4,773 matches
-
și intelectuală. Aluziile culturale, citatele atent plasate în discuții indică un individ educat, ajuns inexplicabil în lumea borfașilor și a asasinilor. Exilul e, de altfel, starea permanentă a personajului, prizonier al cenușiu-murdarului marii metropole californiene. Dacă acceptăm regulile stabilite de teoreticienii literari - de pildă, cele ale lui E.M. Forster din Aspects of the Novel -, Philip Marlowe intră în categoria personajelor rotunde, a celor care, în decursul existenței, prezintă o certă evoluție psihologică. E de natură secundară faptul că „evoluția” este o
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
acestor delicte sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că victima are și ea un rol în declanșarea agresiunii bând fie singură, fie împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial Considerat de mulți specialiști, teoreticieni și educatori un mediu securizant pentru indivizi, familia și mediul familial se confruntă, în ultima vreme, cu o recrudescență a unor forme diverse de violență și agresiune, inclusiv a unor delicte violente ce au ca efect creșterea anuală a numărului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
deosebit de semnificative pentru specialiștii și studenții interesați de acest domeniu: terapia de familie vs. terapia individuală, psihologia și contextul social, puterea terapiei de familie, gândirea liniară și gândirea circulară, dinamica grupurilor mici, mișcarea de orientare a copilului, influența asistenței sociale, teoreticienii rolului, consilierea cuplurilor căsătorite, dezvoltarea familiei normale, dezvoltarea tulburărilor de comportament, scopurile terapiei, evaluarea familiei, comunicarea, abuzul de droguri și alcool, violența domestică și abuzul sexual, violența maritală, munca de asistență instituționalizată, conceptele de lucru în terapia de familie etc.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
deja adoptate la o scară mai largă de către organizațiile din sectorul public și alte companii care realizează profit. Andrew Chambers, membru al conducerii IIA<footnote Institute of Internal Auditors - Institutul Auditorilor Interni. footnote> din SUA, unul dintre cei mai reprezentativi teoreticieni ai auditului intern, primul autor al unui manual de audit intern, a propus zece principii care trebuie urmate pentru asigurarea implementării guvernanței corporative: P 1. Controlul factorilor interesați asupra organizației. P 2. Completitudinea și fiabilitatea rapoartelor prezentate publicului. P 3
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
numelui partidului În Partidul Democrației Sociale din România -, doctrina social-democrată europeană, fără referire la adaptarea ei la contextul românesc. Democrația Socială, publicație trimestrială a partidului, exprima legăturile cu tradiția europeană a „statului social”, revendicând moștenirea școlii de la Freiburg și a teoreticienilor ordo-liberali: W. Euchen, F. Böhm, W. Röpke sau Alfred Müller-Armack. Totuși, opțiunea PDSR era argumentată deseori prin clișee moștenite din vremea comunismului. Anumite articole legau liberalismul de traficul de droguri, de afaceri ilegale și de jocuri piramidale, În timp ce economia de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În prima din categoriile amintite se situează - în ordinea apariției - articolele Drumul culturii, Decât mici francezi mai bine mari români, Artă „pură” - cu tendință, În numele culturii, Artiști, scriitori, ziariști, luptători pe frontul ideologic, înainte!, Dreptul la muzică și I.V. Stalin, teoretician genial și înfăptuitor al revoluției culturale. (...) Un loc de seamă îl ocupă în articolele scrise de Traian Șelmaru în anii 1946-1947 lupta împotriva «criziștilor». (...) În a doua categorie amintită pot fi încadrate articolele și studiile Să smulgem din noi înșine
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe care o vedem În momentul de față acționând tot mai pregnant În Venezuela. Principiul pluralismului este esențial, iar a vorbi despre depășirea acestuia Înseamnă a percepe distincția Între a face democrația liberală mai liberală și a o face neliberală. Teoreticieni importanți ai democrației liberale se Întâmplă să facă parte din comitetul editorial al revistei mai devreme amintite, Journal of Democracy, Înființată acum doisprezece-treisprezece ani. Sunt și eu În comitetul editorial Încă de la primul număr și am citit de-a lungul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
verbal, povestea spusă chiar de cel ce a trăit-o, în care își relatează viața și experiențele realității proprii. Cu alte cuvinte, poveștile oferă un anumit tip de acces la identiatea și personalitatea oamenilor. Exact în maniera în care mulți teoreticieni, mai cu seamă Freud, și-au format perspectivele asupra vieții mentale, a personalității și a dezvoltării acesteia - pornind de la „studiile de caz” ale pacienților aflați în psihoterapie -, cercetătorii interesați de formarea identității pot, la rândul lor, s-o reconstruiască pornind
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
spre abstract mai degrabă decât să tratez acest aspect sub forma unei dihotomii. Această tactică s-a dovedit, în plus, foarte utilă pentru evaluarea dezvoltării cognitive. Deși gândirea abstractă este privită ca fiind mai avansată decât cea concretă (Frankenstein și teoreticienilor dezvoltării cognitive, cum ar fI: Kohlberg, 1976; Perry, 1968; Piaget, 1955), capacitatea de a concepe un subiect atât în termeni concreți, cât și abstracți și de a trece cu ușurință de la un tip de percepție la altul e de asemenea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
istorici ai Sud-Estului căruia nu-i sunt indiferente procedeele de lucru, metodologia, teoretizarea fenomenelor studiate. De alminteri, un exemplu strălucit în această direcție l-au dat compatrioții săi, Bojidar Knejević și Gavro Manolović, cel din urmă cunoscut nu numai ca teoretician, ci și ca bizantinolog și egiptolog. Radovan Samardžić a abordat în mai multe împrejurări subiecte legate de școli, teorii și concepții istorice, socotind că preocupările sale în istoria politică și psihologică a Evului Mediu și a epocii moderne pot fi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
visului; cel puțin, după cum vom vedea mai încolo, dacă ia în calcul această valoare, o explică în mod rațional. Și totuși înțelepciunea populară se întâlnește cu gândirea lui Freud în interpretarea dată viselor. Visul, și în primul caz, și pentru teoretician, are un sens. Iar acest sens este cel care ne interesează pe noi. Dar înainte de a ne referi la sens, este necesar să înțelegem cum se construiește visul și de ce sensul lui nu se lasă ușor descoperit. Este exact ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
un ansamblu de știri, relatări, reportaje. Patrick Charaudeau (1997) distinge trei tipuri de eveniment (raportat, provocat și comentat), pe baza cărora concepe o schemă canonică - discutabilă, ce-i drept - a genurilor jurnalistice. Interesant și riguros exact ni se pare efortul teoreticianului francez de a demonstra că evenimentul nu este transmis niciodată în starea sa brută, că el se comportă ca atare (ca un eveniment), în măsura în care este integrat într-un sistem de gândire, capabil să-l facă inteligibil și să-i dea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Decartes), orice enunț lingvistic observabil etc. Rezumându-ne fie și la enumerarea amalgamată de mai sus, vom observa că toate sinonimele discursului definesc o trăsătură esențială: emisie verbală adresată unei persoane sau mulțimi concrete. Tocmai acest lucru îndreptățește pe unii teoreticieni (Ducrot, 1984) să considere că orice discurs este argumentativ, de vreme ce este capabil să modifice - agresiv sau nu, declarat sau indirect - opinia, starea de spirit, valorile interlocutorului. Având un emițător și un receptor în carne și oase, plus un mesaj concret
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Este un discurs centrat pe actul de a ordona, de a cere; tip de discurs imperativ (act alocutiv), care se folosește în avertismente, rețete, mod de folosire. 6) Predicția Dezvoltă un discurs anticipativ - din păcate, nestudiat temeinic de lingviști, de teoreticieni ai presei. Tipul verbal preferat este viitorul. Se folosește în: profeții, horoscop, meteo. 7) Dialogul (conversația) Implică acte comisive (promisiuni, amenințări), acte vocative, retroactive, de satisfacție. O variantă aparte a conversației este monologul. El conține indici dialogali, dar cu sine
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ea, pornește invariabil de la informație, de la acea primă și uimită curiozitate (Ce noutăți ai?). Pornește, dar nu se oprește aproape niciodată la ea. Conceptul fundamental care impune valoarea de știre a informației nu este neapărat noutatea, cât credibilitatea. Este ceea ce teoreticienii numesc efectele de adevăr. Veridicitatea nu este, așa cum s-ar crede, de ordin empiric, ci se arată a fi mai degrabă efectul unei construcții de ordin explicativ. Prin urmare, avem de-a face cu un act de subiectivitate - a subiectului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
redacționale. 4.1. Atacul Adevăratul ziarist se simte de la prima frază, de la primul cuvânt. Este foarte important începutul unui articol și asta explică în bună parte angoasa scrisului, despre care am vorbit mai sus. I se mai spune atac. Alți teoreticieni folosesc termenul de intro sau lead, deși lead poate să însemne și un anume gen de agenție („începutul unei depeșe, care conține esențialul informației, dar și evenimentele cele mai recente”), și „primul paragraf al unui articol în care se rezumă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
paragraf - prin eliminare sau înlocuire - să nu afecteze esența știrii. Ceva mai clară și mai abordabilă ni se pare taxonomia propusă de Didier Husson și Olivier Robert (1991, pp. 79-83). Fără să ne ofere exemple și alte precizări, cei doi teoreticieni francezi disting două mari tipuri de plan: factual (cronologic, cronologie inversă, retrospectiv) și de comentariu (dialectic și demonstrativ). Alegerea unui plan anume ține de subiect și de experiență. Oricare ar fi ea, construcția textului trebuie să fie dinamică și necomplicată
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
exigențele genului: concizie, claritate, interes uman. Totuși, trebuie să recunoaștem că există o diferență între un asasinat politic și o crimă comisă din gelozie. Una reprezintă o știre, cealaltă reprezintă un fapt divers. Ce anume le deosebește? Răspunsul vine de la teoretician al textului, cum este Roland Barthes (1964), care constată că diferența nu constă în tematică, ci în structură. Altfel spus, asasinatul politic trimite la/implică o situație extensivă, în timp ce faptul divers se rezumă la el însuși, la o situație intensivă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
omul simplu se apropie intuitiv de o realitate jurnalistică prea puțin înțeleasă chiar de practicanții meseriei. Ziarist cu adevărat este cel care scrie reportaj - regina presei și genul celor talentați, cu un bun și inspirat condei. Venit dinspre literatură (unii teoreticieni vorbesc despre „literatura de frontieră”), reportajul îmbină munca de teren cu forța evocării și travaliul scriitoricesc, observația cu povestea, subiectivismul unor gânduri cu autenticitatea de trăire a unui personaj. Gen marginalizat în ultimii ani de presă postcomunistă, reportajul generează destule
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
legii, evenimente neelucidate de mai mult timp etc. Mergând mai departe, ne împotmolim. În ce constă mai precis acest demers? Aparține el cu adevărat informației? Ce facem cu numeroasele elemente de comentariu și de argumentare? etc. Nu întâmplător, mai toți teoreticienii presei trec direct la caracteristicile anchetei, mulțumindu-se să numească, precum Michel Voirol (1992, p. 58), măcar o trăsătură caracteristică: Dacă reportajul arată, ancheta demonstrează. Subiectul reportajului este un spectacol. Subiectul anchetei este o problemă. Alți autori (Cristian Grosu și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Descriere/citare Acțiune/reflecție. Imagini/anecdote (întâmplare). Paragraf/bloc informativ. (5)Aceeași clasificare ne propune, în linii mari, și Michel Voirol (1992): 1. Informativ. 2. De opinie. 3. Portret. 4. Expres (3-4 întrebări). (6) Cum spuneam într-un capitol anterior, teoreticienii au găsit trăsătura definitorie faptului divers în tipul de informație vehiculată: deschisă sau închisă: J. Gritti („L’événement, technique d’analyse de l’événement”), J. Potel („Mort à voir, mort vendre”) sau R. Barthes. (7) Se vorbește mult despre chestionarul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
decembrie 1990), arăta că 50% dintre francezi îi consideră pe ziariști ca fiind cele mai influente persoane din societate, asta înseamnă că forța ziaristului nu stă neapărat în informație, cât în manipularea și valorizarea ei. De altfel, tot mai mulți teoreticieni atrag atenția că „într-o lume în care totul a devenit comunicare, informația și-a pierdut reperele”. Comunicare - atenție la acest cuvânt, care este ambiguu. Încă de la mijlocul secolului XX, teoreticienii au accentuat asupra faptului că trebuie să comunicăm, nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
manipularea și valorizarea ei. De altfel, tot mai mulți teoreticieni atrag atenția că „într-o lume în care totul a devenit comunicare, informația și-a pierdut reperele”. Comunicare - atenție la acest cuvânt, care este ambiguu. Încă de la mijlocul secolului XX, teoreticienii au accentuat asupra faptului că trebuie să comunicăm, nu doar să informăm, „mesajul de comunicare” fiind redactat în funcție de destinatarul său, spre deosebire de „mesajul de informare”, care „s-ar adresa tuturor și nu ar viza pe nimeni anume [...]. Antagonismul dintre comunicare și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în condițiile expansiunii noilor tehnologii de informare și comunicare, o recompunere a acesteia după alte principii și legi decât cele tradiționale. În condițiile mondializării informațiilor, ale creării unei noi realități - cea a cyberspațiului -, cultura însăși trebuie redefinită. Tot mai mulți teoreticieni, filosofi și antropologi vorbesc despre apariția cyberculturii. Urmând o anumită literatură de specialitate (Alava, 2004; Finkelkraut, 2001; Levy, 1995, 2005; Lovink, 2004; Peraya, 2000), încercăm în cele de mai jos să identificăm aceste realități și să arătăm ce relații se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de complexitate pentru rezistență => Durata pentru forță => Încărcătura Orice calitate motrică poate fi programată pentru a fi,,educată" special în orice perioadă a anului. În procesul de antrenament fiecare calitate motrică își are un loc special de amplasare. Mulți specialiști (teoreticieni, metodiști, fiziologi, practicieni, etc.) sau ocupat de problema calităților motrice. Dintre ei, menționăm pe unii dintre cei mai importanți, ale căror puncte de vedere am încercat să le sintetizăm în cele ce urmează. Este vorba despre: N. A. Bernstein; A. Demeter
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]