4,810 matches
-
coboară pe firul apei! - Atacul e deviat spre sud! Dar asta nu e tot! Se Întâmplă ceva mult mai departe, În fața noastră, adică În spatele armatei lui Eminek! Erina privi o vreme cu atenție, dar nu văzu nimic. Mii de călăreți tătari Întorceau caii, renunțând la luptă. Pierduseră peste zece mii de oameni, dar mai aveau destui ca să continue bătălia. Moldovenii trecuseră la șarjă pe ambele flancuri, spulberând din goana cailor sute de războinici dintre care unii Încercau să reziste, iar alții Întorceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ca să continue bătălia. Moldovenii trecuseră la șarjă pe ambele flancuri, spulberând din goana cailor sute de războinici dintre care unii Încercau să reziste, iar alții Întorceau privirile, nedumeriți, spre comandandantul lor care dispărea pe malul rîului, galopând spre sud. Când tătarii auziră semnalul de retragere era deja mult prea târziu. Câmpul de luptă de la Ștefănești devenise deja un loc al victoriei Moldovei. Dar războiul era departe de a se fi Încheiat. Păstrând ca vârf de atac grupul Apărătorilor, călărimile domnești goneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Moldovei. Dar războiul era departe de a se fi Încheiat. Păstrând ca vârf de atac grupul Apărătorilor, călărimile domnești goneau În urmărirea lui Eminek, care avea, Încă, o oaste superioară numeric. Pentru Oană, această retragere era, În mare măsură, inexplicabilă. Tătarii Crimeii se puteau apăra foarte bine pe un alt aliniament, fără să aibă nevoie de această goană nebună spre sud. De ce spre sud? - Vadul Prutului... Își dădu seama, uluit, Oană. Eminek nu vrea să lupte, ci vrea să ajungă cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
primul mesaj, care se termina cu un cuvânt greu: Supune-te. Deci Pietro știa. Poate știuse și spătarul Mihail. Hotărârea voievodului era dincolo de orice rațiune militară. Țara rămânea fără apărare În fața celei mai mari armate care atacase vreodată Europa. Chiar dacă tătarii Își continuau retragerea, ceea ce rămânea un mister, era absolut imposibil ca voievodul să mai fie În viață la următoarea lună plină. Două sute de mii de turci mărșăluiau spre Suceava și erau opriți doar pentru un ceas sau pentru o noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Întocmai poruncile primite, dar numai după ce Întreaga hoardă a Crimeii va fi alungată din Moldova. Am aproape douăsprezece mii de călăreți care gonesc de o săptămână aproape zi și noapte.După lupta de la Ștefănești am avut alte cinci ciocniri cu tătarii lui Eminek. Toate câștigate de Moldova. .Mengli Ghirai a pierdut până acum peste douăzeci de mii de oameni și tot ce a jefuit Între Nistru și Prut. Continuăm urmărirea. De-ți este cu putință, Învoiește o mie de călăreți de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
următoarele porunci: nici un călăreț nu iese din cetatea Hârlăului și din nici o altă cetate. Cele două corpuri de vânători domnești și regimentul cavaleriei de Neamț continuă urmărirea lui Eminek, dar nu mai departe de vadul Nistrului.Din ziua În care tătarii au ieșit de pe teritoriul Moldovei, oastea este liberă pentru trei săptămâni. Ne aflăm pe malul drept al Siretului, unde Mahomed conduce grosul urdiei. Țara de Jos e sub stăpânire turcească. Astăzi am reușit să oprim Înaintarea sultanului În apropiere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Nici tu și nici noi nu vom putea rezista prea mult. Continuăm să ne retragem spre nord. Pietro 10 iulie 1476, lunca Răutului Măria ta, Am trecut Prutul de două zile și continuăm luptele de hărțuială cu trupele lui Eminek. Tătarii gonesc din răsputeri spre Nistru. Am reușit să doborâm cel puțin trei mii dintre ei, prin atacuri combinate ale arcașilor și Apărătorilor. Drumul lor spre casă e presărat de morți. Sunt epuizați de această goană nebună. Noi, la fel. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Albă Măria ta, Eminek a trecut În noaptea asta vadul Nistrului, la nord de Cetatea Albă. L-am adus până aici trimițând cinci mii de vânători domnești de-a lungul Prutului, să facă zid de săgeți la orice Încercare a tătarilor de a trece râul mai devreme. Încă nu s-a luminat de zi. Pe malul celălalt, tătarii Crimeii au fost Încolțiți de o avangardă a Hoardei de Aur. Din câte Îmi dau seama, Hanatul Crimeii e zdrobit. Oastea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
am adus până aici trimițând cinci mii de vânători domnești de-a lungul Prutului, să facă zid de săgeți la orice Încercare a tătarilor de a trece râul mai devreme. Încă nu s-a luminat de zi. Pe malul celălalt, tătarii Crimeii au fost Încolțiți de o avangardă a Hoardei de Aur. Din câte Îmi dau seama, Hanatul Crimeii e zdrobit. Oastea pe care am condus-o până azi e liberă. Oamenii au pornit deja spre casele lor. Nu comentez această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
acolo, pe malul apei ce se cheamă Valea Albă, voi Încerca să dau ultima bătălie. Ștefan Nu era o câmpie, era halucinația unei câmpii. Era visul rău al unei câmpii care se pierdea spre Răsărit, dincolo de Nistru, În stepele unde tătarii Crimeii mureau striviți de furia nebună a unui comandant de oști numit Amir Baian. Un mesager umil și zdrențuit sosise, În acea dimineață, În fața căpitanului Oană. Căpitanul Îl privise și Înțelese că nu era nici umil și nici zdrențuit, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
armata lui Eminek e spulberată În cele patru vânturi și că dinspre Răsărit nici o primejdie nu mai amenință Moldova. Îți mai transmite că va fi acolo, atunci când va sosi clipa. - Acolo? Clipa? - În ciuda victoriei tale și a stăpânului meu asupra tătarilor, Moldova nu poate scăpa de pârjolul otoman. Toate bătăliile sunt pierdute, toate cetățile sunt asediate. Mai rămâne o șansă. Voievodul tău va Încerca să oprească invazia la Valea Albă. Nu are Încotro. Mai sus de Valea Albă e Cetatea Neamțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
marilor puteri ale lumii, atunci când acestea năzuiseră să Îngenuncheze țara. Îi fusese teamă mereu că această clipă va sosi. Și iată că ea sosea, implacabil, ca pecetea unui destin. Știa. Știa asta de când pornise Împreună cu Oană, spre ultima bătălie că tătarii. Nu avea voie să fie slabă, acum. Tocmai acum, când... - Întreaga Moldovă moare puțin câte puțin... spuse căpitanul Oană, cu o voce caldă și tristă. - Puțin câte puțin... repetă Erina. Spune-mi. Spune-mi tot. - Și-a dat ultima suflare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
grea. Nu mai erau, lângă el, nici spătarul Albu, nici boier Stanciul, nici vornicul Bodea, postelnicul Iuga, nici Dajbog, pârcălabul Neamțului, nici Ilea Huru comisul, uciși, cu toții, la Valea Albă. Nu mai era nici spătarul Mihail, căzut În luptele cu tătarii. Și, mai ales, nu mai era căpitanul Oană, umbra lui, salvatorul lui În atâtea Încercări grele, strategul de geniu care găsise, Întotdeauna, calea spre miracolul victoriei. Totul se schimbase. Se Încheiase o epocă. Și nimeni nu putea ști dacă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
spate. Iatagane la șei. - Mongolii. - Călărețul din față s-a desprins de grup. Are calul cel mai bun. Intră În rândurile spahiilor. Trece printre ei. - Sunt aliați, sau dușmani? - Nu știu. Spahii nu au nici o reacție. Poate nu Înțeleg nimic. Tătarii au fost totdeauna aliații lor. Călărețul se ridică În șa. Scoate arcul și trage. Am mai văzut undeva mișcarea asta... - Ce mișcare? - Ambele mâini peste umeri, arcul și săgeata scoase deodată, lansare fulgerătoare... Acum Îl recunosc... Deși e departe... nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
deloc frumuseții ei. Drept rezultat, împăratul Yuan Ti nu a cunoscut-o niciodată. În acele vremuri, mulți demnitari veneau să-și prezinte omagiile la Curte, iar printre ei s-a numărat și Shang Yu, marele han care domnea asupra turcmenilor tătari. Dorind să întărească legăturile de prietenie cu acest vecin puternic, împăratul Yuan Ti i-a oferit ca soție pe una dintre concubinele sale. Și împăratul i-a dat-o pe Wang Ch’ao-chun, pe care nu o văzuse niciodată. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu cocoș care se mira de noi ieșiseră pe imaș, în timp ce, în grajd, o vacă înghițea trifoi. Zărindu-ne pe șes, cineva îl lepădase în iesle și dispăruse ca prin farmec. Tovarășul Șoptelea făcu oțărît: - Ce dracu, parc-am fi tătari! Unde s-or fi mistuit ăștia? - S-au dus la Ucigă-l crucea pe pustii! Nici moșneagul, nici ginerii nu-s acasă, constată cu năduf, după ce cercetase cotloanele, bădia Nică. O femeie din vecini ieși somnoroasă ca să zvîrlă cu bulgări
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și luminos, a reluat: --Nu știu dacă și tu gândești la fel, dar eu stau și mă întreb cum a rezistat și cum a renăscut de atâtea ori Moldova, care s-a aflat în calea tuturor răutăților. Când nu veneau tătarii în pradă, veneau turcii, porniți împotriva moscalilor, a leșilor sau... “De la Nistru pân-la mare, Vin moscalii de-a călare”... --Îți mai aduci aminte ce spunea Grigorie Ghica voievod la 14 decembrie 1739 (7248)? --Vodă ne face cunoscut tocmai unul din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și în care sânt clopotele”. Această bijuterie însă a avut parte în anul 1650 de o mare nenorocire. În “Letopisețul Țării Moldovei” Miron Costin spune: “...lăsându (Vasile Lupu voievod) puținei dărăbani de apărarea curții, carii, dacă au vădzut mulțimea de tătari... și cu căzaci amestecați, au lăsatu cu noaptea curtea pustie. Și au arsu atuncea tot orașul.... Curtea cea domnească, casele boierilor și tot orașul într-o mică de ceas cenușe au stătutu... la mănăstirea a Trei Sfetiteli, oamenii ce-au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
focului s-au aprinsu și mănăstirea. Deci, au căutatu o samă de oameni, de arșiță și de groaza focului a ieși pe o portiță ce este în zid , spre hăleșteulu orașului și acolo au luat pre mulți oameni în robie tătarii și mulți oameni s-au și înecatu în hăleșteu de groaza robiei”. --Îmi place, dragule, că nu-i uiți pe cronicari. Să vedem totuși ce s-a mai petrecut pe lângă această mănăstire. Uite că la 3 august 1669 (7177), părintele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de morală deosebită... --Și ce anume spune cronicarul? --Scrie că: “Dumitrașco-vodă au sfătuit cu Șeremet (comandantul oștirii rusești n.n) să scrie o carte (scrisoare n.n) în limba turcească la sultanul, ca să să închine și el, cu tot Bugeacul (tătarii n.n), că, neînchinându-să, pe urmă n-a fi bine de dânșii. Și au pus Șeremet un copil al lui ce știe scrii bine turcește, iar Dumitrașco-vodă au dzis că n-a pute copilul scrie cu dăscălie, fiind tânăr. Însă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
II-a, vol. II, București, 1887, p. 18 footnote>. Relațiile excelente cu Poarta sunt însă tulburate de o împrejurare care era să-l coste viața și de care nu era cu nimic vinovat. Se zvonea în acea perioadă că hanul tătarilor vrea să rupă relațiile cu Poarta și să se închine Moscovei. Pentru a verifica această posibilitate, vizirul îl însărcinează pe Duca să redacteze o scrisoare către han, cum că ar fi avut de gând și el să facă o mișcare
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să părăsească țara, deoarece a sărăcit-o și i-a stricat obiceiurile. Deși răspunde cu îndrăzneală, Duca este nevoit să părăsească Iașul, îndreptându-se spre Țara Românească. Turcii sunt înștiințați în grabă și Halil Pașa, seraskierul de Babadag și mârzacul tătarilor Imir Aali sunt degrabă însărcinați să îl repună pe tron”<footnote Ibidem footnote>. Răsculații, care își așează tabăra la Pașcani pe Ichin, două ceasuri mai sus de Chișinău, trimit înaintea pașei o numeroasă delegație care solicită depunerea lui Duca. Membrii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Și în cronica lui Miron Costin se pomenește despre sângeroasa represiune, amintindu-se totodată că mulți oameni au murit de frig din cauza faptului că și-au părăsit casele pe vreme de iarnă, în timp ce alții au fost robiți de turci și tătari. În legătură cu aceste tulburări este posibil ca să se fi menționat prima dată rolul strategic al Cetățuiei. Având în vedere gravele tulburări din Iași, e greu de crezut că Duca ar fi rămas în casele domnești neîntărite și nu ar fi preferat
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
astfel de ritual religios. Timp de câteva luni, nu a perceput nici un impozit, spre surprinderea locuitorilor care-l urau că era lacom de bani. Măsura a luat-o pentru că țara, din Iași și până la granița cu Polonia, fusese pustiită de tătari și pentru a atrage locuitorii în satele din care plecaseră. Bucurându-se de toate onorurile din partea sultanului, Duca Vodă reușește să instaureze o guvernare a terorii în Moldova, teribilă prin consecințe. A pus dări multe, obligându-i și pe boieri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
profitând de absența oștilor tătărăști. A fost una din cele mai devastatoare acțiuni anti-tătărăști din istoria noastră. O oaste turco-tătară a fost spulberată pe 5 decembrie 1683 la Tilgrotin . Urmarea a fost uciderea a peste o sută de mii de tătari de ambele sexe, tot Bugeacul a fost dat pradă flăcărilor, iar cadavrele se întindeau pe o distanță de patru mile. Numeroși robi creștini au fost eliberați, în timp ce o mulțime de tătari au căzut la rândul lor în robie”<footnote Ion
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]