6,328 matches
-
curentele derivate din aceasta. Existența Codicelui... și a celorlalte scrieri similare (Psaltirea Scheiană, Psaltirea Voronețeană) este o mărturie a începutului de manifestare a culturii române în limba națională, ilustrând un stadiu incipient de formare a limbii literare. Toate constituie un tezaur lingvistic, atât în sensul de depozit neprețuit, cât și ca sursă indispensabilă de cunoaștere. Ediții: Codicele Voronețean, îngr. și introd. I. G. Sbiera, Cernăuți, 1855; ed. îngr. și introd. Mariana Costinescu, București, 1981. Repere bibliografice: I.-A. Candrea, Monumentele cele
CODICELE VORONEŢEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286313_a_287642]
-
trecut și 1907 - Peizaje în 1955, Cântare omului în 1956, Din drum... în 1957. Devine membru al Academiei Republicii Populare Române, e decorat cu Ordinul Muncii clasa I (1955). Face parte din delegația care preia de la Moscova o parte din tezaurul țării (1956; Un vast univers, discursul său la Kremlin, neagă resentimente mai vechi și mai sincere). Laureat al Premiului de Stat în 1957, va fi sărbătorit ca poet național în 1960. Apar Lume veche, lume nouă (1958), Versuri (1959, 1960
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Camuflajul, O firmă revoluționară). La un pol, intenția satirică, ironică și tehnicile denigrării - jocul insinuant cu proporțiile, distrugătoarele antiteze -, la celălalt, elogiul deschis al ordinii, al vigorii creatoare. A. n-a fost un spirit retrograd, ci un adversar al falsității. „Tezaure mocnite” zac în popor. Fierarul afirmă forța faptei, țăranul a împrumutat înțelepciunea pământului. Poezia și muzica lor atestă un adânc extaz (Pentru bilanț, Bărăganul). Pravila de morală practică abandonează ironia pentru negația directă. Hula și mesianismul o plasează în descendența
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
a folcloristicii noastre, prima încercare de ierarhizare a valorilor, de la creatorii de școală și „folcloriștii piloni” până la culegătorii amatori care și-au adus contribuția, cu mai multă sau mai puțină pricepere științifică, dar întotdeauna călăuziți de bune intenții, la adunarea tezaurului culturii populare în ultimii 150 de ani. Operă de pionierat, nu lipsită de lacune de informare, parțial explicabile prin inexistența în arhive și biblioteci a surselor documentare fundamentale și a monografiilor premergătoare, conținând clasificări și evaluări uneori discutabile și accente
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
consacră însă Academiei Române și, în special, Bibliotecii Academiei Române. Numit în 1879 în postul de „scriitor-arhivist-bibliotecar”, B. prelua un modest fond de cărți și manuscrise depozitat la întâmplare, pentru ca, după ce fusese mai multe decenii director (1884-1935), să lase posterității un adevărat tezaur național, constituit din sute de mii de volume, manuscrise, periodice, stampe și fotografii, colecții numismatice, adăpostit într-o clădire adecvată. În plus, a fost permanent preocupat să scoată la lumină piesele puțin cunoscute sau rare, prin editarea și comentarea lor
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
în fața lui Dumnezeu a pedepsei vremelnice datorate păcatelor a caror vină este ștearsă deja, iertare pe care credinciosul bine dispus sufletește o obține în condiții determinate, prin acțiunea Bisericii care, în calitate de distribuitoare a răscumpărării, împarte și aplică, prin autoritatea ei, tezaurul îndestulărilor aduse de Christos și de sfinți. Indulgenta este parțială sau plenară, după cum eliberează în parte sau în totalitate de pedeapsă vremelnica datorată păcatului. Indulgentele pot fi aplicate celor vii sau celor răposați.<footnote Paul al VI lea, Constituția apostolica
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
mișcă asemeni nisipului zburător al pustielor... La zgomotul căderii se va mișca pământul... Din vârful Alpilor veți vedea fluvii de popoare pe *** malurile lor. Lumea-i în mâna voastră, fondul lumei nu. Tu nu știi câte izvoare are această omenire, tezaure neatinse încă de moliciunea moravurilor voastre, izvoare pentru care Roma este mărul de aur, Italia grădina Edenului. Din tine vorbește Roma, din mine eternitatea. Am aflat acele legi după cari popoară se nasc, se- nalță, mor, și ce am văzut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
În stînce mărețe Izbim, izbim. Ș-a noastră suflare E vînt! E vînt! Dar naștem pe mare Un cânt, un cânt. DELFINUL (s-arată din apă un tânăr frumos) Ondină Cu ochi de albastră lumină Cu părul tău lung - un tezaur De aur. Tu pradă Cu piepții tăi dulci de zăpadă Te-oi prinde pe mare vrodată Șirată, Atunci Simți-vei duioasele munce Cu care-[a]l meu suflet în flamă Te cheamă. ONDINA Delfine, Tu crainic al mării regine, De-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fac jucăria zburdălniciei mele. Acopere tu ziua cu-a gândului tău ceață: Eu, vecinic treaz, din visu-ți voi face o viață. (cortina cade ) (s-aude de departe, cîntînd) [DELFINUL] Ondină Cu ochii de dulce lumină, Cu părul tău lung, un tezaur De aur. TEXTE AFERENTE 1 2259 Am scris-o într-un timp când sufletul meu era pătruns [de] curățenia idealelor, când nu eram rănit de îndoială. Lumea mi se prezinta armonioasă, cum i se prezintă oricărui ochi vizionar netrezit încă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
c-un simț simbolioc cari simte lucrurilor și formelor însemnătatea lor suprasensuală (ubersinnlich) și impresiunile adânce asupra sufletului, o fantazie rodită (befruchtet) de mari esperiințe artistice și inteligință filozofică. Cea din urmă, adică inteligența filozofică, (dă formă formulează) monetiză (munzen) tezaurele pe cari i le aduce nemijlocirea vieței artistice și simțul simbolic și le imprimă timbrul care le face (să aibă curs) să îmble în imperiul cunoștiinței științifice. După astea cel puțin nu ni se va putea face imputarea că am
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
De neputința de-a crea oameni reali bolesc cu deosebire cei mai mulți poeți moderni în dramele lor, o lipsa care e foarte esplicabilă într-o vreme ca a noastră, de o reflecțiune predominantă, de un raționament forte, mai ales că un tezaur întreg de (contemplațiuni) idei și cugetări, chiar de-o natură profundă, a devenit deja avere (comună) publică. Această lipsă trebuie să retrolucre neapărat și asupra artiștilor reprezintatori, a căror talent d-a individualiza se volatiliză pe zi ce mergem. Acestei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sunetul articulat în rămuririle lui varii, trebuie să se facă auzit într-un mod care să ne lase a înțelege că avem a face cu lucrarea colectivităței spirituale a națiunei, nu cu forma individuală a aceleeași lucrări a unei provincii. Tezaurele spiritului națiunii, în care ea și-a esprimat ființa ei cea mai adâncă, nu pot fi ascultate decât iar într-un element analog și amăsurat acestui concept. Aceasta-i pronunția națională, iar nu cea locală. Cu cât e mai ideal
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el desfășură un fond ideal și care aparține artei (nu lui). De-aceea și pronunția trebuie să corespundă cu desăvârșire cu idealitatea fondului, adecă și sunetul sensibil trebuie să fie un purtător acomodat intuițiunei poetice. A doua iar actorul intendează tezaurele poetului, el nu stă ca oratorul, ca un individ înaintea noastră, care-și poartă singur afacerile sale, ci el e cufundat în masca sa. Noi ascultăm așadar prin fondul oarecum obiectiv al artei. Daca acolo se manifestă vrun dialect, deodată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pretențiune abstractă, un pium desiderium, aceea ca actorul pe scenă să fie modelul unei pronunții naționale, de la el să se-audă limba clară, curată, aurul cel lămurit de toată zgura. Scena, care pune în circulațiunea cea mai repede a sufletelor tezaurele cele mai nobile ale națiunei, are și dreptul și datoria de-a fi păstrătoarea și oarecum canonul sunetului național. Și esemplul cel viu, care intră ca o dezmierdare în simț, va manifesta în curând reacțiunea cea mai salutarie în public
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ascensiune extatică [...] la Cer” (41, p. 57) sau un ritual de „inițiere orfică” (147, p. 104). n) Tot la sud de Dunăre, într-o zonă locuită în Antichitate de triburi tracice (misi, geți, triballi) s-a descoperit relativ recent un tezaur conținând tăblițe de argint aurit. Pe două dintre ele par a fi figurate preotese vărsând libații, ținând de căpăstru un balaur cu cap de cal și poate chiar înălțându-se în văzduh călare pe acesta. Dar despre acest tezaur traco-getic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un tezaur conținând tăblițe de argint aurit. Pe două dintre ele par a fi figurate preotese vărsând libații, ținând de căpăstru un balaur cu cap de cal și poate chiar înălțându-se în văzduh călare pe acesta. Dar despre acest tezaur traco-getic, datat din secolul al IV-lea î.e.n. și descoperit la Letnița (în zona nordică a Bulgariei de azi), voi mai avea prilejul să vorbesc peste câteva pagini (vezi infra, pp. 233-235). o) Tot pe tărâm trac s-a născut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un singur exemplu : cele 25 de plăcuțe de argint aurit aflate într-un vas de bronz descoperit în anul 1963 în localitatea Letnița (regiunea Loveci), din zona nordică a Bulgariei de astăzi (la sud de Turnu Măgurele). Arheologii au considerat tezaurul ca datând din secolul al IV-lea î.e.n. și, pe bună dreptate, l-au inclus în fondul de artă traco-getică (160). Din multe puncte de vedere - proveniență (zonă traco-getă), datare (secolul al IV-lea î.e.n.), mate rial folosit (argint aurit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nr. 2) este figurat tot un personaj feminin (cu părul lung și sânii marcați), care ține de căpăstru un balaur cu cap de cal, cu coamă stilizată sau cu coroană („regele balaurilor” ?). Cercetătorii care s-au ocupat de descifrarea acestui tezaur au identificat personajul feminin de pe plăcuța nr. 1 fie cu zeița Cora, fie cu Hecate (protectoarea vrăjitoarelor), iar pe cel de pe plăcuța nr. 2 cu o nereidă (nimfă a mării) întruchipând o semizeiță sau (Marea) zeiță tracă (106, pp. 365-366
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aer. Mai mult decât atât, preoteasa pare că stă călare (cu picioarele de aceeași parte) pe spinarea balaurului, conducându-l cu ajutorul căpăstrului. Această postură a fost remarcată și de I.H. Crișan și de M. Oppermann (163), care au comentat recent tezaurul de la Letnița. „Un personaj feminin de pe o altă plăcuță - notează I.H. Crișan -, care călărește un cal de mare (hippokampos) cu corp de șarpe și cap de cal” (106, p. 236). Desigur, poziția călare a preotesei rămâne discutabilă din cauza stângăciei reprezentării
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spoliație. Spoliație sistematică, de sus până jos. O pensie reversibilă de ex. care se plătește unui om ce nu și-a petrecut timpul în serviciul statului, ci urmărindu-și ambițiile sale personale, e după a noastră părere o spoliație a tezaurului. Da-ne-va d. C. A. Rosetti în judecata tribunalului că nu poate mânca și el o pâine de răul nostru? Nu credem. Dar, pentru a ne întoarce la cazul nostru, orice delict, fie de natură privată, fie de natură
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
forme organice fino - tartare, cu lexicon slavonesc. Radical deosebit în structură de câteșitrele grupurile mari de limbi europene, acest idiom prezintă dificultățile unei limbi moarte fără a prezenta nici unul din foloasele ei. Cine știe limba română are calea deschisă la tezaurul intelectual al limbilor romanice moderne, are în fine cheia la limba latină, la civilizațiunea antică. Cine știe ungurește nu știe nimic decât ungurește, un idiom nefolositor, purtat de o literatură săracă, de-o cultură științifică înapoiată, care nu deschide nici o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
numai o parte a poporului se ocupă exclusiv de cultură și o promovează, rapid; cealaltă parte rămâne în urmă. Partea cultă și cea necultă a poporului încep curând să se deosebească prin semnele exterioare ale gândirii, așa cum se deosebesc prin tezaurul însuși de idei. După ce limba cultă s-a desprins însă de trunchiul comun, își urmează propriul drum; prelucrată de artă, știință., de formele mai rafinate ale relațiilor umane în sferele mai înalte ale societății, ca se îndepărtează din ce în ce mai mult de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai înalte ale societății, ca se îndepărtează din ce în ce mai mult de limba populară și capătă un caracter deosebit de-al acesteia, cu toate că a ieșit din sânul ei. Acesta este și raportul firesc al limbii române literare față de cea populară; căci nu tezaurul de cuvinte, ci cel de idei este ceea ce deocamdată este menit să rămână neînțeles de către cel incult, nu semnele exterioare, ci noțiunile. Adevărat în toată aserțiunea aceasta este că s-a cultivat sporadic ideea, greșită, a regenerării limbii române prin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
regenerării limbii române prin cea latină. Dar acesta este acum un punct de vedere depășit. Direcția serioasă și cea mai însemnată a literaturii române caută îmbogățirea limbii nu prin receptarea unor neologisme, fie chiar din limbi înrudite, ci prin folosirea tezaurului lexical păstrat în limba poporului și în special prin dezvoltarea organică a limbii însăși. Țăranul este, zice-se, abrutizat și fără conștiință umană! Că este sărac și decăzut, asta desigur recunoaștem. Cauzele sunt multe și adânci, pentru că au un fundal
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de perfectă conservare. Lipsa oricărui fir de praf, luminile puternice, dar bine camuflate în tavan, și strălucirea cromată a Ouălor transformau sala într-un fel de replică tehnologică a ceea ce Maria credea că trebuia să fi fost, pe vremuri, sălile tezaurelor. După ce își obișnui privirea cu simetria strălucitoare a încăperii, femeia văzu că, de-a lungul zidurilor goale, se mai găseau câteva zeci de postamente negre, care păreau inutile. ― Rade, ce sunt astea? ― Ouăle... Nedumerită, Maria îi aruncă o privire întrebătoare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]