5,159 matches
-
de cuarț și dantelării cu flori de gheață și ciucuri de cristal. În fața tronului - o masă uriașă de gheață sculptată cu încrustații de diamante și intarsii de raze orbitoare, multicolore. Pereții erau tapisați cu brumă și flori de gheață. De tavan atârnau policandre uriașe din țurțuri de diamante care umpleau sala de lumină. Pardoseala era din bucăți de gheață șlefuită, dispuse în arabescuri cu mii de irizații orbitoare de diferite nuanțe. O oglindă uriașă atârna pe un perete din fața tronului împărătesc
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
intrare până descuie una din ele. Alergă prin fum pe holul lung până ajunsese la camera unde ar fi trebuit să fie Mona. Era întuneric peste tot, numai flăcările din jur mai luminau, era mult fum înecăcios. Flăcările dogoreau prin tavan. Deschise ușa de la cameră și o căută pe Mona, mai întâi pe pat, apoi prin dulapuri, pe sub masă, pe sub scaune, peste tot. Nu mai putea rezista acolo, se îneca de fum, iar flăcările dogoreau cu putere. În sfârșit, o găsi
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
într-un colț al camerei. Cu ultimele puteri o luă în brațe și porni spre geam. Era geamul cel spart mai devreme, Nerun însă îl deschise de tot și sări cu Mona în brațe peste el, în grădină. În urma lor tavanele casei s-au prăbușit, unul după altul, doborâte de focul puternic. Nerun reuși să găsească poarta pe care putea ieși din curte. Cu Mona în brațe ieși în drum. Fata era leșinată, înghițise mult fum, în timp ce Nerun era cuprins de
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
marea din timpul furtunii. Simțea cum o gheară strângea puternic în interiorul pieptului său. Respirația îi devenise greoaie, parcă se sufoca, nu mai avea aer suficient să respire. Camera se micșora. Se simțea strânsă ca într-un corset. O apăsa greutatea tavanului. Oare să fie un atac de panică ? De ce ? Doar nu era obligată să meargă mai departe dacă nu dorea acest lucru. Aurel dacă își vede de viața lui ca și până acum, ea nu are de ce să se teamă. Îi
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
care sunt mult prea preocupați să vorbească între ei, pentru a-mi remarca existența. O sală festivă, mă gândesc. De ce m-a adus într-o sală festivă? Ce caut eu aici, de fapt? Mă holbez la candelabrul care atârnă din tavan, deasupra capului meu. Milioanele de cristale lucesc puternic, creând forme mici și ciudate pe pereți. Fac câțiva pași în spate, și tresar, atunci când simt că am călcat pe piciorul cuiva. Mă întorc atât de rapid, încât colierul cu pietre de
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
fug picioarele pe drum drumul fuge înapoi nu se alătură nicicum nici dorințelor din noi fuge umbra drumul zboară peste munți și peste văi numai gândul ne măsoară printr-o ramură de clăi umblă ziua pe perete cu privirile-n tavan poftind doar umbrele drepte și coralii de mărgean iar pe degetele umbrei timpul iată înflorește până-n dosul stins al curbei unde văzu-ți înlemnește stai aplecă-te spre zi și măsoară-ți precis unghiul ca să poți curat trăi tu să
CU UMBRA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373601_a_374930]
-
să contemplu pereții. Totuși sunt prea obosită de singuratate dar nu simt nevoie să am un prieten sau un iubit. Las liber frirul gândurilor când contemplu pereții. Nimic din ce am visat nu s-a împlinit. Stau nemișcată și privesc tavanul: parcă aș fi o stratuie! Am impresia că că nu mă aflu într-o zonă de nicăieri, ruptă de realitatea cotidiană. Totuși decorul cu întâmplările nefericite din viața mea se derulează pe pereții pe care îi contemplu și îmi provoacă
AŞTEPTAREA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373597_a_374926]
-
gura ta îmi spunea să apun ca o lună deșartă îmi parfumasem pletele cu scrum ochii i-am creionat cu artă fluturi hrăneau culorile cerului vedeam vârcolacii lunatici pictând îngeri pe față dorind să mă îmbrac cu somnul stelelor serile tavanul nopții risipea constelații piciorul tău stâng mi-atingea spatele curbat scrisesem cu rujul Dior pe oglinda mată cuvinte prolixe aveai umărul drept indecent tatuat lumina țigării îmi contura estompat sânii cucerisem definitiv teritorii underground m-am dezbrăcat și de lumina
NOSTALGIE CU NUD de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371298_a_372627]
-
mine pare să nu mă bage în seamă , dar poate că a ținut foarte mult la stăpânul ei și oricine încearcă să-i ia locul nu e binevenit. Înclin totuși din cap și îmi răspunde aproximativ la fel. Interioare mari,tavane înalte,conservatorism și opulență în același timp. - Ți-e foame ? mă întreabă încercând să facă pe gazda ospitalieră. - Mai degrabă somn,dar nu mă mai satur de priveliște. - O să ai destul timp ,nu-ți face griji ! Îi spune apoi Rosei
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
Tobolsk până în China. „ ... Cetatea cea roșie, împărătească, clădită ...prin măreție și prin frumusețe, ea întrece toate cetățile împărătești europene. Și aici se află palate minunate, grădini mari, păduri, pâraie și dealuri făcute de mâna omului...Zidurile sunt din cărămidă dar tavanul de lemn este sprijinit pe coloane înalte, rotunde, sculptate și aurite, iar grinzile sunt vopsite în felurite culori...” Întâlnirea cu împăratul chinez n-a mai avut loc întrucât reprezentantul țarului rus, Nicolae Milescu Spătaru, a considerat protocolul impus de Beijing
UN SPION VALAH ÎN SOLDA ŢARULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371598_a_372927]
-
altă dimensiune. Am văzut cu ochii minții cum s-a desprins ușor de corp, a devenit un fel de abur, dar păstrându-și toate simțurile, apoi a început să plutească în sala de terapie intensivă și s-a ridicat în tavan. Cu o voce învăluită parcă în taina tainelor, al unui nepătruns adânc, mi-a spus cum și-a privit corpul pe masa de operație, a văzut și a auzit doctorii care lucrau precipitat și că a trăit o stare de
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
merge la nunta vărului, nu stăm bine nici cu bani, e și cald, mai bine stăm acasă, facem un grătar și ascultăm muzica în surdină, cum ne place nouă, nu cum va fi la nuntă, de ai impresia, că sare tavanul în sus de mulțimea decibelilor. -Stai puțin, sare nevasta, ai zis, că nu vrei, să mai mergem la nuntă? Cum să faci așa ceva, e vărul tău, mamele voastre surori, aveți același sânge, trebuie să mergem, ce va zice lumea, dacă
FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ, SAU O CĂSĂTORIE FERICITĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373959_a_375288]
-
89, când toată iarna, până târziu în primăvară, aveam pielea de pe mâini crăpată până la sânge de prea multă apă rece și frig. Revăd liceul și Universitatea, biblioteca și coridoarele lungi și friguroase, sălile de clasă și amfiteatrele vaste, austere, cu tavanul înalt, în care era suficient să privești caloriferele și simțeai imediat cum te trec fiori. La geamuri, zăpada forma un strat gros, cerul era vânăt de nori și eu scriam cursurile cu mănușile în mâini. Zăpadă... ce frig îmi e
FIERBINTE ŞI MURDARĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375322_a_376651]
-
înfățișării acestui edificiu cultural? Păi, de-atâta, că suferă nu numai el, dar și lucrătorii Casei de Cultură și chiar lumea din sat, artiștii amatori care vin la repetiții cu frica în cpate, să nu le cadă vreo bucată de tavan în cap... Și totuși la mine în sat se face cultură, necătând la vremurile acestea de răstriște: școlile, grădinițele lucrează, se stăruie să facă față cerințelor curiculare atât în gimnaziile din Vadul-Leca, director Aurelia Munteanu și Căzănești director Gheorghe Coșcodan
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
pensionarii Tamara Nemțelea, Nina Dadu-Stețencu, Mihai Copaci, acompaniatorul și conducătorul tarafului de pe lângă Casa de Cultură Căzănești și Vadul-Leca maestru Sergiu Anghel și Directoarea Casei de Cultură din Vadul -Leca Maria Bechet. Cu speranța, că până la anul viitor se va repara tavanul în Casa de Cultură, și că vom avea o sărbătoare mai frumoasă și mai bogată în spectator, manifestarea s-a încheiat cu note optimiste și cu multe jocuri distractive atât pentru copii cât și pentru maturi. În limba mea zâmbește
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
lungul galeriei înguste, străduindu-se să nu facă vreun zgomot. Niciodată bătrânul nu mai intrase atât de adânc în măruntaiele pământului, dar grija pentru flăcăul lui îi dădu curajul și puterea de a-l urma. Ajuns într-o zonă cu tavanul mai înalt, care semăna foarte mult cu o încăpere, flăcăul se opri, își smulse un fir de păr și îl aprinse de la flacăra felinarului. Imediat se stârni o vârtej de aer rece și în încăpere apăru ca o nălucă o
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
scoase un felinar și intră fără frică în galeria îngustă, purtându-l pe bătrân de mână ca pe un copil neajutorat, căci acesta refuzase să rămână să aștepte la intrare. Un râs ascuțit îi întâmpină de îndată ce pășiră în sala cu tavanul înalt și o lumină orbitoare coborî brusc peste ei. Vezi dar, Măriuța nu era de ieri de azi, își legase peste ochi o basma, așa încât lumina nu o deranja câtuși de puțin, ce să-i facă rău? O privi drept
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
o ușă metalică uriașă. Annike o împinge cu amândouă mâinile, ignorând scârțâitul jalnic al balamalelor. Este un fel de depozit sau dormitor comun, mă gândesc, judecând după hamacurile din sfoară ( ca niște plase pescărești ), prinse cu frânghii și cârlige de tavan. - Aici își ascundeau traficanții de carne vie „marfa”! îmi explică, văzând expresia uimită de pe fața mea. Vasul acesta este mai vechi decât pare! - Pirații din Caraibe mai lipsesc!! Izbucnește în râs. - Nu zice hop până nu sari gardul! Își lasă
DRUMUL APELOR, 21 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375467_a_376796]
-
totuși umbra grandorii sale în memoria tuturor... -Și la fel e și cu marele și divinul Octavian! adăugă cineva. -Continuă magistre Simbinacus, spuse procuratorul Ponțiu Pilat. Mai spune-ne ceva! -Îmi aduc aminte de Roma! spuse acesta privind undeva în tavan. -Ah! Roma! Roma! rostiră cu toții în cor ridicând cu toții cupele în care clipocea vinul. Băură rostind încă o dată numele cetății, socotite asemeni unei zeități atotputernice. -Mi-am dorit totuși să plec de acolo, continuă magistratul Simbinacus cu tristețe în glas. Corupția
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
la o peșteră care, din afară, abia era vizibilă. După un portic în care Nea Toader trebuia să se aplece ca să nu dea cu capul de pragul de sus, se deschidea o amplă sală, aerisită de câteva fisuri vizibile în tavanul boltit. Alăturat ei mai erau 2 de mărimi diferite. Studiind pereții afumați puteai deduce că acest complex a fost locuit. Nu este exclus să fi fost folosit de luptătorii din 44, dintre care, probabil, unul a scăpat de prigoana comunistă
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
vreme nu țin minte De a plouat sau de a nins Și uit multe cuvinte... - Trăia cândva, ca-n rai, pe-un lac, Precum toți brotăceii, Un mic și mai naiv brotac... Prin stuf și copăceii Urcând spre-al cerului tavan Din luminiș de apă, Se zbenguia sau pe tăpșan, Pe malul ca o pleoapă... Și nu dormea, precum ți-am pus, Noapte și zi, ochiosul... Orăcăia: oac jos, oac sus, Oac împrejur... Din dosul Băltișului duios gemând Înșuierându-l vântul, Cânta
BROTĂCELUL CU NOROC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371875_a_373204]
-
Acasa > Poezie > Delectare > GOL Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului O casă goală, fără de pereți. Tavane decojite, sare, fum. Să ne iubim păgâno, pe bureți ce-au invadat zăbrelele din turn. Mansarda iar s-a prăbușit sub noi. Nu mai e loc nici chiar pe coridoare. Să ne iubim străino, într-o joi chiar de-i
GOL de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372360_a_373689]
-
întind mâna, dar Voquin mă oprește. - Nu se dă niciodată mâna cu un majordom ! Acesta îmi prezintă și restul personalului : bucătăreasa, ospătăresele, șoferul, grădinarul și intendentul, apoi mă invită să intru. Livingul imens, cu pereți de 4-5 metri înălțime și tavanul din grinzi, degajă o senzație ciudată de monumentalitate, de solemnitate, ferestrele decorate cu draperii duble, în diverse culori, sunt de-a freptul încântătoare, covoarele cu figuri geometrice și motive rustice, mobilierul de secol XVIII, tapițăriile viu colorate, mi se par
DRUMUL APELOR, 43 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372495_a_373824]
-
Breban a greșit când în apărare sa spune că în alte țări, și dă exemplul Poloniei, Patapievici ar fi fost exclus și terminat. Astfel scandaluțul nostru dâmbovițean devine scandal internațional, diplomatic fiindcă, ambasadorul Poloniei a fost pus să sară până-n tavan, lovindu-se rău la cap și amețit a declarat, citez: Patapievici și Liiceanu se află printre cei mai străluciți intelectuali români, ceea ce dovedește fără tăgadă că habar nu are de cultura română, dar deh, și el un slujbaș amărât a
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
Păi, atunci, de ce se bagă în presa românească? De dragul lui Patapievici ce are libertatea presei, și în neagă libertatea de expresie lui Nicolae Breban ! Așa-i democrația în Polonia sau numai în capul ambasadorului după ce a dat cu el în tavan ? M-am lămurit, are și Polonia ambasadori cu ieși penibile, ceea ce a reieșit și din comentariile internauților pe care le-am citit. Culmea penibilității a atins-o depresivul Gabriel Liiceanu într-un articol :’’ Nu sunt de acord să fiu împușcat
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]