6,861 matches
-
2o1o, martie, iulie, Basarabia Literară, 11 aprilie 2010, iunie 2010, Agora Literară. Martie 2009, Graiul Maramuresulului, octombrie 2009, Glas comun, noiembrie 2009, Marmația literară, octombrie ,2009, Porto Franco din Galați, nr. 161 din 2009, Radia Metaforă New York ,SUA, sept.2009, Tărâmul Poeziei, ianuarie 2010, Curierul de Vâlcea, februarie 2010, Agenția de carte, 22 aprilie 2010; Câmpina Nouă, măi 2010, Ecouri Literare, nr.4, Vaslui, 2010, Sfera , iulie 2010, Spații culturale, iulie 2010,Spații culturale, Rm.Sarat, iulie 2010, Evenimente culturale, București
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
Dana Pop, Adevărul de seară , 14 mai 2009, Daniel Lăcătuș, Cetatea culturală, Cluj martie 2009, Horea Gârbea, Luceafărul de dimineață, august 2009, Octavian Curpas ,în Clipa și Conexiuni din SUA, iulie 2009, Menut Maximinian, Răsunetul ,2009, Cezarină Adamescu , în Agero, Tărâmul Poeziei, ianaurie 2010, Maria Diana Popescu, Agero, iauarie 2010. Corneliu Leu, Carte și arte, 2010,George Rocă, Curentul Internațional, 14 aug.2010; Liviu Ofileanu, Agero,sept.2010, Daniel Lăcătuș în Cuib Literar, oct.2010, Lucian Manailescu, Ferestre , Mizil, Republica de
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
în cele obișnuite, dar cu atât mai puțin în cele când viața îți stă în cumpănă, când neantul se deschide înaintea ta, nesățios să te înghită și când chiar dorința de a trăi, cu greu își mai găsește sensul. Un tărâm crepuscular Spre deosebire de alte volume de poezie pe care le-a scris de-a lungul timpului, în volumul „Semnul Isar”, Theodor Damian ni se prezintă într-o ipostază complet diferită. Este acea stare elementară în care expresia „a fi sau a
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
Isar”, Theodor Damian ni se prezintă într-o ipostază complet diferită. Este acea stare elementară în care expresia „a fi sau a nu fi” capătă un contur dramatic și nespus de dureros, atât fizic, cât și sufletesc. Intrând în acest tărâm crepuscular, aflat sub semnul Isar, în cazul său, Theodor Damian încearcă să-și descifreze simțămintele, să le comunice într-o manieră cât mai directă și mai plastică, fără să știe dacă vreodată va avea satisfacția de a vedea un volum
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
apropierea graniței dintre viață și moarte, înaintea confluenței simbolice dintre Isar și Dunăre. „Așa sună întrebările de pe Isar/ știu că nu știu nimic/ pare că-i adevăratul răspuns/ în jocul nostru de-a pătrunsul cel de nepătruns.” „Astăzi plouă invers” Tărâmul Isar, situat la granița dintre ființă și neființă, percepe zgomotele din ambele părți, semnale care vin dinspre viață sau moarte: „Clopotele sună ca o chemare ce vine/ din veșnicii/ te duci sau nu te duci la Cine/ o să fii sau
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
simple capătă dimensiuni cosmice, lucrurile obișnuite se dilată, spațiul este perceput diferit, timpul curge altfel, uneori, fenomenele se inversează: „Astăzi plouă invers/ dinspre pământ înspre cer/ nori groși umblă mânați de dor/ pe trotuare.” „Depinde din ce parte vii” Pe tărâmul aflat sub semnul Isar, în acest crepuscul, se reîntâlnesc simboluri dragi poetului, cum ar fi cel al stânjenelului, care asemenea unui talisman sacru, apare personificat sub forma unui prieten căruia autorul îi vorbește: „Îi spun stânjenelului meu/ liebes/ e ceva
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
unui prieten căruia autorul îi vorbește: „Îi spun stânjenelului meu/ liebes/ e ceva în aerul tău care-mi place/ dar nu mă întreba/ că n-am să îți pot spune/ de ce șchiopătez/ și unde zace boala mea.” În ce privește frontierele acestui tărâm crepuscular, Theodor Damian ne spune: „Iată că aici am atins/ o mare problemă/ ce este sensul/ depinde din ce parte vii.” Semnificația arhetipală a râului Isar devine pentru poet similară Stixului, ce separă cele două tărâmuri, al vieții și al
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
mea.” În ce privește frontierele acestui tărâm crepuscular, Theodor Damian ne spune: „Iată că aici am atins/ o mare problemă/ ce este sensul/ depinde din ce parte vii.” Semnificația arhetipală a râului Isar devine pentru poet similară Stixului, ce separă cele două tărâmuri, al vieții și al morții. Ca întotdeauna, nu știi dacă ești pregătit să treci pe celălalt mal și ai dori să rămâi cât mai mult pe partea cunoscută a vieții, fiind conștient că într-o zi, va trebui să te
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
astfel de împrejurări a strigat cu durere, că a fost părăsit. Nimeni nu poate fi condamnat când tremură în fața posibilului final, fiindcă aici nu mai există eroi și nici cununi. Dar există o diferență pentru cel care știe că ambele tărâmuri, sub o formă sau alta, aparțin veșniciei. Astfel, cuvântul ce se repetă ca o incantație, ba chiar ca o mantră în poeziile finale ale volumului sunt „Isihia, Isihia”. Un apel făcut acelei tăceri meditative, acelei experiențe de separare interioară și
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
devenit rugăciune.” Înapoi, în experiența vieții Experiența care a născut acest volum a fost din punct de vedere poetic, productivă și în același timp, a avut darul de a-l conduce pe autor într-o nouă dimensiune a vieții. Practic, tărâmul aflat sub semnul Isar i-a permis alegerea unui drum care ducea pe un alt tărâm, numit Isihia, care în cele din urmă, l-a adus înapoi, în experiența vieții. Privind astfel lucrurile, avem de-a face cu un drum
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
de vedere poetic, productivă și în același timp, a avut darul de a-l conduce pe autor într-o nouă dimensiune a vieții. Practic, tărâmul aflat sub semnul Isar i-a permis alegerea unui drum care ducea pe un alt tărâm, numit Isihia, care în cele din urmă, l-a adus înapoi, în experiența vieții. Privind astfel lucrurile, avem de-a face cu un drum inițiatic prin intermediul căruia autorul descoperă noi valențe ale vieții, ale realității, fapt ce recomandă din plin
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
fiecare expresie, fiecare cuvânt strigă, este plin de viață, suferă, vorbește, plânge, se roagă, crede și în cele din urmă, se predă pe sine în actul final, al deplinei dependențe de Cel care stăpânește peste viață și moarte, inclusiv peste tărâmul aflat sub semnul Isar. Referință Bibliografică: Semnul Isar de Theodor Damian / Octavian Curpaș, Phoenix, Arizona : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 162, Anul I, 11 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș, Phoenix, Arizona : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
de aici, vine să îi confirme că aparent, ea pornise în căutarea unei himere, atunci când își părăsise țara pentru Lumea Nouă. “Libertatea înseamnă bani și putere. Nu te lăsa îmbătată de vorbe, nu ești decât o sclavă. Deși Angela vede tărâmul tuturor posibilităților ca pe un pământ al făgăduinței, port al unei îndelungi călătorii, realitatea căreia trebuie să îi facă față, pe măsură ce se desfășoară, evidențiază că aici totul funcționează conform unui mecanism cu anumite legi și principii, diferite de ceea ce își
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
te acaparează și pe care izbutești cu greu s-o nesocotești : SÂN ANDREAS FAULT (Falia Sân Andreas) ! Aproape că uitasem această denominațiune, pe care o asociasem încă de pe băncile liceului cu ceva înfiorător, ca pe o amenințare de pe un alt tărâm în care omul este neputincis (cum și este!) dar pe care n-o înțelegeam și n-o trăisem încă și pește care, iată, sunt pe cale s-o “calc” fără a-i putea “râde-n față” (era precis o “hâda” fără
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
Ce-atâția ani mi-au cotropit ființa Ținându-mă departe-n sihăstrie Arde pe vatra mea de-acum dorința Singurătății nu-i plătesc simbrie. Te ocrotesc cu gândul meu și sper Să-ți fie viața-n liniștea dorită Într-un tărâm de vis și-un colț de cer Te port în suflet și sunt fericită. Referință Bibliografică: Poeme de dragoste (1) / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 168, Anul I, 17 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Georgeta
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
mediu complet ostil. Personaje precum Doroftei sau Miron Gură vin să îi amplifice spaimele, neliniștile, durerile. Anii trec și după multă suferință, umilință și traume greu de descris, Vlad alege să depășească fază instituțională, încercând să “zboare” spre un nou tărâm - strada. Alături de Criști, un micuț adus de pe drum la căminul de orfani, acesta se decide să încerce. Cu atat mai mult cu cât în mintea lui persistă cuvintele spuse cândva, de fostul vagabond. “Eu eram domn pe stradă. Acolo faci
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
el însuși fiind privit și abordat ca centru al vieții omului, ca punct de referință în jurul căruia este construită lumea, ori ca centru al pământului. În locul sacru viața își găsește centrul de unitate pentru că el reprezintă pe pământ un ultim tărâm perfect conceput a se extinde dincolo de terestru spre eshaton. [18] Mircea Eliade explică relația omului cu spațiul care nu este omogen pentru că există porțiuni de spațiu calitativ diferite de celelalte. Pentru omul religios, această lipsă de omogenitate spațială se traduce
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
necesitățile ori de imaginația oamenilor, ci ea este oferită de divinitate. Ea poate servi ca un microcosmos pământesc al unui pământ cosmic ce este locuința divinității. Locul sacru este singurul loc de pe pământ, potrivit pentru coborârea divinității. Aici se intersectează tărâmul ceresc cu cel pământesc și omul își poate aduce rugăciunile și ofrandele sale lui Dumnezeu. Forma detaliată a locului sacru nu este dată de necesitățile ori de imaginația oamenilor, ci ea este oferită de divinitate. Ea poate servi ca un
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
necesitățile ori de imaginația oamenilor, ci ea este oferită de divinitate. Ea poate servi ca un microcosmos pământesc al unui pământ cosmic ce este locuința divinității. Locul sacru este singurul loc de pe pământ, potrivit pentru coborârea divinității. Aici se intersectează tărâmul ceresc cu cel pământesc și omul își poate aduce rugăciunile și ofrandele sale lui Dumnezeu. [21] Descoperirea sau proiectarea unui fix - Centru, echivalează cu Crearea Lumii fiindcă manifestarea sacrului întemeiază și fondează, din punct de vedere ontologic lumea. În întinderea
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
și voi lipoveni, veți ști că eu m'am apucat de o întreprindere frumoasă, pentru poporul român. Adică de a culege cântecele poporale..., și a le representa iubitului meu popor român.” După o muncă de aproape 20 de ani pe tărâm literar, la 13 septembrie 1877 este ales membru corespondent al Societății Academice Române, din 24 martie 1881 devenind membru titular al Academiei Române, la secțiunea istorică. În epistola aflată în posesia colecționarului arădean, ing. Victor Miuțescu, datată, București, 2 Aprilie n.
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
în fața vieții. Despre aceeași însingurare, despre căutări, despre setea de cunoaștere și imposibilitatea împlinirii, Corina Petrescu discută pe larg, în poemul „Geografia existenței”. „În haine de călătorie/ alergăm mereu/ în căutarea luminii de la/ capătul unui tunel/ inexistent./ Părere,/ iluzie,/ dorință,/ tărâm/ spre care/ nu ne putem împiedica/ să ne îndreptăm din ziua în care s-a auzit/ primul strigăt./ Atracție fatală/ spre un spațiu/ neconvențional./ Cântec și rugă fierbinte/ în aceleași/ haine de călătorie/ pe care le purtăm neîncetat/ de la răsărit
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
se închideau ușile fiecărei camere cu câte o cheie, astfel că rămâneam împreună cu bunicii într-o singură cameră, situată mai în interiorul casei. Bunicul punea un păr în dreptul ușii de la intrare, ca să fie un obstacol în cazul forțării ușii.” Un nou tărâm invadează, și în consecință, modalitatea eroinei de a percepe lumea se schimbă, pentru că maturizarea ei se produce brusc. “Dintr-o dată totul s-a schimbat, oamenii maturi și bătrânii erau înspăimântați, terorizați, stare ce ni se transmitea și nouă, celor tineri
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
de frânare pentru a evita ciocnirile și tamponările nedorite. Impactul vizual este magnific, deconcertant îndrăznesc să spun, neputința de a privi aproape o “agresiune” la adresa frumosului care ți se oferă atât de generos, minunățiile cu care Dumnezeu a dăruit aceste tărâmuri și din care noi nu folosim decât o mică parte sunt mai presus decât “dotările” noastre naturale de percepție și analiză, sensibilitatea, bagi seama, nu mai este aici o făcătură aflată sub zodii trecătoare ci obligatoriu un atribut al proniei
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
de a scrie și întreține licărul cuvântului, gândim în alt mod, vedem cu alți ochi, auzim cu alte urechi. Bine ancorată în realitățile lumii de azi, prin poezie, autoarea mărturisește Îmi luai lumea în cap (p. 87) și călătorește pe tărâmuri noi, necunoscute: „Mă găsesc pe alt tărâm,/ Pe o alt-a lumii coastă.../ N-are case, caldarâm,/ Ci doar un bătrân salcâm.../ Singurei suntem pe creastă!” „Căutăm Steaua Polară.../ Cunoscând că vremea trece,/ Îmi las sufletul să plece.../ Lumea asta-i
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
gândim în alt mod, vedem cu alți ochi, auzim cu alte urechi. Bine ancorată în realitățile lumii de azi, prin poezie, autoarea mărturisește Îmi luai lumea în cap (p. 87) și călătorește pe tărâmuri noi, necunoscute: „Mă găsesc pe alt tărâm,/ Pe o alt-a lumii coastă.../ N-are case, caldarâm,/ Ci doar un bătrân salcâm.../ Singurei suntem pe creastă!” „Căutăm Steaua Polară.../ Cunoscând că vremea trece,/ Îmi las sufletul să plece.../ Lumea asta-i prea barbară!” Cu mintea trează, cu zbateri
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]