1,982 matches
-
brandurilor este mai dificilă și necesită un studiu aprofundat. Vă ofer niște exemple ca să vă familiarizați cu terminologia. În prima piață unde mi-am făcut eu stagiatura* cei mai buni cartofi erau de la nea Zoli, leușteanul mai proaspăt era de la tanti Maria (n-am cumpărat niciodată, dar așa se spunea), iar ceapa cea mai dulce era de la Nelu din Coșereni. * Multe erori am mai făcut până să înțeleg cum decurg tranzacțiile acolo; odată știu că m-am lăsat antrenată într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
note lirice, romanul înfățișează aspectul exterior al lucrurilor și ființelor, "descoperind fantasticul în real, sublimul în banal, plasticul în haotic" (Al. Piru). În contrast cu grupul celor tineri (Jim, Vera, Lola, Medy) apar personaje decrepite: Silvestru și doamnele din casa cu molii (tanti Magdalina, tanti Ghenca, tanti Fira, tanti Mali). După experiența cu idila pastorală din Cartea nunții, G. Călinescu a trecut la romanul de tip clasic modern, având ca model pe Balzac. Este vorba de romanul Enigma Otiliei, care înfățișează destinul tânărului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
al lucrurilor și ființelor, "descoperind fantasticul în real, sublimul în banal, plasticul în haotic" (Al. Piru). În contrast cu grupul celor tineri (Jim, Vera, Lola, Medy) apar personaje decrepite: Silvestru și doamnele din casa cu molii (tanti Magdalina, tanti Ghenca, tanti Fira, tanti Mali). După experiența cu idila pastorală din Cartea nunții, G. Călinescu a trecut la romanul de tip clasic modern, având ca model pe Balzac. Este vorba de romanul Enigma Otiliei, care înfățișează destinul tânărului Sima Felix venit în capitală să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este un corp frumos, care sunt cele mai potrivite mișcări, ce înseamnă altruismul, cum se nuanțează satisfacțiile. Pe măsură ce valorile lor se reclădesc, concepția despre frumos evoluează și ea. Astfel, pentru un băiețel de cinci ani, o femeie frumoasă este o tanti care are păr bogat, poartă haine viu colorate și mărgele multe la gât, miroase a napolitane și râde tot timpul. Pe la optsprezece ani, el va remarca la o femeie frumoasă picioarele, sânii, parfumul provocator, proporțiile, mișcările, feminitatea. Feminitate, masculinitate, armonie
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
-l plătesc eu!", a sărit madam Minodora, care-a fost șefă pe la partid și-acum organizează excursii la mănăstiri. "O.K."a zis dactăr Nicu-n sictir "Oricum nu-i biznisul meu". De văzut, nimeni nu l-a văzut. Numai tanti Calypso, care are un unchi la muntele Athos, zice că-i așa, ca un zmeu de mătase, ca un abur cu mîini și picioare, colorat în verde și roz, cam cît un copil de 5 ani și care plutește la
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
din cartier, blocând intrarea in scara blocului. Într-un bloc de locuințe este o mare lipsă de bun simț să lași să se trântească ușa de la intrare. Să râdem cu Mia! Ionel sună la ușa vecinei de la parter. Aceasta deschide. Tanti, vă rog să-mi dați și mie mingea! Dar unde este? În bucătăria dumneavoastră. Dar cum a ajuns acolo? Prin geam. V.2. LA ȘCOALĂ Mulți spun că nu le place la școală. De ce oare? Si Miei i se parea
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
superior, unde se mai afla vopseaua aruncată de lacheii Ceaușeștilor, peste inscripțiile anticomuniste scrise de studenți cu doar câteva zile în urmă. La Palatul Victoria, am remarcat marea vânzoleală a oamenilor, dar nici neam de vreun foc de armă. O tanti amabilă îmi spune cu multă bunăvoință că „teroriștii” nu trag decât noaptea, ziua mai dormind și ei că doar nu sunt construiți din fier, îmi mai spune ea. Tot cucoana mi-a făcut și traseul, auzind că sunt corespondent „de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și respect. Deși hazlie, coana Chirița, neuitatul personaj al bardului de la Mircești, nu reprezintă un model pentru odraslele ei, cărora le încurajează incultura și le insuflă parvenitismul. Cele trei doamne care se ocupă de educația lui Goe (mam-mare, mamita și tanti Mița) sau doamna Popescu, mama lui Ionel, dintr-o altă celebră schiță a lui Caragiale, sunt veritabile exemple negative a ceea ce nu trebuie să devină niciodată o mamă. Copiii rămân emblema unei familii și insolența, obrăznicia, alintul, nesupunerea, isteria unor
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
exilului. Mărturia lui Ovidiu din Tristia (II, 207-212) precizează că două delicte au fost pricina relegării sale, anume carmen și error. Iată versurile sale: "Perdiderint cum me duo crimina, carmen et error, / Alterius facti culpa silenda mihi / Nam non sunt tanti renovem ut tua vulnera, Caesar, / Quem nimio plus est indoluisse semel. / Altera pars superest qua turpi carmine factus / Arguor obsceni doctor adulterii" (Tristia II, 207-212). După cum se vede, poetul se abține să dezvăluie conținutul termenului error pentru a nu deschide
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
figură de stil. Când a spus-o, poetul trebuie să fi fost perfect conștient de acest lucru, într-atât încât exclamă: "o, de n-aș fi avut un rol atât de mare în a-i fi provocat moartea!" (Nec fuero tanti!). Adevărul este că Ovidiu exagerează atunci când consideră că moartea lui Paulus a fost provocată de intervențiile acestuia pe lângă Augustus, la rugămintea sa, pentru a-i obține un loc mai bun de exil. Profunda durere exprimată de Ovidiu la moartea lui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
maiestatis eius foeda sugillatio, abdicatio Postumi Agrippae post adoptionem, desiderium post relegationem, inde suspicio in Fabium arcanorumque proditionem, hinc uxoris et Tiberi cogitationes, suprema eius cura". 415 Ex Ponto, IV, VI, 5-14. În RIPERT: Fabiae laus (v. 9); Nec fueram tanti (v. 12: "moi qui ne valais pas un si haut prix"). 416 Cfr. V. USSANI, op. cit., p. 380. 417 E. PARATORE, op. cit., p. 498. 418 Vezi supra p. 105, teză preluată din D'Elia. 419 Vezi USSANI, ibid. (cf. Ex
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
bătrânei, s-a strecurat prin liniștea odăii: - Anetă, du-te și închide la găini! - Dați-mi o lopată, va fi nevoie să fac o cărare până la păsări, m-am oferit eu. După ce am terminat treaba, bătrâna și fiica ei Ana, tanti Aneta, cum aveam eu să-i spun după aceea, m-au chemat în casă, m-au cinstit cu vin și cu mâncare și mi-au dăruit, la stăruința bătrânei Ecaterina, o pereche de ciorapi albi și lungi de bumbac și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
luați de după sobă, căci ai mei erau uzi leaorcă de la zăpadă. Bătrâna m-a îndemnat cu blândețe să mă descalț și, cu o naturalețe de neînchipuit, mia băgat sub picioarele reci și umede, un lighean cu apă fierbinte, în care tanti Aneta pusese mușețel și petale de trandafir. În mână, nu-mi dădusem seama cum, aveam o cană de vin fiert cu scorțișoară, piper și coreandru. Am cuprins cu privirea întreaga cameră. Soba străveche iradia o căldură plăcută, care era într-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Iaca intru, da' scuzați! Se așeza pe un scaun și Ecaterina Ionescu îi băga oala cu vin sub nas, pe care omul, cu rușinea în sine și cu evlavie pentru licoare, bea cana până la fund. Și pe atunci, îmi povestea tanti Aneta, cea mai mică cană de lut pentru băut vin era de o oca, adică de circa 1 litru de vin. Soțul Ecaterinei, nenea Mitică Ionescu, își pierduse degetele de la ambele mâini la un joagăr. Nu cunosc amănunte sau nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
2-3 câini, circa 100 de porumbei, dar la mâncare veneau și din cei sălbatici, și din când în când câte un uliu, care trecea în zbor, cercetând dacă n-ar fi ceva de luat în gheare. După decesul bătrânei Ecaterina, tanti Aneta a dus-o ceva mai greu cu banii. Nu-i ajungea niciodată pensia. Când avea din ce, făcea câte o oală mare de 7 kg. cu sarmale sau cu friptură de porc. - Tanti Anetă, dar de ce faci mâncare așa
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în gheare. După decesul bătrânei Ecaterina, tanti Aneta a dus-o ceva mai greu cu banii. Nu-i ajungea niciodată pensia. Când avea din ce, făcea câte o oală mare de 7 kg. cu sarmale sau cu friptură de porc. - Tanti Anetă, dar de ce faci mâncare așa de multă, când ești la masă numai mata? - Las-că mai vii mata, mai dau la câini, mai pică vreun suflet de creștin, lasă să fie acolo, să se găsească. - Da, dar n-ai nici
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se hrăneau și ei pe unde puteau, dincolo de Șorogari, de pe niște ogoare semănate recent cu porumb. Câteodată se mai împuținau la număr, pentru că erau prinși de diverși indivizi, dar după o lună, două, mulți dintre cei vechi, se întorceau acasă. Tanti Aneta îi cunoștea pe toți, ba îi striga și pe nume: Pestrițu, Gogu, Păunița, Gigi, Boghetu, Corbu, Zurgănel ș.a. Avea o cutie de table din lemn de nuc, care mi-a dăruit-o. Îmi zicea: - Vezi mata, dom profesor, cutia
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dacă vrei să știi, în casa mea a pășit și George Enescu. Că marele compozitor o fi venit să viziteze bojdeuca lui Creangă, o cred, dar că i-a călcat casa Ioneascăi, îmi vine greu să cred. Dar mai știi? Tanti Aneta avea un talent aparte de a atrage în casa ei la o dulceață sau la un pahar de vin pe oricine. De ce nu l-ar fi atras și pe George Enescu, care, se știe, era un om foarte popular
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
amară, atunci mă găsești cu câte o atenție, și atunci viața mi se pare iar că merită trăită. Și luând paharul cu vin în mână, mai zise: Hai, noroc, că sencălzește. Într-una din aceste momente, mi-a povestit câte ceva. - Tanti Anetă, îți mai amintești ceva despre vechile locuri de aici? - Te referi la bojdeuca lui Creangă. - Da. - Bine, am să-ți spun câte ceva. Dar întâi vreau să știi că în 1889, mama mea, pe care ai cunoscut-o, avea 4
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Extraordinar! Era scund sau înalt? Sau asta n-a mai observat... - Era de statură potrivită, mai mult scund. Și să știi că eu am ținere de minte și așa a fost cum ți-am zis! Cam asta-i tot, încheie tanti Aneta. - Ce păcat! - De ce e păcat? mă întrebă mirată tanti Aneta. - De două ori păcat: odată, pentru că n-am știut de această știre senzațională, extraordinar de importantă pentru noi, muzeografii, și doi, că n-am înregistrat-o pe mama matale
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
observat... - Era de statură potrivită, mai mult scund. Și să știi că eu am ținere de minte și așa a fost cum ți-am zis! Cam asta-i tot, încheie tanti Aneta. - Ce păcat! - De ce e păcat? mă întrebă mirată tanti Aneta. - De două ori păcat: odată, pentru că n-am știut de această știre senzațională, extraordinar de importantă pentru noi, muzeografii, și doi, că n-am înregistrat-o pe mama matale cu aceasta. Ar fi fost piesa de rezistență, aș fi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
să scrii despre noi și casa noastră când n-oi mai fi nici eu și lumea o să afle că Ion Creangă a avut vecini buni, și atunci am să mă bucur și eu și părinții mei acolo, în groapă. - Da, tanti, da, așa am să fac, zisei eu pe gânduri. Dar mi-ai promis că ai să-mi spui câte ceva despre bojdeucă, de după moartea scriitorului. Despre bojdeucă și împrejurimi. - Păi, hai să-ți spun. Ion Creangă murise în ultima zi a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
vale, la poalele dealurilor Ciricului și Șorogarilor. Era înspre seară iar sălbăticia locurilor înfiorau cele două mici ființe, cărora le băteau inimioarele tare. Mergeau așa, de mânuță, apoi cea mare a luat-o la vale, spre râpă, iar cea mică, tanti Aneta în miniatură, o urma îndeaproape. Soarele trecuse de deal și deodată se făcu aproape întuneric. Atunci cea mare strigă la cea mică din urmă, zorind-o: - Noaptea-n amurg! Noaptea-n amurg! În trupușorul fetiței din urmă trecu un
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nuzeu memorial din țară, înființat 7 ani mai târziu, în 1918. Cinste marilor români care au restaurat și au adus în circuitul marilor valori de patrimoniu casa și personalitatea lui Ion Creangă! Acum, în seara ce se lăsase, stăteam cu tanti Aneta în cerdacul casei ei și o priveam; căzuse pe gânduri, probabil cugeta la vremea când era o gâgâlice de fetiță și striga înfricoșată “Noaptea-n amurg”, uitându-se înapoi îngrozită, ca la nu știu ce balaur. Prietenie Când am scris acest
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de nimeni, bărbatul ei nu avea casă și nici familie. Nu avea nimic, nimic, nimic. Și iar duse grăbită batista deja udă la ochi. Acum îi ura pe toți, toți cei adunați în jurul mesei. Poate doar pe sora tatii, pe tanti Sofula, o înțelegea sau mai degrabă îi era milă de ea... Doamne, cum dansase ieri! La început s-a prins la dans ca să-și bată joc de ea, de trupul ei, de sufletul ei îndurerat. Când se rotea tropăind mărunt
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]