2,511 matches
-
vol. 52, fila 262. 26 Grup de 26 de state, între care S.U.A., Marea Britanie, U.R.S.S., China, Australia, Canada, aflate în stare de război cu una sau alta dintre țările participante la Pactul Tripartit (Germania, Italia, Japonia). 27 Svetozar Vukmanovici Tempo, Memorii, vol. I, p. 165, Belgrad, 1971. 28 Sorin Oane, "Cum s-a stricat prietenia dintre România și Iugoslavia", Historia.ro 29 K.St. Pavlovici, fost diplomat iugoslav la București, în articolul "Iugoslavia și România în 1941", publicat în S.U.A.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
1971. 28 Sorin Oane, "Cum s-a stricat prietenia dintre România și Iugoslavia", Historia.ro 29 K.St. Pavlovici, fost diplomat iugoslav la București, în articolul "Iugoslavia și România în 1941", publicat în S.U.A., 1964. 30 Ibidem. 31 Svetozar Vukmanovici Tempo, Memorii, vol. 2, pp. 231-239, Belgrad, 1971. 32 Student în anul al III-lea la Facultatea de Filologie a Universității București, Secția sârbo-croată, autorul acestor pagini este prezent la miting, alături de alți colegi. 33 Istorie și civilizație, Politică externă repere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Student în anul al III-lea la Facultatea de Filologie a Universității București, Secția sârbo-croată, autorul acestor pagini este prezent la miting, alături de alți colegi. 33 Istorie și civilizație, Politică externă repere cronologice 1948-1960, Internet. 34 Ibidem. 35 Svetozar Vukmanovici Tempo, Memorii, vol. 2, p. 278, Belgrad, 1971. 36 Același volum, pp. 355-356, 359 și 364. 37 Arhivele Naționale ale României, Fond C.C. al P.C.R. (1958-1965). 38 Autorul face oficiul de interpret la această întâlnire. 39 Autorul traduce la unele întâlniri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
muscular sau segment, precizând poziția inițială din care se va efectua, mișcările componente încadrate în 4 8 timpi de execuție, numărul de execuții (minimum 4x8 timpiă, dacă se execută ,,liber” sau cu un obiect portativ (baston, cerc, minge medicinală, coardăă, tempoul de execuție și locul pe care îl va ocupa în derularea celor 6-8 exerciții. Ordinea în care se execută cele 6-8 exerciții este: exercițiul pentru segmentul cap-gât; exercițiile pentru centura scapulo-humerala (brațe-umeriă; exercițiile pentru trunchi (musculatura laterală, anterioară și posterioarăă
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
în structura lecției după realizarea temelor acesteia. Îi pot fi alocate 6-8 minute în care elevii, în diferite formații (în pluton, pe grupe, pe echipeă realizează alergări în tempou uniform moderat cu durate progresive de la lecție la lecție; alergări cu tempouri variabile; alergări repetate pe anumite durate sau distanțe, alternate cu pauze de revenire incompletă; întreceri de alergare pe distanțe mărite progresiv, individuale și pe echipe; ștafete cuprinzând alergări pe distanțe crescute progresiv (30-40-50-60 m dus-întorsă; jocuri dinamice care angrenează simultan
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
vigorii fizice, recomandându-le în acest scop cele mai eficiente 3-4 exerciții de forță pe care le-au exersat în lecțiile de educație fizică. În același sens le va recomanda copiilor realizarea alergării de durată, tip jogging, indicându-le durata, tempoul și modul de progresie a acestora. Pentru elevii mai puțin îndemânatici se va recomanda exersarea independentă a variantelor de sărituri cu coarda, a autoaruncărilor și prinderii, a paselor la perete urmate de prindere cu una și două mâini etc., astfel încât
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
pornește în alergare până la linia opusă, o depășește cu ambele picioare și revine la linia de plecare, parcurgându-se de cinci ori distanța de 5 m; se înregistrează timpul realizat în secunde și fracțiuni de secundă. Alergarea de durată în tempo uniform moderat: se desfășoară pe teren plat, fără denivelări, pe grupe de 6-8 elevi; alergarea este continuă, în ritm propriu, pe duratele corespunzătoare fiecărui calificativ. Extensii ale trunchiului din culcat facial: executantul adoptă poziția culcat facial cu palmele la ceafă
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
profunde, dirijate conștient de copil; exerciții de gimnastică respiratorie însoțite de vorbire (după ce s-a obținut un anumit echilibru); exerciții de antrenare a discernământului auditiv, bazat pe exerciții de pronunțare ritmică și de reliefare a elementelor prozaice, cu variația intonației, tempoului; exerciții ritmice bazate pe coordonarea întregii motricități inclusive a celei verbale; jocuri simple: pantomime, imitări ale unor zgomote din natură și sunete emise de animale. Pot fi acceptate diferite metode de psihoterapie, atât terapia directă, prin cuvânt cât și cea
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
credință prin acea exclamație simplă, esențială, radicală și mereu actuală: „Hristos a Înviat!”. 8.9. Pedagogia sărbătorii Sărbătorile de iarnă au darul de a ne disloca dintr-o existență domoală, lină, uneori ternă. Intrăm cu acest prilej Într-un alt tempo, Într-un alt parcurs al temporalității marcat de câteva sărbători emblematice pentru creștini. Cum ne raportăm la aceste repere, cum le percepem, cum ne afectează ele? Printr-o intensificare a pregătirilor marginale, exterioare (alergare după cumpărături, pregătirea pomului de Crăciun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
mai adeseori scurte; există multe suprapuneri și întreruperi, considerate formă de coparticipare interesată la discuție. Suprapunerile sunt relativ lungi. Uneori între replica vorbitorului curent și cea a interlocutorului există o pauză extrem de scurtă, astfel încât cele două replici apar ca sudate. Tempoul vorbirii este mai rapid în Muntenia și Moldova, mai lent în Transilvania. Oamenii vorbesc mult, animat și relativ tare, deși prescripția culturală este „Nu-i frumos să vorbești tare”. Vorbitul tare este considerat „vulgar”, adică popular, vorbitul calm și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
non-terminal ? contur melodic ascendent terminal ↑ contur melodic ascendent non-terminal ! intonație rejectivă (contur melodic ușor descendent, asociat cu înălțimea scăzută a vocii; semnalează reconsiderarea de către emițător a afirmației sale precedente) Înălțime <Î > înălțime ridicată a vocii <J > înălțime scăzută a vocii Tempo <L > tempo lent al vorbirii <R > tempo rapid al vorbirii Intensitate <F > intensitate forte a vocii <P > intensitate slabă a vocii (linie jos, între cuvinte) rostire legato - (linie de dialog) cuvînt neterminat u:/m: lungire a unui sunet; numărul de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
melodic ascendent terminal ↑ contur melodic ascendent non-terminal ! intonație rejectivă (contur melodic ușor descendent, asociat cu înălțimea scăzută a vocii; semnalează reconsiderarea de către emițător a afirmației sale precedente) Înălțime <Î > înălțime ridicată a vocii <J > înălțime scăzută a vocii Tempo <L > tempo lent al vorbirii <R > tempo rapid al vorbirii Intensitate <F > intensitate forte a vocii <P > intensitate slabă a vocii (linie jos, între cuvinte) rostire legato - (linie de dialog) cuvînt neterminat u:/m: lungire a unui sunet; numărul de semne (:) indică
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ascendent non-terminal ! intonație rejectivă (contur melodic ușor descendent, asociat cu înălțimea scăzută a vocii; semnalează reconsiderarea de către emițător a afirmației sale precedente) Înălțime <Î > înălțime ridicată a vocii <J > înălțime scăzută a vocii Tempo <L > tempo lent al vorbirii <R > tempo rapid al vorbirii Intensitate <F > intensitate forte a vocii <P > intensitate slabă a vocii (linie jos, între cuvinte) rostire legato - (linie de dialog) cuvînt neterminat u:/m: lungire a unui sunet; numărul de semne (:) indică, în mod aproximativ, durata fenomenului
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
adult și de copil, vocea de bărbat și de femeie Solistul și corul Pianul, vioara. Genuri muzicale de factură cultă: valsul, rapsodia. Interpretarea Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist - cor, lanț, dialog Cântarea cu acompaniament Cântarea vocal-instrumentală Nuanțe: tare - încet - mediu Tempo: repede - lent Mișcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii¸ mișcarea de dans Cântarea vocală deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicția, respirația corectă) deprinderi de cântare în colectiv Cântarea instrumentală jucării muzicale instrumente muzicale melodice
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
vioara, trompeta* și naiul Genuri muzicale Genuri ale folclorului ocazional: colinda și cântecul propriu-zis din zonă* Genuri muzicale de factură cultă: menuetul, hora Interpretarea Procedee armonico-polifonice: solist - cor, lanț, dialog, ison ritmic* Cântarea cu acompaniament Cântarea vocal-instrumentală Nuanțe: tare - încet Tempo: repede - lent Mișcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, mișcarea de dans Este vizibilă astfel importanța pe care curriculumul acestei discipline o acordă educației estetice a elevilor prin receptarea și valorizarea frumosului din muzică. Devine posibil acest lucru prin
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
DESCOPERIRE conjugă efortul personal al elevilor cu cel al învățătorului în dobândirea de noi achiziții. Îmbinată cu metoda conversației, cu demonstrația intuitivă și cu algoritmizarea, metoda se poate folosi în predarea tuturor elementelor de limbaj: durata sunetelor muzicale, înălțimea, nuanțele, tempoul etc. 6. SIMULAREA presupune imitarea, reproducerea în mod fictiv a unor acțiuni, fapte, lucruri, metoda luând următoarele forme: jocurile didactice, jocurile de rol, dramatizările. 7. MODELAREA își propune ca prin intermediul unor modele (obiecte, machete, copii la scară redusă) să se
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
recunoaștere a ritmului, de citire ritmică, de dirijare; o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor melodice: exerciții de memorare, de intonare melodică, de recunoaștere a tronsoanelor melodice; o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor de cântare expresivă (în nuanțele și tempoul adecvat conținutului cântecelor); o exerciții destinate însușirii elementelor de cultură muzicală (exerciții de recunoaștere a cântecelor, a categoriilor de muzică, a structurii etc.). Vocea este principalul mod de redare a muzicii. Calitățile unei voci frumoase, cultivate printr-o susținută activitate
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
unei mari părți a Transilvaniei. În 1952 fundația a intrat cu toate averile imobile și mobile, prin naționalizare, în patrimoniul statului maghiar. (Ziarul Crișana și „Dicționarul enciclopedic român, Editura Politică, București,1964). * Croitorul Croitorul, revista croitorilor din Bucovina, Cernăuți, 1933. Tempo Cernăuți. * Cronica Cronica, Cernăuți (Din revista Făt-Frumos nr.3/1931, bibliografie). * Cronicar Cronicar, îndreptar pentru cultură și artă, având ca primredactor pe scriitorul Gh. Noveanu. Cuprinde și articole științifice semnate de: Sac D.Elemente de viziune integrale: Vasiliu A. - Criticism
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cân tec. Când, după executarea unei bucăți clasice, răsuna de sus strigătul: „Sârba!“, Hübsch se înălța pe scaun, apuca bagheta, ridica ochii către galerie și dedea sem nalul. Și orchestra ataca o sârbă pe care capelmaistrul o dirija într-un tempo vivace. Și aplauzele izbucneau de sus pentru marea fericire a artistului. Acestui neamț îi plăcea poporul și îi iubea fanteziile.273 270. Năstase Ochialbi, tatăl vioristului George N. Ochialbi; a cântat cu taraful său la Ploiești și București. 271. Sava
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
repete acțiunile de joc în prezența adversarilor, în condiții cât mai apropiate jocului. Procedee metodice - mijloace: Exerciții complexe și structuri de exerciții specifice fazelor, situațiilor fundamentale de joc, seturilor. Exerciții cu mai multe mingi, pentru repetarea acțiunilor de joc în tempoul jocului. Exerciții și structuri localizate la plasă și în teren, pe zone. Mijloacele folosite în această etapă sunt exerciții complexe cu un conținut specific fazelor de joc. Aceste exerciții complexe și structuri de joc vor fi alcătuite după modelul de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
cum.) un numeral (două sute.) un adjectiv (bun, frumos, mic.) * Articolele inițiale, care preced un substantiv comun sau adjectiv, nu se iau în considerare la aranjarea alfabetică, dacă se află la începutul unei vedete de titlu. Un OARECARE drum Un BEL tempo Le TEMPS * Articolele inițiale, care preced un nume propriu, se iau în considerație, făcând un singur cuvânt cu termenul pe care îl preced: A DASCALITEI, Marin A MARIEI, Ion LA FONTAINE, Jean de LE BON, Gustave * Articolul așezat în fața unui
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
religions, Paris, 1983. Eliade, M., Aspects du mythe, Paris, 1988. Fabrini, F., Translatio Imperii. L’Impero universale da Ciro ad Augusto, Rome, 1983. Fernández, A., La eschatología en el siglo II, Burgos, 1979. Filoramo, G., „L’escatologia di Agostino tra tempo ed eternità”, în Atti delle III giornate patristiche torinesi, R. Ugolino (éd)., Turin, 2002, pp. 289-309. Firpo, G., Le rivolte giudaiche, Rome-Bari, 1999. Florovsky, G., „Eschatology in the Patristic Age”, în Studia Patristica, K. Aland, F.L. Cross (éd.), Berlin, 1957
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
note de G. Bardy. Saint Augustin, La Cité de Dieu, trad. fr. G. Combès, revăzută și corectată de G. Madec, Paris, 1995. Am folosit această traducere. . Referitor la problema eshatologiei lui Augustin, cf. G. Filoramo, „L’escatologia di Agostino tra tempo ed eternità”, în Atti delle III giornate patristiche torinesi, Torino 23‑24 septembrie 2000, în curs de apariție. Cf. A. Benoit, Remarque sur l’eschatologie de S. Augustin, în M. Geiger (ed.), Gottesreich und Menschenreich, Bâle, 1969, pp. 1‑9
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Fiecare element conține un număr diferit de procedee tehnice Procedeul tehnic este un complex de mișcări și acțiuni ale corpului și ale segmentelor acestuia, executate conștient și Într-o succesiune rațională, depunând eforturi musculare și de voință, respectând ritmul și tempoul corespunzător, În condițiile intervențiilor adversarului, În scopul rezolvării unei sarcini parțiale de joc. Procedeul tehnic are un caracter concret de execuție, putând fi efectuat cu sau fără minge. Element tehnic Procedee tehnice aruncarea la poartă aruncarea la poartă din săritură
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mare distanță este necesar să se execute un elan (pas Încrucișat sau adăugat, urmat de o fandare largă Înainte). De asemenea, portarul trebuie să fie capabil să execute o pasă lungă: din orice poziție; spre jucătorii care aleargă În diverse tempouri; spre jucătorii care aleargă În diferite direcții; la distanțe diferite; În condițiile În care vizibilitatea este perturbată de către jucătorii de la semicerc, cu intenția de a Împiedica lansarea contraatacului; sub observația jucătorilor adverși aflați În repliere. Exerciții pentru Învățare și consolidare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]