membrii Asociației: „Scopul nostru nu este de
ASOCIAŢIA CULTURALA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285473_a_286802]
-
a absorbit miturile ceaușismului. A crezut În ele cu oarecare distanțare critică. Bănuiesc că agramatismele din discursul lui Ceaușescu Îl deranjau și pe el din punct de vedere sonor, așa cum ne deranjau și pe noi. În egală măsură, apare ideea suveranității naționale ca pilon al identității noastre, faptul că le-am dat cu tifla rușilor și că nu are importanță că după 1968 situația culturală, intelectuală și morală din România s-a degradat. Important este că În 1968 noi am avut
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cred că trebuie să rămână ceva din identitățile locale Într-o lume globalizată, și este nevoie de acest lucru Întrucât ne apropiem de o lume În care globalizarea coincide cu regionalizarea și regândirea Însăși a ideilor de pașaport, frontieră și suveranitate. Am intrat Într-o epocă, spun unii, postsuverană. Nu sunt unul dintre autorii care scriu frecvent pe tema relațiilor euro-atlantice, nu e domeniul meu, dar ca orice intelectual public urmăresc atent această dezbatere. Chiar Timothy Garton Ash zicea, la un
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cetățean sunt legate mai ales de zona În care locuiește, indiferent că aceasta aparține unui stat sau altuia. Sunt pentru totala fluidizare a granițelor și pentru circulația neîngrădită a oamenilor și a valorilor. Vladimir Tismăneanu: Adică statele să-și păstreze suveranitatea statală, să aibă controlul principalelor funcții politice și judiciare, cum este normal În interiorul unei comunități statale. În egală măsură, ne putem Închipui transformarea Europei Într-o uniune a statelor europene. Mircea Mihăieș: Într-o federație, deși În România acest cuvânt
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
episod prin care Vadim Tudor ajungea să-și vândă revista de partid, România Mare, unui iranian. E ceva Încurajator În acest gest, chiar dacă ulterior Vadim Tudor a negat faptul, care se pare că este adevărat. Vladimir Tismăneanu: Deci revista-campion al suveranității și prezervării valorilor naționale ajunge să fie proprietatea unui personaj venit de peste mări și țări! Mircea Mihăieș: Se pare că este un personaj imaginar. S-a vorbit despre un fals și de tot felul de inginerii care vizau de fapt
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
al securității României, ori ne plasăm pe poziția pe care eu aș califica-o drept naivă și potențial iresponsabilă de a crede că nu există nici un risc pentru siguranța țării, iar atunci soluția este Parisul, ori luăm În considerare independența, suveranitatea și viitorul Însuși ale acestei țări Într-o lume a transparențelor În care există totuși recrudescența imperialismului rus și alte fenomene care ne pot amenința. Nu știm ce se poate Întâmpla mai departe, spre exemplu, cu Turcia... Mircea Mihăieș: Nu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
genezei organismului spiritual european o vom descoperi ca fiind așezată sub semnul raporturilor Est-Vest, în care se afirmă preeminența de natură ideatică a Bizanțului, credința în „imperium romanum”, mozaicul prelungind moștenirea greco-romano-orientală față în față cu sistemul de vasalități și suveranități medievale; a doua perioadă, o vom percepe ca fiind marcată de relațiile Sud-Nord, în care, in abstracto privind, lumina apolinică a Mediteranei se află față în față cu cețurile metafizice ale Nordului. Războiul confesiunilor care se declanșează în amurgul Evului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
părți ale corpului. Barbă Barba este simbolul autorității și al puterii. Este motivul pentru care numeroși zei, dar și regi și conducători, arborează o barbă stufoasă. Barba falsă pe care o purtau faraonii era destinată să le sporească puterea și suveranitatea. În imaginarul popular, Moș Crăciun este și el reprezentat cu o barbă albă și lungă, semn al vârstei sale înaintate și al înfățișării protectoare pentru copil. Barba sa mătăsoasă îi îmblânzește trăsăturile și expresia, dar îi subliniază și atotputernicia: el
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
națională a României (2006), definește securitatea națională În acest sens: ...o condiție fundamentală a existenței națiunii și a statului român; ea are ca domeniu de referință valorile, interesele și obiectivele naționale. Securitatea națională este un drept imprescriptibil care derivă din suveranitatea deplină a poporului, se fundamentează pe ordinea constituțională și se Înfăptuiește În contextul securității regionale, euroatlantice și globale (Președinția României, 2006, p. 2). Din punctul de vedere al analizei politicilor publice, securitatea națională poate fi concepută ca o problemă-cheie a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
practici ai politicii de zi cu zi. Pentru a plasa discuția Într-o perspectivă teoretică și istorică deschisă, trebuie evaluat În primul rând rolul pe care modurile particulare de conceptualizare a sistemului internațional, ca, de pildă, cele dezvoltate În jurul principiului suveranității, le-au avut În conturarea atât a studiului, cât și a practicii relațiilor internaționale. La Începutul epocii moderne, principiul suveranității, afirmat În Tratatul de la Westphalia (1648), cuprinde o viziune particulară a vieții politice, distingând Între sfera internă și cea externă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În primul rând rolul pe care modurile particulare de conceptualizare a sistemului internațional, ca, de pildă, cele dezvoltate În jurul principiului suveranității, le-au avut În conturarea atât a studiului, cât și a practicii relațiilor internaționale. La Începutul epocii moderne, principiul suveranității, afirmat În Tratatul de la Westphalia (1648), cuprinde o viziune particulară a vieții politice, distingând Între sfera internă și cea externă a unui stat2. Sfera internă ar fi adevăratul domeniu al politicii, dat fiind că numai aici ar putea fi obținute
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
decizională. Noțiunea de securitate nu poate fi analizată fără a lua În considerare schimbările de perspectivă și apariția unor idei noi În disciplina relațiilor internaționale și În practica lor. Reconsiderarea și regândirea conceptelor centrale ale domeniului, cum ar fi statul, suveranitatea, identitatea, interesul național, politica externă, presupun reformularea securității ca practică și concept; În consecință, Întrebări de tipul „Ce este securitatea?”, „Pentru cine?”, „De către cine este formulată?”, „În ce scop?”, „Unde o găsim?” nu mai au răspunsuri de la sine Înțelese. În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În jocul securitar al statului. Barry Buzan oferă o imagine complexă și propune o agendă ambițioasă pentru studiul securității, completată cu succes de colaboratorul său, Ole Wæver. Acesta apără ideea conform căreia un stat este preocupat de păstrarea și consolidarea suveranității, pe când o societate caută să-și Întărească și să-și prezerve identitatea (Wæver, 1996, p. 67). Această idee se Încadrează bine În discuția deschisă de Buzan asupra statelor slabe sau puternice, pentru că se referă la elementul societal și Îl problematizează
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
că, deși aduc În prim-planul analizei factori care au fost Îndelung ignorați În legătură cu securitatea, cu puține excepții, ei păstrează statul ca obiect referent al ei, punând accentul pe factorii domestici sau instituționali considerându-i problematici; supraviețuirea statului sau a suveranității sale rămâne deci ideea principală și a acestui grup de analiști. Ei nu pun În discuție securitatea individului și acceptă multe dintre variabilele politicului ca date, de exemplu interesele naționale, statalitatea, societatea etc. În plus, un element demn de reținut
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Încetat să mai fie văzută numai din punctul de vedere al capacităților și conflictelor militare; factorii politici, economici, sociali și culturali sunt importanți În crearea unei noțiuni sau unei strategii de securitate; definirea interesului național, al unei identități sau a suveranității statului influențează la rândul lor conceptul de securitate. Mecanismul de securizare este procesul prin care anumite chestiuni sunt politizate și, eventual, acutizate În așa fel Încât să devină o problemă de securitate. O altă schimbare importantă care a intervenit În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
dezbaterea securitate națională/siguranța națională, care a fost alimentată de recentele legi ale informației. De fapt, cele două concepte sunt greu de diferențiat, În mare parte pentru că ele sunt fațetele uneia și aceleași idei, și anume a supraviețuirii integrității și suveranității statului și a elementelor care Îl constituie. Nuanța care le separă este dimensiunea În care ele operează, securitatea națională operând În mare parte pe axa extern - intern, iar siguranța națională abordând o perspectivă orientată spre dimensiunea interioară a statului. Din
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
un caracter multidimensional. În acest context, merită menționată dihotomia prezentă, de pildă, În documentele guvernului american privind strategia națională a SUA. Pe de o parte, există o concepție restrânsă, de orientare realistă, adesea asociată vizunii (neo)conservatoare, susținătoare a cauzei suveranității naționale exclusive și concentrată pe dezvoltarea capacității militare ca principal dispozitiv de organizare a balanței de putere Împotriva adversarilor. Pe de altă parte, există o viziune extinsă, de orientare liberală, interesată de dezvoltarea instituțională a mecanismelor internaționale de cooperare. În timp ce
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În ceea ce privește relația dintre securitate națională și strategie, trebuie precizat că, În cazul În care componenta primară a strategiei este utilizarea puterii militare pentru atingerea scopurilor politice, securitatea națională este acea parte a politicii externe ce are ca principal obiectiv protejarea suveranității statului și apărarea sa Împotriva tentativelor de cucerire, distrugere sau constrângere (Betts, 2004, p. 6). 7.3. Definirea strategiei: paradigma scopuri - mijloace - metodetc " 7.3. Definirea strategiei\: paradigma scopuri - mijloace - metode" Ca orice concept contestabil, este dificilă obținerea unui consens
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
fiecărui nivel (formând dimensiunea verticală a strategiei) și existând simultan cu variația relațiilor externe Între diferite state, ceea ce alcătuiește dimensiunea orizontală a strategiei (Luttwak, 2001, p. 209). Astfel, strategia globală este veriga ce cuplează eforturile de menținere a securității și suveranității unui stat cu proiectarea intereselor sale fundamentale Într-un sistem internațional. Din acest punct de vedere, conceptul de strategie globală trebuie utilizat În sens extins. O posibilă formulare aparține lui Joffe (1995) potrivit căruia strategia globală trebuie să ia În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
dar și ca principal referent al conceptului strategic de securitate, ea este din ce În ce mai mult infuzată de elemente liberale și neoliberale (Miroiu, 2002). Dacă, potrivit Strategiei de Securitate Națională din 2001, principalul interes vital al României Îl reprezintă „menținerea integrității, unității, suveranității și independenței statului roman” (Strategia de Securitate Națională a României, 2001, p. 3.) În condițiile specifice ale aderării la UE și la NATO, Strategia de Securitate Națională aprobată În 1999 avea o bază mai degrabă liberală, identificând ca principal referent
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
spus, premiselor realiste ale strategiei din 2006 le sunt adăugate presupoziții constructiviste vizînd referențialul securitizării. Principalele interese de securitate sunt identificate ca fiind: „integrarea deplină În Uniunea Europeană și asumarea responsabilă a calității de membru al Alianței Nord-Atlantice; menținerea integrității, unității, suveranității, independenței și indivizibilității statului român; dezvoltarea unei economii de piață competitive, dinamice și performante; modernizarea radicală a sistemului de educație și valorificarea eficientă a potențialului uman, științific și tehnologic; creșterea bunăstării cetățenilor, a nivelului de trai și de sănătate a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
la o schimbare semnificativă de paradigmă la Începutul anilor ’90. Un prim pas a fost imaginarea conceptului de securitate societală ca opus celui de securitate națională, prin avansarea ideii că securitatea statală se definește În primul rând În termeni de suveranitate, iar securitatea societală În termeni de identitate (Wæver et al., 1993). În același timp, a apărut conceptul de securitate umană formulat În Programul de Dezvoltare al Națiunilor Unite. Potrivit acestuia, pentru majoritatea oamenilor sentimentul de insecuritate nu este provocat neapărat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]