82,996 matches
-
artă este a șaptea. Trecîndu-mi obrăznicia tinereții, cred că filmul se află la început. După primitivi și moderni, abia acum aștept ca noile tehnologii să-și spună cu adevărat cuvîntul în film. Este o artă fascinantă prin continua legătură cu tehnica. Regizorul este un dictator sau un președinte democrat? Chiar și întrebarea conține, politicos, dubiul față de cum s-ar defini această meserie. Ca să răspund, totuși, spun că este alternativ și una, și cealaltă. Regizorul este într-o continuă insurecție. Și ca să
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
de ordin religios, nu mai puțin ambițioasă, chiar dacă nu a ajuns să prevaleze asupra primeia. Pe vremea Habsburgilor, de exemplu, italienii veneau în grupuri restrînse în Banat ca să presteze propria muncă bine retribuită; stăpîni pe o meserie sau o anume tehnică, împinși nu de foamea de pămînt, ci de cîștig; era vorba mai ales de muncitori foarte apropiați, ca mentalitate și obiceiuri, de mica burghezie, numai că puțini s-au stabilit aici, majoritatea preferînd să se întoarcă în țara de baștină
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
ajunge să le supraviețuiască: cînd Sofia hotărăște s-o dărîme, ceea ce găsește nu e decît amintirea decăzută a fericirii de altădată, bîntuită de fantomele neamului stins Valldaura. Pe de altă parte, aluzia la romanul Isabelei Allende nu e întîmplătoare; dincolo de tehnica imaginilor fragmentate - a oglinzii sparte, multe din, să spunem, artificiile de construcție provin din arsenalul realismului magic sud-american: amestecul indisolubil de mărturisit și ocultat, spațiile goale pe care e chemat să le umple cititorul, o oarecare doză de fatalism ce
Mărirea și decăderea casei Valldaura by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16272_a_17597]
-
său." E deja lucru știut că autenticitatea se construiește, nu se găsește în stare pură în natură... Spre exemplu, un jurnal scris de un amator poate fi mai puțin autentic decît un fals al unui profesionist, din simple motive de tehnică. Așadar, cînd citim un anunț de tipul "Un ultim avertisment pentru părinții care nuș stăpînesc copii și care nui educă pe copii ca-să nu facă rele"... (și continuă cu încă vreo douăzeci de rînduri cu nici o cratimă pusă ca lumea
Vieți fără copyright by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16295_a_17620]
-
1932: "Bălăuca este schema nuvelei fantastice Sărmanul Dionis, aplicată eroului Eminescu. Dl E. Lovinescu ia o ficțiune literară drept o intuiție, construind un roman întreg pe o teorie bănuită a fi însă structura eroticei eminesciene. Abstracția acoperă viața, fiindcă însăși tehnica romanului ni se pare arbitrară, orice obiecție de amănunt nu-și mai are rostul față de această obiecție esențială". A doua zi, pe 7 decembrie 1935 marele critic notează sec: "Convingerea că Bălăuca a eșuat! Penibil". De adăugat faptul că s-
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
dintre ele: strategii care ajută la descoperirea în memorie a unor idei pe care le putem folosi sau chiar la declanșarea unei "explozii de idei", folosirea observației, a speculației sau a lecturilor pentru același declic, șamd.). Dar găsim aici și tehnici de luare a notițelor, explicații ale caracteristicilor fiecărui tip de material documentar, de la cunoscutele fișe din cataloagele tradiționale, la dicționare de toate felurile, bibliografii și pînă la resursele electronice (internet, cataloage electronice). Redactînd textul pe ciornă stabilim publicul-țintă și felurile
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
de organizare ale textului (pe axa temporală, cea spațială, sau respectînd ordinea logică în gradații ascendente, treceri de la particular spre general sau invers, de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la complex sau invers, ș.a.). La fel de util este și capitolul despre tehnicile de dezvoltare a ideilor, cu numeroase observații pertinente și un lăudabil efort de promovare a clarității și a preciziei ca principii motoare. Partea a treia a cărții tratează structura textului. Pornind de la combinarea cuvintelor în propoziții și fraze, ne amintim
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
volume stă, pe cale de a fi descoperit, un gurmand rafinat și un bucătar pe măsură. La jumătatea anilor '90 Jean-Michel Revel a publicat o carte - poate chiar prima de felul acesta - de istorie culturală a bucătăriei. O analiză excepțională a tehnicilor de gătit, a alimentelor, a gustului în ultimă instanță. Comparînd civilizațiile după procedeele culinare pe care le-au inventat sau preferat - fiertul sau prăjitul, de pildă -Revel propunea o panoramă impresionantă a unui anumit tip de sensibilitate omenească, aceea care
Istorii culinare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16305_a_17630]
-
cu mîna celor rămași în mașină. "Vîrsta de aur" ("Vîrsta a treia") față-n față cu vîrsta dintîi. Situația e mai gravă decît pare. Fiindcă e inadmisibil ca niște azi-mîine informaticieni să manipuleze aparate ultrasofisticate, "ultimul răcnet" al științei și tehnicii etc. - dar de vorbit să vorbească precum țiganii din Jilava, meșteri cositori, căldărari, spoitori, topitori. Vorbirea reflectă gîndirea. Sărăcia uneia echivalează cu ruina celeilalte. Dacă trăim într-adevăr în pragul unei lumi noi, în miezul unei umanități care și-a
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
Lynch), la discreția amantelor (Jeanne Tripplehorn) și a unui...producător generos (nimeni altul decît Sydney Pollack). "Rezolvarea" devine de la un moment dat previzibilă: moartea - evident - va pune punct istoriei imposibile. Și filmului, nu lipsit - totuși - de interes în materie de tehnici narative cinematografice. De altfel - cum lesne se poate observa - subiectul de fond al prezentului articol!
Investigații, supoziții, alternative by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16340_a_17665]
-
devenit acum cu totul altceva decît în urmă cu treizeci de ani. Își mai găsește locul, în acest context, chiar în condițiile coerenței de program și a continuității de proiect, artistul supus încă unor criterii estetice și atașat în consecință tehnicilor consacrate? Expoziția de la Accademia di Romania, numită Tradimensione, răspunde afirmativ și chiar polemic la această interogație. Rămînînd în orizontul solid al artei înțeleasă ca formă de creație, ca acțiune de gîndire dirijată spre spațiul muzeal și spre sala de expoziție
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
este nici un mijloc de consacrare a unei anumite realități, nici o glosă pe marginea idealității și nici măcar o subtilă formă de acces în spatele materiei, acolo unde așteaptă bucuriile spiritului pur, ci, pur și simplu, o continuă negociere cu limbajul și o tehnică de eliberare a tensiunilor existențiale. Chiar dacă fac expoziții și lucrează la șevalet, în atelier sau în spațiul liber, dorința artiștilor de a scăpa din captivitatea genurilor și din stereotipiile meșteșugului este vizibilă de la mare distanță. Încercările de evadare către noi
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
chestiune de pumn, ci de... șezut. Statul este de fapt starea opiniei, o situație de echilibru, de statică" (Ortega y Gasset). * A fi artist înseamnă a lustrui o suprafață cu bună credință, pînă cînd aceasta ajunge a răsfrînge adîncimile lumii. * Tehnica: o divinitate sinistră nu doar pentru că reclamă jertfe, ci și pentru că, periodic, se sinucide. * Îndîrjirea pe care o extragi din înfrîngeri, decepții, prăbușiri: o forță vitală similară celei a plantelor ce se nutresc din bălegar. * Pierzania epigonului constă în faptul
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
egale cu acest blestem al sensului este cinematografia. Filmul este, în opinia autoarei, singurul capabil să distrugă interpretarea, singura formă anti-simbolică a momentului. Afirmațiile au, nu de puține ori, tentă aforistică, autoarea vede în argumentare principalul dușman al propriului discurs. Tehnica persuasiunii este aceea care domină și care îi și reușește din plin. Cum să nu aprobi necondiționat o afirmație precum: "Opera lui Kafka, de exemplu, a fost supusă unui adevărat viol în masă de către nu mai puțin de trei armate
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
Atunci de ce să te mai întrebi de unde implicarea. Eu mi-am trăit copilăria în anii '50, adică într-un deceniu foarte violent. Pesemne că eu, copil, am prelucrat-o în vreun fel, i-am atribuit cauze, am dezvoltat mecanisme și tehnici de apărare, de eschivă, foarte asemănătoare celor necesare producerii de ficțiuni, nu știu. Vorbești despre durere acum? Nu, nu vorbesc despre durere, vorbesc despre violență. Durere, neapărat nu-mi amintesc să fi trăit. De altfel, cred că violența exercitată asupra
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
chestiune de pumn, ci de... șezut. Statul este de fapt starea opiniei, o situație de echilibru, de statică" (Ortega y Gasset). * A fi artist înseamnă a lustrui o suprafață cu bună credință, pînă cînd aceasta ajunge a răsfrînge adîncimile lumii. * Tehnica: o divinitate sinistră nu doar pentru că reclamă jertfe, ci și pentru că, periodic, se sinucide. * Îndîrjirea pe care o extragi din înfrîngeri, decepții, prăbușiri: o forță vitală similară celei a plantelor ce se nutresc din bălegar. * Pierzania epigonului constă în faptul
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
aceeași cale (inclusiv telefonul) pot consta fie din mesaje, de obicei scurte, ca simple adresări, fie din mesaje urmate de un răspuns pe aceeași cale, fie chiar dintr-o secvență care ajunge uneori la adevărate dialoguri. În funcție șí de tehnica propriu-zisă sau de programe, se pot realiza diverse modalități sau, aș zice, stiluri de intercomunicare: oficiale sau informale, intime sau publice, chestionare cerând răspunsuri, transmiteri din bănci de date, sau, de pildă, în lanțuri de talks ("conversations" - cf. Anis 1998
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
niveluri, explicite și implicite), sau a unei perspective sociale, de interacțiune și comunicaționale, inclusiv dialogal (dar, de asemenea, just înțelese), se va impune obligatoriu, pe scară largă, necesitatea colaborării multidisciplinare și, în cadrul ei, a unei viziuni dominant umaniste în domeniul tehnicii și, în definitiv, al științei relative la C. 1 Rezumat al unui studiu mai amplu, care se va publica ulterior. 2 Cf. o sumară bibliografie citată aci: J. Anis, Texte et ordinateur, Paris-Bruxelles, De Boeck-Université de Paris, 1998; T. Dijkstra
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
Cristian Teodorescu Dacă și cîinii fără stăpîn au ajuns o mare problemă în România, de ce ne-am mai mira că sînt atâtea altele nerezolvate. De peste un deceniu, tehnica studierii "dosarelor" de tot felul s-a transformat la noi într-o artă în sine. Din studiu în studiu, sistemul de irigații s-a sfeterisit, încît sînt regiuni întregi din țară unde numai Sfîntul Ilie se mai ocupă de udarea
Războiul cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16422_a_17747]
-
de gîndire, grafica urmărește în mai mare măsură resursele eterice ale culorii și ritmurile muzicale, armonice, ale compozițiilor. Faptul că ele au fost denumite Lieduri nu este nici un simplu capriciu, și nici o capcană literară comună. Construcția lor printr-o subtilă tehnică a contrapunctului, fie că este vorba de una cromatică, de una cantitativă sau, pur și simplu, de una a calității și a forței interioare a tușei, urmărește invariabil o performanță de natură sonoră. Fără să recurgă la forme explicite, prin
Liedurile lui Corneliu Vasilescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16416_a_17741]
-
de soldați asiatici cu stea roșie în frunte. Lacurile acestea, de toate mărimile, ajutară Finlanda, fiind aliatele de nădejde ale bravilor luptători lunecând pe schiuri. Iarna, artileria lor ușoară bombarda gheața groasă pe care treceau tancurile sovietice spărgând-o, iar tehnica de luptă, cu tehnicieni cu tot, se ducea la fund în împărăția peștilor despre care vă vorbeam. Helsinki rămăsese departe, la sud, în ceea ce - dacă țineai neapărat să indici un continent - puteai să zici Europa... Fără a mai fi, pe
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
tumultului unei piețe și picturalității tablourilor de gen, citînd iconografia romantismului gothic prin scenografia lui Cristi Niculescu. Imaginarul colectiv scurtcircuitează memoria protagonistului, chinuit de propriile amintiri, dar și de bizareriile scornite pe seama sa. Se uzează cu subtilitate și perseverență de tehnicile basoreliefului căruia fundalul îi conferă pregnanță, o bogată distribuție românească susținînd efectiv evoluția protagoniștilor (la care se alătură și antagonistul Peter Weller, părintele păcătos) prin prestații impecabile, indiferent de dimensiune: Claudiu Bleonț, Răzvan Vasilescu, Dan Bădărău, Radu Amzulescu, Claudiu Trandafir
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
frica lui Dumnezeu, de bețivi și detracați mintal, hulpavi de avere, de amanți persecutați de soartă, bănuitori, litigioși sau numai posesivi ș.a.m.d. Remarcabil la Ioan Neșu este darul de a trece rampa spre inima și mintea cititorului prin tehnica simplității nedisimulate și prin temeritatea locului comun. Descrierea unei locuințe improvizate în apropierea Călmățuiului, a obiectelor din ea, ca rapel al zugrăvirii vieții și morții personajului Cișimis, este antologică. Introducerea detaliului vizual, parte a rețelei epice, se asociază cu flash
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
când cu "el", cu mai multe voci (ceea ce ține de noutatea Desperado). Această alternare apare des în The Sweet-Shop Owner. Vi se par importante procedeele pe care le folosiți, sau sunt simple unelte scriitoricești? Este în intenția dvs. să inovați tehnica narativă? G.S.: Nu mă simt în largul meu cu narațiunea directă, lineară. Aceasta pentru că, în parte, pendularea în timp, întreruperile și întârzierile sunt mai interesante și au un mai mare potențial dramatic, dar e și mai veridic, având în vedere
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
nu putem ști unde se va opri în clipa următoare. Memoria nu are un plan cronologic. Nici viața nu are, de fapt, fiindcă altminteri întâmplările cele mai apropiate ar fi întotdeauna cele mai însemnate pentru noi. Nu privesc nici una din tehnicile narative pe care le folosesc ca pe un simplu procedeu și nici nu cred în inovație tehnică de dragul de a inova. Romanele nu sunt simple noutăți. Am sentimentul clar al formei, dar pentru mine forma se conduce după sentiment, după
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]