6,881 matches
-
DANS LA ASFINȚIT Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Pe paleta norilor se contura un asfințit sublim. Natura insăși respira adânc, ca într-o tristă contemplare, privind din cer înspre pământ, tăcutele-i raze de lumină. Se întețise vântul, culcând odihnitor, ramuri și vise, într-o pace străbătută doar de șuierul frigului. Amurg de februarie. Aleile umede goneau printre grădinile cu zăpada încă strălucind, cu pașii grăbiți de dor spre casă sau
DANS LA ASFINȚIT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363419_a_364748]
-
o exercită deșertul asupra omului, ca «o ciudată chemare, un fel de amețeală, așa cum te afli la un pas de golul prăpastiei, care te cheamă în adâncuri fără să vrei. Tot peisajul era neobișnuit. Sărac, galben, pustiu, încins de soare, tăcut. O sălbăticie prin lipsa de sălbăticie, fiindcă avea totuși ceva măreț, misterios, uriaș, în același timp de o indiferență principial㻓. „Într-o zi a anului 1986, lui Mircea i s-a făcut o propunere minunată, irezistibilă incredibilă pentru acele vremuri
EVENIMENT LA GALERIA SENSO de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363430_a_364759]
-
multe băuturi cu alcool pentru cât sunt eu de obișnuită. Vă amintiți ce am pățit și data trecută când m-ați servit cu vișinată. De fapt, să fiu sinceră, chicoti provocator fata, acum sunt puțin cam amețită. Condurache o privi tăcut, căci orice ar mai fi spus, ar fi stricat atmosfera de complicitate care amintea de aventura lor de ultima dată. Nu știa cum să procedeze cu această copilă venită la o oră nepotrivită în vizită la el, însă în secret
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
Autorului La capăt de drum cu vise apuse, Atâtea cântece rămân nespuse. Undeva adastă un dor nepătruns, Un vis de iubire-n frunze ascuns. În amintiri născute din visare, Însingurarea-și află alinare. Iluzii aromate de vechi vibrări Ascund nostalgic tăcute chemări. Nimic nu e iubite, întâmplare, Nici ziua de azi cu clipe amare. Încearcă tristețea să-și facă popas Dum spiro spero atât ne-a mai rămas. Când soarele curge-n seară arămiu, S-adoarmă la sân de lună argintiu
DUM SPIRO SPERO de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363549_a_364878]
-
-mi scrii despre câte-s prin stele, Spre care adesea privesc Ori despre cărările mele Pe unde mereu rătăcesc! Sau poate îmi scrii despre tine Cu chipul pierdut în alint, Cu dorul ce-ți curge în mine Ca într-un tăcut labirint! Dar scrie-mi cu mâinile tale, Zidește pe foi de granit Și cheamă din zări abisale O clipă ce nu s-a cernit! Când noaptea mi-e plină de gânduri Si somnul aleargă nebun, Aș vrea să te văd
ÎNCEARCĂ! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363550_a_364879]
-
într-o introspecție a gândurilor, sentimentelor și a analizei locurilor prin care acesta se perinda, dar și a situației exterioare trăirilor lui și anume a discuțiilor persoanelor care-l înconjurau, a locului în care se afla și al cărui martor tăcut era din cauza comei. Remarcabil este modul în care domnul Marian MALCIU ne dezvăluie o coordonată majoră a autorului, asimilabil până la suprapunere cu personajul-narator: „Câte ciudățenii se întâmplă în viața unui om! Crești umăr lângă umăr alături de ceilalți, împărtășești bucurii și
„TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII” SAU INCURSIUNE REALISTĂ PRINTRE VESTIGII ROMANTICE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362337_a_363666]
-
taci! Când simți că păcatul te paste Și glasul Sirenei te fură, Tu pune-ți lacăt la gură Si-mplora doar sfintele moaște - Când simți că păcatul te paste!... Când simți că dușmanul te-nvinge, Smulgându-ți din suflet credință, Asteaptă-ți tăcut biruința Și candela minții nu-ți stinge - Când simți că dușmanul te-nvinge! Când brațele-ncep să te doară, De teamă să nu-mbătrânesti, Rămâi tot cel care ești - Aceeași piatră de moară - Când brațele-ncep să te doară!... Iar când
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
Dar, unde ne sunt sarabii zilelor noastre? Ei de ce nu candidează? Mai are națiunea noastră sarabi? Poate se găsesc printre tinerii plecați la studii în universitățile europene și/sau americane. Poate sunt ascunși printre cei din țară și care lucrează tăcuți, neștiuți de nimeni. Dar și unii și ceilalți trebuie să fie cuprinși de dorul patriei care plânge, căzută sub loviturile ticăloșilor interni și ale dușmanilor externi, furată de haite naționale și internaționale, țară asupra căreia se abat norii arctici de
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
că sunt un fulg care plutește în rai. Când umbra-ți m-atingea mă topeam ca zapada în soare Sângele alerga ca sălbaticii cai Puși la sanie în sărbătoare. Zurgălăii cântau dulce,..ceva răsuna : -O doină de iarnă înghețată, de tăcută nea-, În care sufletul, ușor, își revărsa Peste iarnă toată fericirea sa... Referință Bibliografică: PRINTRE FULGI DE ZAPADĂ / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1866, Anul VI, 09 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Ruse : Toate
PRINTRE FULGI DE ZAPADĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362421_a_363750]
-
printre vorbe-n șoaptă ea începu a cere Dorință negândită... ce stranie tăcere. Dar când păși să iasă, o ușă se deschise Un înger plin de taine pe loc o și atinse Și-i spuse-ncetișor prin murmurul divin Privind duios, tăcut, l-acel suflet de crin. - În rugă-ai pomenit că-ți dorești ... Citește mai mult GREȘEALA UNEI MAMEE ziua spre sfârșite, curând se face searăAmurgul o găsește tot pe o piatră-afarăCu inima zdrobită și tare-nsângeratăCu lacrimi de căință, femeia-ndurerată
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
dar cade-n rătăcireCăci printre vorbe-n șoaptă ea începu a cereDorință negândită... ce stranie tăcere.Dar când păși să iasă, o ușă se deschiseUn înger plin de taine pe loc o și atinseși-i spuse-ncetișor prin murmurul divinPrivind duios, tăcut, l-acel suflet de crin.- În rugă-ai pomenit că-ți dorești ... X. SUFLET DE COLINDĂTOR, de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015. SUFLET DE COLINDĂTOR A mai trecut un an și mă întorc
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
sfințită de liniște-n satMă așteaptă padurea și un tainic izvor... XXV. PAULA-DIANA HANDRA - FLORILEGIU HIBERNAL (POEME), de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 754 din 23 ianuarie 2013. MĂ-NTORC LA PRAGUL DE LEGENDĂ Mă-ntorc din nou, tăcută, la pragul de legendă Și cioburi de imagini îmi trec prin față-n fugă În visul care poartă comoara mea ardentă Căsuța cea din munți m-așteaptă ca pe-o rugă. E zestrea mea de suflet, ce prinde să tresară
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
cartea cu basmele trăite Semnez aici cu mine, când ea, cu bunătate Întoarce-te, îmi spune, dorințele-ți râvnite Vor fi izbânda-ți vie, iar tu, seninătate! NOSTALGIE Citește mai mult MĂ-NTORC LA PRAGUL DE LEGENDĂMĂ-ntorc din nou, tăcută, la pragul de legendăși cioburi de imagini îmi trec prin față-n fugăîn visul care poartă comoara mea ardentăCăsuța cea din munți m-așteaptă ca pe-o rugă.E zestrea mea de suflet, ce prinde să tresarăPurtată-n orice clipă
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
voluptoasă, pe care i-o prilejuiește întâlnirea cu femeia iubită. „ ... Iubito, și iar am venit... Dar astăzi, de-abia mă mai port - Deschide clavirul și cântă-mi Un cântec de mort. Și dacă-am să cad pe covoare În tristul, tăcutul salon, - Tu cântă nainte , iubito, Încet, monoton ... Trudit ) Referință Bibliografică: deschide clavirul și cântă-mi ... Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2177, Anul VI, 16 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
„ … DESCHIDE CLAVIRUL ŞI CÂNTĂ-MI … ” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362500_a_363829]
-
meaeu am știut...că ai venitdoar pentru mine...în spatele tău... XX. SĂRUTUL, de Romeo Nicolae Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011. Sărutul poezie [] În amurg se închide ora zilei târzii, îmbrățișați sub cupola lunii... am rămas tăcuți fierbinți și clipa când sărutul nostru a atins tot cerul nopții... s-au aprins stelele ce le-am atins... cu sărutul nostru ca un vis... petalele buzelor noastre îngemănate topesc picături de dragoste peste noi doi și clipele se sting
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
în suflet, în trup, cu același gând parfumat... diseminat și alb ce a rămas pe buzele aurii ... Citește mai mult Sărutulpoezie []Gemenii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]2009-06-06 | |Sărutulîn amurg se închide ora zilei târzii,îmbrățișați sub cupola lunii...am rămas tăcuți fierbințiși clipa când sărutul nostrua atins tot cerul nopții...s-au aprins stelele ce le-am atins...cu sărutul nostru ca un vis...petalele buzelor noastre îngemănate topesc picături de dragoste peste noi doiși clipele se sting curgândSe văd și
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
nu strălucesc niciodată mai mult. Lasă-ți mâinile să mă cuprindă sălbatic, să se cațere lianele tale pe trunchiul încă verde, ce te primește și te-ncătușează protector cu ramurile-i pline de dragoste ascunsă-n frunzișul des și-n tăcutele cuvinte, care dau liber ochilor și buzelor să-și exprime bucuria de a te admira, de a te atinge în cele mai năvalnice porniri de amor descătușat. Lasă-ți vioara trupului mlădios să primească atingerea arcușului întins, să vibreze și
CHEAMĂ-MĂ, IUBITO! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361119_a_362448]
-
Autorului Noi suntem două iubiri simultane Ca două aripi jucând tăcut în lumină Piruete orbitând meridiane Intersectate pe o linie foarte fină. Noi suntem două inimi simultane Ce bat pereche în rime consonante Pulsând emoții prin artere mediane Ori așteptând tăcute ore lungi și ezitante Noi suntem două versuri simultane Cântând catisme clare cu rostiri de psalt Sub cerul presărat de nori cu irizații diafane Plutind în stihuri gemene peste coloane de bazalt Noi suntem două gânduri simultane În două emisfere
IUBIRI SIMULTANE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361112_a_362441]
-
fiind scris în urma teribilului accident feroviar: “Trec trenuri în martie înțesate de lacrimi, / cuvinte ori șoapte sub un cer adormit, / obraji grăbiți ce se întorc dintr-o data / amestec de fier în zori. / Claritatea sângelui. În crepuscul / s-au alipit chipuri tăcute. / În toate umbrelele durerii răsunau / îndurările ploii. // ***// ERA un cimitir / lângă mare. Devastate, / pietrele dăinuiau / în aerul cald. / Dăinuiau, tăcute, / șterse. Au naufragiat / în lumină. Le-ai văzut / rezistând, încă, asemenea astrelor. / Soarele / Ștersese numele / risipite, sub cer, / în lumina
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
cu copiii, chiar dacă‑s ei flăcăi. - Bate‑te peste gură, domnu’ Marin! Ce‑ți veni? Că doar ai două fete acasă, n‑ai băiat ca să vorbești așa, a sărit Ioana ca arsă din colțul în care a stat tot timpul tăcută, ascultând atentă, fără să‑i privească pe cei doi bărbați. Se mai uita la băiatul ei, din când în când, cu multă dragoste și milă amestecate cu teamă. - Da, asta așa‑i. N‑am avut parte și eu de un
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
cu omu’ ăsta și vremea trece. Mâine avem treabă destulă de făcut. Gabriel l‑a salutat pe milițian și a plecat. După ce a adus sticla cu țuică și a mai strâns din resturile rămase pe masă, Ioana s‑a retras tăcută și nevăzută ca o stafie, după ce i‑a mai tras o privire furișă, plină de silă și ură, omului în uniformă. „Până nu bagă în el pe săturate, nu se mai ridică de la masă, piază rea și lacom ce este
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
că se gândesc cu teamă la viitor și uită prezentul, iar astfel nu trăiesc nici prezentul nici viitorul;că trăiesc ca si cum nu ar muri niciodată și mor ca si cum nu ar fi trăit. Dumnezeu mi-a luat mâna și am stat tăcuți un timp. Apoi am întrebat: - Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecțiile de viață pe care ai dori să le învețe copiii tăi? Citește mai mult Ai vrea să-mi iei un interviu, deci... zise Dumnezeu.- Dacă ai timp
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
sănătateaFaptul că se gândesc cu teamă la viitor și uită prezentul, iar astfel nu trăiesc nici prezentul nici viitorul;că trăiesc ca si cum nu ar muriniciodată și mor ca si cum nu ar fi trăit.Dumnezeu mi-a luat mâna și am stat tăcuți un timp.Apoi am întrebat:- Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecțiile de viață pe care ai dori să le învețe copiii tăi?... XIX. PĂRINTELE GHEORGHE, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 223 din 11 august 2011. Atunci
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
chinurile de pe sufletul lui, el încă mai trăiește. Of, viața mea ... și parcă se ofileau frunzele ... și florile, strivite de roți, răsuceau Universul cu fundul în sus, prăbușeau soarele într-un abis de uitare și tulburau apele cu durerea lor tăcută ... Of, viața mea! a strigat și Thomas; și a continuat, cu același ton: Ce-am făcut cu ea? Oamenii au început să aplaude, veseli și binedispuși, s-au comandat alte sticle de bere și Thomas, în picioare, a început să
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
-i privire ne pare-atât de-naltă Și dorul ei de viață ne pare atât de sfânt. Acolo unde roua se varsă-n dimineți, Țintind mărgăritare pe umbre și pe flori, Săgeată de lumină, a astrului din zori, În murmururi tăcute cântate de poeți. Acolo unde floarea ne-mbată de parfum, Culori nemuritoare și vise de iubire, Crescute parcă-n dor, din firul ei subțire, În leagăne celeste la margine de drum. Acolo unde noaptea auzi privighetori, Pierdute voci de îngeri
ACOLO... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360820_a_362149]