45,789 matches
-
90 din România în Occident. Filmul acesta se numește actualmente Manipularea, filmarea lui a început cu actori francezi și români și echipă franco-română în noiembrie '99, s-a întrerupt în decembrie '99 și sper să se reia și să îl termin în curând. Ce m-a determinat pe mine, regizor român stabilit în străinătate, să aleg acest subiect, bătut și răzbătut în România, și poate doar cu ceva mai puțin, chiar și în Occident? Iată un subiect ce merită să fie
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
1. La Da Vinci, banii negustorului. 2. La Van Gogh, faptul că pe vremea aceea locuia pur și simplu în orășelul Arles. Aceste răspunsuri nu sunt desigur nici pe departe mulțumitoare. Dacă ar fi fost așa, Da Vinci ar fi terminat repede și predat încă și mai și, tabloul clientului, iar Van Goh nu și-ar fi pierdut poate noaptea pictând catedrala, ce era, slavă Domnului, mult mai vizibilă ziua. Am ales special aceste două subiecte ca să zic așa, la prima
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
zona cea mai conformistă, avusese și trecere la critică. O cronică din New York Times, de nu greșesc, îmi atrăsese atenția asupra lui. Spectacolul s-a dovedit acceptabil. Nu folosesc la nimereală cuvîntul. Nici genial, nici idiot. Totul s-ar fi terminat cu bine pentru est-europeanul care eram, aflat prima oară într-un teatru new-yorkez, dacă n-ar fi fost scena uciderii Desdemonei. Scena cu pricina a transformat brusc acceptabilul în inacceptabil: biata femeie era, mai întîi, sufocată cu perna, în cel
Prostul gust by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16326_a_17651]
-
atacuri febrile. De prin 1988. Mai tîrziu, cînd era deja bolnav, starea i se înrăutățea brusc de cîte ori lucra la Zodia scafandrului: avea senzații de vomă sau de leșin, făcea complicații subite. Într-un interviu a spus: "Nu o să termin niciodată cartea, pentru că simt că o să mi se termine viața împreună cu ea". Romanul începe cu aceste cuvinte: "Încuie ușa. Traversează holul. Pătrunde în liftul fără lumină. Bîjbîie după butonul parterului. O smucitură brutală. Coborîrea în întuneric induce spaima. Acesta este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
deja bolnav, starea i se înrăutățea brusc de cîte ori lucra la Zodia scafandrului: avea senzații de vomă sau de leșin, făcea complicații subite. Într-un interviu a spus: "Nu o să termin niciodată cartea, pentru că simt că o să mi se termine viața împreună cu ea". Romanul începe cu aceste cuvinte: "Încuie ușa. Traversează holul. Pătrunde în liftul fără lumină. Bîjbîie după butonul parterului. O smucitură brutală. Coborîrea în întuneric induce spaima. Acesta este un roman de profunzime. Cel puțin partea aceasta, destul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
carne, în timp ce te ținea strîns de braț, aplecîndu-și spre tine capul și repetînd... dacă-ți spun... ori cînd îți spun eu... O senzație neplăcută, ceva de torționar... violentarea... deși era invers, fiind un urmărit din p.v. politic... Celălalt aștepta să termine, prins de brațul lui, ferm strîns, pînă ce B. îl elibera, ascultînd tot timpul crispat cu degetele înfipte... Ofițerul care, noaptea, înainte de înmormîntarea lui Dej, măsoară cu pasul distanța de la Piața Sfîntu Gheorghe pînă la monumentul eroilor - cu cronometrul în
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
venit acasă cu capul plin de sînge și mama îi ținea un lighean sub cap. Ligheanul ăla se umplea imediat cu sînge, mama îl arunca pe ușa deschisă afară, direct în zăpadă. Asta mi se părea că nu se mai termină. Dacă mai tîrziu nu aș fi văzut capul tatălui meu cu un păr foarte negru și bogat despărțit de vreo trei cărări încrucișate, nu mi-aș fi amintit probabil niciodată imaginea de care-ți spun, pe care se putea s-
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
cum m-a informat, onest, G. Ivașcu, evitarea numelui de "Futurism", transformându-mi titlul în "Marinetti și avalanșa lui"; preconizez, acum, utilizarea termenului englezesc, dar pronunțat ca atare și scris, în română, așa cum se pronunță, deci compiuter.) Nu s-a terminat de studiat în mod aprofundat telefonia și telefonul ca instrument de comunicare prin limbă, sau televiziunea ori radioul, în momentul în care a apărut și s-a dezvoltat, în ultimele decade mai ales, folosirea C (poate că de aceea nici
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
la Târgoviște (de cine oare?) ca să curme activitățile în această direcție ale cuplului Ceaușescu. Adversari și ei ai proprietății, dar cu fatale inconsecvențe - un milion și mai bine de apartamente construite, date cu chirie și apoi oferite spre vânzare. A termina acele sute de blocuri ridicate la ordinul defuncților a părut guvernanților de după 1990 a pactiza cu diavolul! Dacă n-am avut norocul să apucăm desființarea banilor, ci numai sfâșietoarea agonie a leului, acul de ceasornic al sorții ne-a oprit
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
terorismului unor paparazzi de duzină ce nu pregetă să-și hăituiască victimele, spre a apuca "exclusivitatea" unor subiecte, pe cât de respingătoare, pe atât de ieftine. Textele excelează printr-un inimitabil scrupul al autenticității, începând cu precizia cronologică și topografică și terminând cu frisonanta abundență a detaliilor (de interior, ambient, vestimentare, sufletești) și proprietatea termenilor de specialitate, când e cazul. Aflate sub incidența epică a evenimentelor exterioare dar și a celor lăuntrice, de cele mai multe ori determinante, inexplicabile, obscure, copleșitoare, personajele sunt tratate
Dosare de existență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16407_a_17732]
-
partidul comunist ilegal, cu disciplina și rigorile lui impuse de împrejurări; apoi arestarea la frageda vîrstă de 20 de ani, închisorile, lagărul, rezistența morală și fizică, gîndurile, temerile, speranțele, credința lui nestrămutată în partid, relațiile cu tovarășii și reprezentanții represiunii; terminînd în fine, după miraculoasa lui salvare de la moarte, cu anii maturității trăiți sub zodia regimului comunist, cu noi răspunderi și munci, alte prietenii inclusiv cele feminine, și mai ales noi experiențe dezamăgitoare, nu atît pe planul ideologiei (pe acestea nu
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
e comun tuturor. Nădăjduiesc să ating universalul, dar mereu aflu că singura cheie către universal e în particular și local. Romanele nu sunt declarații, ele sunt experiențe reale și particulare - experiențe pe care le putem adăuga vieții noastre reale. Când terminăm de citit un roman bun avem sentimentul că am trăit. Asta aș vrea eu de la cititorii mei, trăirea. LV. Ever After e un roman despre iubire pierdută, istorie pierdută, pierderea bucuriei de a fi. Cu toate acestea, trăirea e intensă
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
în prezent lunar girantului. * Să mai spunem că, la această oră, o mare parte dintre știrile și comentariile care apar în presa cotidiană sînt vădit marcate de schimbarea puterii, încît e foarte greu de descifrat unde începe și unde se termină relația între pontul de presă, pe care il cumpăra simultan mai multe ziare, și încercarea ziarelor care pînă nu demult au scris împotriva actualului partid de guvernămînt de a intra în grațiile PDSR.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
tot în camera Laurei (locuiesc în încăperi vecine la aceeasi pensiune din Stromboli): "...te iubesc, îmi pierd capul, mă pierd, mă simt ca un copil deasupra unui abis. Te iubesc cum n-am iubit niciodată un barbat(...) jur că am terminat cu ei, cu ei toți, că nu voi mai ține în brațele mele pe niciunul dintre ei, niciunul nu va mai ajunge în patul meu, voi visa numai la tine, Lăură, la dulceața ta, la feminitatea ta." Destinatara acestor mesaje
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
intitulat Castelul Schönbrunn: "Grădina ce ține de acest castel e formată dupe modelul celei de la Versalia și este pusă în toate zilele la dispozițiunea publicului. în grădina aceasta vizitatorul are mai multe lucruri frumoase de văzut. în dosul bazenului, ce termină parterul cel mare, se înalță un amfiteatru de verdură, ce încoronează arcadele unui portic deschis, care are o lungime de 171 și înălțimea de 18 stânjeni. El datează de la 1775 și se numește Glorieta (La Gloriette). D-aici se destinde
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
făcută presa. Aș adăuga, însă, că Vadim Tudor e mai ales creația posturilor de televiziune, mai precis, "Antena 1" și "Tele 7 abc". Prin aceste canale, în special după 1996, când a fost eliberat din lesă de către P.D.S.R. și încurajat "să-i termine" pe reprezentanții partidelor democrate, "tribunul" și-a popularizat aberațiile în totală impunitate. Aici e marea problemă: de ce politicienii vizați n-au reacționat la atacurile vehemente ale "butimanului"? De ce oamenii publici, de la Emil Constantinescu la Valeriu Stoica, au făcut pe morții
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
un zero în plus, de data aceasta, nu e numaidecît dovada unui final, în afară de cel calendaristic. Secolul al XVIII-lea s-a încheiat în Franța în 1789, cu unsprezece ani mai devreme decît cerea calendarul. Dar oare cînd s-a terminat el în alte țări? La noi, cu siguranță în 1821, o dată cu apusul epocii fanariote. Cît despre al XIX-lea, se prea poate ca abia primul război mondial să-i fi pus capăt, și nu numai într-o parte a Europei
Sfîrșit de an, de secol și de mileniu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16531_a_17856]
-
și vînatului o șansă. Am auzit că, înainte de a înceta din viață, la Tulcea, în spital, Titus îi ceruse infirmierei o perniță, să stea rezemat mai bine. Că, pe urmă, exclamase: "Mi-a făcut-o, iepurașul", asemeni unui romancier care termină cu satisfacție un capitol anunțînd sfîrșitul cu glas tare. Și își dăduse duhul. * New-York, 20 decembrie 1978. Plimbarea cu metroul new-yorkez murdar și contestatar, plin de negri prost îmbrăcați și obraznici (unii ci-că ar purta cuțit la ei pe ascuns
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
reforma agrară în regiunile din Cehoslovacia pe care le-au căpătat în 1938 și 1939." (p.121-122) înaintea plecării în America, cînd începuse să se vehiculeze posibilitatea întoarcerii lui Carol din exil, Waldeck face o ultimă însemnare, cu care se termină dealtfel și cartea ei, o însemnare care nu poate lăsa indiferent pe nimeni astăzi, într-o Românie peste care au trecut șaizeci de ani: "Și acesta este un lucru pe care l-am învățat la Athénée Palace: nimeni nu este
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
Macdonald, nu însă și tema pe cît de profundă, pe atît de delicată și cu atît mai puțin spectacolul Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, semnat de Ada Lupu. O montare în care implicarea realizatoarei a fost substanțială, începînd cu traducerea și terminînd cu viziunea, după cum o indică și înlocuirea titlului original - When I Was a Girl I Used to Scream and Shout - cu un altul, adecvat întrutotul reprezentației în cauză: Beatles...și toată lumea era a mea! Acest text - posibilă replică modernă la
Călătorie în propria copilărie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16561_a_17886]
-
în Zinca caută ginere), cerceta expozițiile de la "Palatul artelor", unde expuneau Steriadi, Vermont, Verona, Ressu, Ștefan Popescu ș.a., iar după spectacole, e invitat la cină în diferite case și consemnează discuțiile și modul cum a petrecut pînă tîrziu, petreceri adesea terminate cu cîntece (unele deocheate, precum Țațo, nu te supăra, reprodus în întregime) sau anecdote corozive, de un remarcabil haz cazon. Sînt notate cu vînă de reporter și evenimentele de senzație, de pildă furtul moaștelor Sfîntului Dumitru de către bulgari, la 16
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
Ion Iliescu a înfrânt sau nu pe "iluminatul" pe care tot el (împreună cu inspiratul Petre Roman!) l-a creat în martie 1990: atunci, Eugen Barbu și C.V. Tudor s-au oferit să intre în solda puterii feseniste, jurând să le "termine" adversarii. Fericit că cineva se va ocupa de treburile murdare, osul de ardelean al lui Petrică a iscălit imediat, fără să-și dea seama că-și semnează și propria condamnare! Știu, însă, că într-un interviu arogant la B.B.C. același
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
răsare și când apune soarele, au votat cu entuziasm pentru auto-suprimare, în realitate un mecanism interior îi avertizează că viața lor nu valorează două parale și că e mai bine ca toată această farsă care e viața lor să se termine cât mai repede. Preferința electoratului român pentru stânga securisto-comunistă e ultimul act dintr-un proces suicidar început în decembrie 1989, când asasinarea ceaușeștilor i-a adus în prim-plan pe cei care asfixiau spiritual, schingiuiau moral și exterminau prin înfometare
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
lumea sudului, poezia lui Drăghici se așterne panoramic în literatura noastră de astăzi, cu linia orizontului joasă și îndepărtată, și prin ea cititorul rătăcește ca printr-o ceață groasă, din cînd în cînd străpunsă de fulgerul unei lumini inexplicabile. Putîndu-se termina oriunde și pregătite să ofere orice vers drept început, densele lui poeme sînt visuri epopeice, mărturii ale fragilității, semne ale unei mari timidități care-și amînă mereu lovitura decisivă și care întîrzie voluptuos momentul retragerii, dar și argument al unei
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
cîtă poate duce fiecare: de la imaginea instant și pînă la marile estuare ale unor fluvii de cuvinte și de imagini care se răsfiră și împregnează infinitele spații plane. Un destin necruțător a decis ca poezia lui Ștefan Drăghici să se termină brusc, în dimineața zilei de 27 noiembrie, într-o ceață mult mai grea și mai năprasnică, alături de soția lui, pe una din șoselele care, ca multe altele, a mai consolidat cu încă patru cruci imaginea de cimitir a României. Literatura
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]