1,721 matches
-
analizeze și să publice primele arhive deschise ale istoriei Partidului Comunist și Securității. Peisajul mental se clarifică și se lărgește datorită studiilor despre istoria comunităților evreiești din Banat, lucrări care conturează imaginea evreului în societatea românească, de-a lungul timpului... Tabuurile încep să cadă. Eliberare și epurare Timpurile se schimbă. Amintim un simplu fapt: între 1990 și iunie 1997, Virgil Măgureanu conduce Serviciul Român de Informații și dă un interviu fascinant prin abilitate și prudență unei prestigioase reviste franceze de politică
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
o atmosferă de suspans de către media, se desfășoară, în vara-toamna 2006, o nouă etapă de lustrație. Media urmărește cu mare interes dosarele Securității, devenite disponibile și care circulă. În toamna lui 2006, s-ar părea că se spulberă un alt tabu: cel al tăcerii, al zvonurilor generate de misterele din jurul celebrei Securități. Presiunea pentru a avea acces la dreptul de a ști cine este cine și cine este responsabil/ vinovat și de ce anume a venit din partea militanților din societatea civilă. Președintele
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
redă autorilor, fie ei literați, ziariști sau cercetători științifici, libertatea de expresie. În realitate, povara cenzurii trecea asupra editurilor, pe de-o parte, și asupra autorilor înșiși, pe de alta: fiecare director, fiecare redactor de carte decreta propria listă de tabuuri, sporind temerile autorilor înșiși, adesea într-un mod mult mai greu de anticipat decât în vremea când interdicțiile erau enunțate de o singură autoritate. La Direcția Presei existau liste de cuvinte, teme și subiecte interzise; acum fiecare își inventa propria
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
politică externă. Scenariul acestor întruniri prevedea un auditoriu relativ bine informat și cel puțin un vorbitor coborât din cele mai înalte sfere ale conducerii de partid, al cărui rol esențial era acela de a încălca cu mare ingeniozitate și prudență tabu-urile. El dezvăluia participanților fața nevăzută a lucrurilor: secretele procesului Pătrășcanu, arcanele relațiilor cu URSS, manevrele din cadrul CAER și dejucarea iscusită a acestora, dedesubturile neștiute ale organizării unor reuniuni internaționale, culisele Consiliului de Securitate al ONU, și așa mai departe
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acte de autoritate) și control social indirect sau implicit (zvonuri, sugestii, manipulare prin intermediul propagandei sau publicității etc.); d. după mijloacele utilizate: control social stimulativ sau pozitiv (indicații, sugestii, aprobări, recompense, stimulente materiale ori morale) și control social coercitiv sau negativ (tabuuri, interdicții, sancțiuni punitive ș.a.); e. după mecanismele de reglare normativă folosite: cu caracter psihosocial (sugestia, convingerea, constrângerea, persuasiunea‚ manipularea și alte influențe sociale exercitate de opinia publică sau în cadrul grupurilor), cu caracter social propriu-zis (instituții sau organisme cu caracter statal
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de 90 de ani poate să se căsătorească); cerința pentru vârsta minimă este de 16 ani pentru femei, dar cu aprobare specială, în anumite situații, se pot căsători la 15 ani; pentru bărbați legea stabilește vârsta minimă de 18 ani. Tabuul incestului. Cealaltă restricție primară în sistemul nostru deschis de căsătorie este legată de rudenie. Tabuul incestului, aproape o trăsătură universală a tuturor sistemelor de familie, interzice relațiile sexuale ori căsătoria între oameni care sunt rude. Statul nostru nu permite căsătoria
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ani pentru femei, dar cu aprobare specială, în anumite situații, se pot căsători la 15 ani; pentru bărbați legea stabilește vârsta minimă de 18 ani. Tabuul incestului. Cealaltă restricție primară în sistemul nostru deschis de căsătorie este legată de rudenie. Tabuul incestului, aproape o trăsătură universală a tuturor sistemelor de familie, interzice relațiile sexuale ori căsătoria între oameni care sunt rude. Statul nostru nu permite căsătoria între părinte și copil, frate și soră, unchi sau mătușă și nepot ori nepoată. De
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sistemelor de familie, interzice relațiile sexuale ori căsătoria între oameni care sunt rude. Statul nostru nu permite căsătoria între părinte și copil, frate și soră, unchi sau mătușă și nepot ori nepoată. De asemenea, căsătoriile între verii primari este ilegală. Tabuul incestului reduce potențiala gelozie între membrii familiei, alimentează realizarea alianțelor cu alte familii și susține sănătatea genetică. În istorie numai puține societăți au făcut excepție de la tabuul incestului. Căsătoriile între frații și surorile familiilor regale, astfel ca în Egiptul antic
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mătușă și nepot ori nepoată. De asemenea, căsătoriile între verii primari este ilegală. Tabuul incestului reduce potențiala gelozie între membrii familiei, alimentează realizarea alianțelor cu alte familii și susține sănătatea genetică. În istorie numai puține societăți au făcut excepție de la tabuul incestului. Căsătoriile între frații și surorile familiilor regale, astfel ca în Egiptul antic si ceva mai tîrziu în Hawaii, au fost cele mai cunoscute excepții la această regulă. Exogamie versus endogamie. Exogamia este căsătoria între oameni din grupuri diferite, astfel
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dispar cu desăvârșire din meta-povestirea istoriei românilor. Motivul monarhic este menținut în unghiul mort al oglinzii retrospective a memoriei național-comuniste. Tema regalității și ideea dinastică, extirpate din memoria românească de îndată ce aceasta a intrat sub gestiune socialistă, continuă să fie subiecte tabu ale istoriei naționale. Discursul literaturii didactice din manualele de istorie este înzestrat cu dispozitive de "hermeneutică subminativă" la adresa ideii de regalitate. După cum s-a văzut, data de 10 mai, cu tripla sa conotație regalistă (1866 - intrarea lui Carol în București
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich nu înseamnă, nici pe departe, acceptarea morală a regimului nazist și a ororilor comise în numele ideologiei rasiale ca "normale". Înseamnă doar abandonarea tabu-ului comparativist, ceea ce presupune tratarea Holocaustului ca o specie a genului genocidar, ca un episod tragic în istoria Germaniei și a Europei, dar care își are corespondente în episoade de un tragism comparabil care au zdruncinat istoria altor societăți. Normalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
abate, hotărăște să-și asculte inima în privința alegerii viitorului soț, oficiază un ritual 167 Ibidem. 168 Ibidem. 169 Ibidem. 170 Ibidem, p. 85. 171 Ibidem, p. 106. 69 particular al logodnei cu Alessandro, mirele iubit, dragostea fizică nu mai cunoaște tabu uri, pudibonderii sau timidități artificiale nici din partea eroilor care o trăiesc, nici din partea naratoarei care o relatează. Argumentația fetei, în fața papei, pentru a motiva alegerea făcută, care părea imposibil de acceptat în epocă, datorită diferențelor sociale ce nu puteau fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
plăcerii concupiscente a bărbatului, folosit după bunul plac, sau Gemmata care crede, împreună cu soțul său, că poate fi transformată, de către un călugăr, într o iapă. A-și putea exprima punctul de vedere însemna foarte mult într-o lume guvernată de tabu-uri, mai ales în ceea ce privește drepturile femeii. Membrele grupului din capodopera boccaccescă au posibilitatea și marea șansă de a discuta în voie, de a da sfaturi, de a glumi și de a fi pline de gravitate atunci când este nevoie, de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bacon, ceea ce înseamnă carne lipsită de prospețime, îmbătrânită și uscată, în timp ce anatomia ei feminină poate fi identificată drept belle chose, un lucru frumos, atrăgător. Toată pledoaria nu face decât să dezvăluie dezinvoltură, libertate în exprimare, lipsă de pudoare, eliberare de tabu uri. Propriul trup se convertește într-un text pe marginea căruia femeia glosează. Organul sexual feminin devine, metonimic, o imagine a corpului femeii, generatorul sau sursa autorității experienței feminine.354 „Limbajul este un mediu al erosului pentru ea, iar plăcerea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru propria cauză. Notele licențioase și amănuntele picante nu lipsesc, ele dau o coloratură comică, dezinvoltă, povestirea seamănă mai mult cu o anecdotă. Rigorile Evului Mediu au fost uitate, există o libertate firească în vorbire, viciul nu mai este un tabu, poate fi dezbătut și ironizat. Există și o alternativă feminină a situației reliefate anterior, în povestirea a doua din ziua a noua: o călugăriță tânără, „de neam, de o frumusețe răpitoare”535, are un ibovnic și este descoperită de celelalte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Meritul lui Giovanni Boccaccio și al lui Geoffrey Chaucer este acela de a fi regândit rolul femeii în societate într-un spirit nou al Prerenașterii 1049, de a fi impus o concepție aproape feministă, de a se fi eliberat de tabu-uri și de catalogări preconcepute în ceea ce privește eternul feminin. În ultimul capitol al lucrării noastre am evidențiat faptul că, plecând de la imaginea unei feminități eterate, simbolice, adorate pentru virtuțile pe care le deținea, înscriindu-se pe linia prefigurată de doi precursori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
colinda bucovineană 86, este un spațiu de trecere, materia înstăpânită devine spirit, redefinind umanul din perspectiva timpului renăscut și domesticit 87. Casa, ca imagine mitică, se deschide unui complex de înțelesuri; obiectualul, trecut prin filtrul subiectivității, este și totem și tabu: "Foc în ziua de Ajun și de Crăciun, în ziua de Anul Nou, în ziua de Paști și de Înălțare să nu dai din casă, că tot anul ai foc, supărare, huit, pagubă în casă ." 88 Prin ritual, umanul este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
anume pentru foc, sau cu o măturiță curată. Doamne ferește să mături cu mătura de pe jos! Pe foc trebuie să-l ții în cinste, că și el în cinste te ține și îți dă minte."155 La huțuli, rostirea focului e tabu, tăinuirea cuvântului are valențe apotropaice: "Focului să nu-i zici "foc", ci "vatră". La huțani, în munți, să te audă că zici "foc", te-ar omorî! Ei numai "vatră" zic. Focul se mânie când îi zici foc, căci el nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
făcându-l părtaș la procesualitatea logos-ului întemeietor de noi praguri existențiale care mijlocesc transsubstanțierea informalului, facilitând consacrarea. Ființialitatea universaliilor ontologice creează liantul dintre spațiul exterior, al gestualității ritualice și spațiul intern, ala limbajului poetic, în care elementul acvatic este tabu, rostirea ar distruge echilibrul dintre pragurile de trecere. Apa ritualică se înfățișează dual, ca "sânge al pământului" 194, dar și ca ființă a lumii, alături de celelalte elemente arhetipale (focul, aerul, pământul): Focu-i împărat și apa împărăteasă(...). Sunt așa împărați că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ardă în vatră, câte puțin, în fiecare 442seară, până la Bobotează, iar cenușa care se strânge se păstrează și se aruncă la rădăcina pomilor pentru a fi roditori. Element activ și purificator, supus normelor ritualice, focul iese din canonul magicului, devenind tabu, pentru a menține în stare manifestă formele existențiale, făcând posibilă permanenta reîntoarcere la starea dintâi a creației. IV. AERUL Simbol al elevației spirituale și liant gnoseologic dintre pământ și cer, aerul reprezintă forța activă care pune în mișcare universul creației
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bătrânul, Norocul, care te-a îndreptat la casa mea, ți-a spus să nu vorbești trei zile. De acum să faci așa cum te-oi învăța eu. Pe mine mă cheamă Soarta omului."244 "Casa Morții", în schimb, nu mai este tabu, este mai primitoare, legea ei fiind, de fapt, legea destinului: "Casa Morții era foarte mare și c-o mulțime de cuie în care erau atârnate câte un ghem: unele mari, altele mijlocii și unele de tot mici. Ce-s astea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și vara, fiind simbolul luminii, al căldurii, al vieții și al fertilității. în timp ce reprezentările malefice acționează pe timp de noapte marțea și sâmbăta, și iarna, semnificând întunericul, frigul, moartea și sterilitatea.223 În basme, spațiul sacru aparține "locurilor oprite". Spațiul tabu potențiază desfășurarea narativă și pecetluiește destinul profan al eroului: "FătFrumos se însoți cu cea mai mică dintre surorile zânei care îi dede voie să umble oriunde primprejur, nu însă prin Valea Plângerii. Trăia fericit și pururea tânăr; dar, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și nourii se frământă, sunt ei. Ei umblă să omoare pe dracul și unde-l văd că se ascunde, sub vită, sub om, îl trăsnesc..."356 Hierofanii ale spiritului universal, zmeul și balaurul țin frâiele semnelor vremii, construind un spațiu tabu sau dezlegând timpul de povara interdicțiilor: Sunt în cer niște zmei, puteri a lui Dumnezeu, ei sunt doi, unul la răsărit și altul la asfințit. Cel de la răsărit e de ploaie, de mană, cel de la asfințit, de secetă și când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
normă de bun-simț. SÎnt și astăzi, mai ales În mediul rural sau ținuturi geografice izolate, comunități care se conduc mai mult după datinile/tradițiile consacrate de strămoșii lor, decît după legile oficiale/statale. Pentru aceste comunități, datinile au o valoare „tabu”, ele constituind un cod moral care Întărește coeziunea grupului, iar atunci cînd practicarea acestor datini este obstrucționată abuziv din exterior, comunitățile respective se simt lezate, dezorientate, sau chiar În pericol de a-și pierde identitatea culturală. Trebuie observat totuși că
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
respinsă. În România s-a renunțat la acest sistem, pe măsură ce s-a produs distanțarea de Uniunea Sovietică. În ultimii ani ai regimului comunist, și instituția doctoratului a avut de Înfruntat rigorile cenzurii și ale regimului totalitar. Existau, de pildă, subiecte tabu, care nu puteau fi abordate (Bucovina, Basarabia, războaiele balcanice etc., dacă ne referim doar la domeniul istoric). Uneori, În ultimii ani ai dictaturii, au existat și doctorate „cu ușile Închise” (care nu erau publice). Regimul voia să aibă „În rezervă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]