2,640 matches
-
consum de droguri, cu eroi de fapt divers, precum un mare ziarist cunoscut ca mare șantajist ori acela ce o iubește cu pasiune pe Maria Bașkirțeva, o celebritate defunctă de peste trei decenii. SCRIERI: Cei șapte frați siamezi, București, [1934]; Eu, Tina și Adam, București, [1935]; Femeia de la miezul nopții (în colaborare cu Galia Faressova), București, [1935]. Traduceri: Alexandre Dumas, Cei trei mușchetari, București, [1935]; Hermann Wendel, Danton, București, 1936 (în colaborare); Karl Tschuppik, Maria Tereza, București, [1939] (în colaborare cu I.
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
Roșu, Idei dintr-un roman, „Azi”, 1935, 1; Papadima, Creatorii, 361-364; C.I.Ș. [C. I. Șiclovanu], De vorbă cu T. C. Stan, FCL, 1935, 1 233; N. Albu, „Cei șapte frați siamezi”, „Progres și cultură”, 1935, 3; C. Panaitescu, „Eu, Tina și Adam”, FCL, 1935, 1 271; Nicolae Roșu, Doi romancieri: T. C. Stan și George Acsinteanu, CL, 1935, 3-5; C. Dan Pantazescu, „Eu, Tina și Adam”, ȚA, 1935, 826; N. S. [N. Steinhardt], „Cei șapte frați siamezi”, „Revista burgheză”, 1935
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
1 233; N. Albu, „Cei șapte frați siamezi”, „Progres și cultură”, 1935, 3; C. Panaitescu, „Eu, Tina și Adam”, FCL, 1935, 1 271; Nicolae Roșu, Doi romancieri: T. C. Stan și George Acsinteanu, CL, 1935, 3-5; C. Dan Pantazescu, „Eu, Tina și Adam”, ȚA, 1935, 826; N. S. [N. Steinhardt], „Cei șapte frați siamezi”, „Revista burgheză”, 1935, 4-5; Pericle Martinescu, „Eu, Tina și Adam”, „Reporter”, 1935, 70; N. Pătrașcu, Un scriitor al micii burghezii, „Reporter”, 1935, 71; AD. B., „Eu, Tina
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
1 271; Nicolae Roșu, Doi romancieri: T. C. Stan și George Acsinteanu, CL, 1935, 3-5; C. Dan Pantazescu, „Eu, Tina și Adam”, ȚA, 1935, 826; N. S. [N. Steinhardt], „Cei șapte frați siamezi”, „Revista burgheză”, 1935, 4-5; Pericle Martinescu, „Eu, Tina și Adam”, „Reporter”, 1935, 70; N. Pătrașcu, Un scriitor al micii burghezii, „Reporter”, 1935, 71; AD. B., „Eu, Tina și Adam”, VR, 1935, 5-6; Victor Valeriu Martinescu, Galia Faressova, „Reporter”, 1935, 73-74; C. I. Șiclovanu, Doi autori și o carte
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
Tina și Adam”, ȚA, 1935, 826; N. S. [N. Steinhardt], „Cei șapte frați siamezi”, „Revista burgheză”, 1935, 4-5; Pericle Martinescu, „Eu, Tina și Adam”, „Reporter”, 1935, 70; N. Pătrașcu, Un scriitor al micii burghezii, „Reporter”, 1935, 71; AD. B., „Eu, Tina și Adam”, VR, 1935, 5-6; Victor Valeriu Martinescu, Galia Faressova, „Reporter”, 1935, 73-74; C. I. Șiclovanu, Doi autori și o carte, FCL, 1935, 1 472; Teodor Scarlat, „Femeia de la miezul nopții”, „Naționalul nou”, 1936, 505; Nicolae Roșu, Ne-a părăsit
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
menținut în afara cercurilor și a orientărilor literare doctrinare -, își proiectează destinul în cel al lui Noe. Căutător întru sine și întru Dumnezeu, acesta e omul ales care, în luptă cu materia dezlănțuită și năzuind la o lume nouă, mântuită de tină, refăcând formele dintâi, paradisiace, o află în poezie: „O Tâmplă ruginește culcată pe narcise./ (Vrea lumea-I cum a fost nainte de-a o face.)/ Din inima-I, de soare, o rază își desface/ Și Noe-atunci visează măsurile precise” (Ars
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
ca henôsis), cît și cea monofizită (un singur ipostas, însă și o singură physis, riscul fiind acela de a strivi realitatea umană a lui Cristos). Ca atare, Leonțiu afirmă că Logosul și-a asumat o natură (umană) individuală (physin idikên tina), și nu pur și simplu natura umană în general. însă el lărgește definiția ipostasului: acesta rezultă din reunirea mai multor proprietăți (idiômata) într-un subiect realmente existent, și aceasta atît în cazul în care aceste proprietăți aparțin toate unei singure
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
autorului aveau probleme la limba latină. "Profesorului de latină - comentează Cornel Ungureanu - i se dă ce i se cuvine. De ziua lui, i se închină în Vasiova o poezie entuziastă: " Pentru astă trudă mare/ Vecinic recunoscători/ Am venit astăzi la tine/ Noi, ai tăi admiratori/ Ca să poți ridica neamul." Bineînțeles că latinistul nostru nu era tocmai cel chemat pentru a ridica neamul, dar să ne închipuim aceste versuri recitate cu glas tunător în pragul cancelariei profesorale! Cum nici la matematică urmașii
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > LIVIU JIANU - ARHIPELAGUL CU DRAG Autor: Liviu Florian Jianu Publicat în: Ediția nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Stimata stradă, Cu tine mi-a rămas să discut. Azi am înțeles de ce de-abia acum nu s-a votat legea amnistiei și grațierii. Când ești pustie. Până acum, erai plină. În Piața Prefecturii, în Piața Universității, în Piața Teatrului, în Piața Guvernului, în
ARHIPELAGUL CU DRAG de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381278_a_382607]
-
alții. Exemple de Întăriri apreciate de elevi: Întăriri sociale: Să primești aprecieri verbale; Să-ți prezinți rezultatele În fața profesorului sau a colegilor; Să petreci timp cu Învățătorul/profesorul; Să primești scrisori de apreciere; Să apară un articol cu fotografie despre tine/realizările tale În newsletter-ul/revista școlii; Să petreci timp vorbind cu colegii sau profesorul despre evenimente familiale (aniversări, realizări); Să ți se ceară opinia; Familia ta să primească o scrisoare din partea școlii despre realizările tale. Legate de sarcinile de școală
METODE DE MODIFICARE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
Reluând cadențele eminesciene din Stelele-n cer, poetul sugerează că versul său e în căutarea, de fapt, a cuvântului esențial și a ceremoniei care să nască lumea prin cântec. De aici tonalitatea de invocație, notație reflexivă și incantație: „Totul în tine/ ca-n întuneric, / Până devine/ Curat și feeric - // Ca litere între/ Elitre și trup,/ Zile fără de soț/ În preajmă se rup // Cu sunet misterios/ Ca și cum ar cânta/ - Un zvon, cel dintâi, / Te-a cucerit cândva, // Încât și acum/ Pe drumuri
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
binemeritat. Sigur că această cezură drastică (pe care altundeva - în Cuvânt de învățătură la pogrebaniia omului prestăvit - o consideră „a treia naștere”, căci venea după prima, „trupească”, și după a doua, „duhovnicească”, decisivă și „mântuitoare”, eliberând sufletul „dintru întunérecul și tina trupului, ca dintr-o pușcărie întunecată” [„corpul ca închisoare a sufletului” - un topos ce venea de departe]), introdusă de un agent implacabil, s-a instalat într-un moment nefericit „ales” („Adevărat, moartea, ca o nemilostivă ce iaste, au secerat făr
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mă lepăda pe mine de la Fața Ta, și Duhul Tău cel Sfânt nu‐l lua de la mine. Dă‐ mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța‐voi pe cei fărădelege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește‐mă de vărsarea sângelui, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucurase‐ va limba mea de dreptatea Ta. Doamne buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că, de‐ai fi voit jertfă Ți‐ aș fi
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
ale protipendadei, amintind și de pamfletele lui T., sunt corozive, ca în scena unui chef din tunelul restaurantului francez sau când în atenție intră amestecul de lașități și concupiscență, crizele de erotomanie ale generălesei Trifon în timpul refugiului, supeul de la „rafinata” Tina ș.a. Traiectoria protagonistului este a unui revoltat, iar războiul devine factorul catalitic al atitudinii sale. Deși e limpede împotriva cui se indignează Dinu Bordea, mai puțin limpede e în numele cui. În roman se înfățișează în detalii realiste evenimente de la o
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
-l mângâie azi”. Ideea structurantă a discursului (doar cu intermitențe și poetic) e contrastul radical, marcat maniheist, între viața de altădată a mulțimilor muncitoare și cea din momentul răsturnărilor postbelice. Până deunăzi pentru cei mulți cerul era negru, murdărit „cu tină”, era neagră chiar și lumina, căci „o astupa boierul”, oamenii erau duși la război, ca vitele la tăiere: „Cu fețele supte, / cu hainele rupte, / cu frigul în oase, / cu oasele roase / de boli, de nevoi, / flămânzi, triști și goi”. După
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
baladesc-narativ e întrerupt ciclic de condace și icoase, pline de rugi dramatice, febrile, de invocări ale Creatorului, comentarii teologice și meditații filosofice, încheiate invariabil cu ideea că fără Dumnezeu viața e vană: „Tremur ca salcia, Doamne, când sunt departe de tine/ Îndoiala îmi umple ființa”. Mai târziu va scrie un Imn-acatist la Rugul aprins al Maicii Domnului (apărut la Madrid, în 1983) și alte poeme de acest gen, publicate postum în culegerile intitulate Acatiste (1997, 1999). Un grupaj, Poezii religioase, inserat
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
cuvinte/ și nu le aud/ în inima inimii de țărână/ sângele tău îmi zvâcnește/ în răsuflarea pământului/ Tu, îmi ești aer/ cu pleoapele te-aș acoperi/ nu eu, Tu/ trăiește în mine. Tu, ce privești ca o flacără, mistuind/ de Tine mi-e sete/ în taină. Te-am cules/ ca pe o vie / rodul Tău, belșug/ vinul acesta, vinul acesta// trupul tău înflorind/ deasupra morții/ nufăr alb peste apele morții// Tu, iubire,/ înțelepciune fără sfârșit” (Iubire, înțelepciune fără sfârșit). T. reprezintă
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
și hârtiei, dar nu pentru mult timp. Spre vârsta de trei ani, creioanele pentru colorat, cărțile cu diferite subiecte (animale domestice și sălbatice, fructe și legume, povești) nu pot lipsi din cutia cu jucării. Cel mic va învăța cum să tina corect creionul, să traseze linii drepte sau curbe, să coloreze, să răsfoiască. Camera copilului Amenajarea unei camere a copilului este, pe de o parte, un pas important în creșterea și educarea sa, iar pe de alta parte, un moment la fel de
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
în versuri scurte, cu rimă uneori căutată. Salamandra („Lacerta salamandra salamizah”, precizează, cu ironic-afectată pedanterie, poetul) comportă o valoare simbolică multiplă, reunind contrariile, mediul acvatic și combustia. La S. ea revine obsesiv, în imagini de viermuială, conotând teluricul și umidul, tina sau mâlul cleios, pe care le animă cu o fervoare colcăitoare. Nuntirea, fecundația și germinația, petrecute la limita dintre elementele neînsuflețite (noroiul etc.) și viață (larvară, dar orgiastică totodată), prilejuiesc imagini poetice alunecoase, uneori șocante, deseori tulburătoare. Modelul barbian nu
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
originarele indoeuropene sunt sar, ser, sru, erd sau eis. Pentru "a izvorî" avem indoeuropeanul guel. "Mare", "apă stătătoare", "mlaștină" au corespondenți în mari, meu. Pentru mlaștină este și indoeuropeanul tibh, trecut în slavă de asemena, de unde l-am luat ca "tină". Pentru "a se mișca energic", "a se juca", corespondentul primar este rebh. "Viu", "vioi" se regăsește din sanscritul jĭvas. Pentru "a se umfla" avem teu. Pentru "a cufunda" avem indoeuropeanul guebh. Culoarea "închisă", "negru", "întunecat" are corespondent indoeuropean în mel
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în Tabula Peutingeriană (sec. II sau III e.n.) Tibiscus, iar la Constantin Porfirogenetul, secolul X, Timeses, aproape de numele actual. Rădăcina indoeuropeană este, după I. I. Russu, tibh, înseamnă mlaștină, preluat mult mai târziu de limba română din slavă sub forma "tină". Este cunoscut faptul că în câmpia comună a Begăi, Timișului și Bîrzavei au existat până în secolul XVIII imensele mlaștini ale Alibunarului și Ilancei, datorate inundațiilor anuale provocate de aceste cursuri de apă. Oltul este redat de Herodot ca Atlas, la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
să vorbim, ne-am întins pe unul dintre priciuri, în așteptarea evenimentelor. A fost o eliberare, o adevărată binecuvântare după un astfel de coșmar. Să te poți mișca liber, și nu numai la ordin, să poți comunica cu cel de lângă tine... După două zile am fost transferați la Canal. A.N.: S-a intentat un proces împotriva lor? N.I.: Da. În 1952 au început anchetele și în 1954 a avut loc procesul. A.N.: Dar câți au fost? N.I.: Au fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în care/ n-a plouat”, iar chipul lui pare „icoană arsă în pământ”. Catrenele de inspirație iberică, „cople”, emană temperatura și senzualitatea proprii erosului hispanic, cu toate că uneori cadența și vocabulele vin dintr-o gamă minoră: „Nici cu tine, nici fără tine/ Nu-mi pot găsi leac de dor/ Cu tine fiindcă mă ucizi/ Și fără tine fiindcă mor.” Deși face o notabilă muncă de traducător, preferându-i pe Romain Rolland (Antoaneta, 1924) și pe Barbey d’Aurevilly (Răzbunarea unei femei, 1927
QUIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
moartă nu au mai apărut. Versurile de început ale lui M. par să refacă îndeaproape evoluția liricii maestrului său, Al. Macedonski. Romantismul „decadenților” și parnasianismul se împletesc astfel în Anacreontica („Lângă lotusul albastru/ Poartă amforele pline,/ Astă seară beau cu tine/ Din pocale de- alabastru/ Cercuite cu argint/ Vinul negru de Corint”), în Seară albastră, Noaptea amorului sau în Noaptea patimilor. Cu timpul, sensibilitatea proprie, vădit modernă, simțul muzical deosebit, experiențele variate și, poate, noi lecturi ies la suprafață. Și dacă
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
Bârlea). N. a scris și câteva studii temeinice, publicate mai cu seamă în „Revista de etnografie și folclor”: Podul de la Tingrele, în care a dovedit că Tingrele nu este un toponim, cum crezuse Vasile Bogrea, ci o expresie din colinde, „tini grele”, neînțeleasă de mulți culegători și transcrisă greșit; Câteva însemnări pe marginea textelor folosite în jocurile de copii, unde a demonstrat că aceste texte, cum observase B.P. Hasdeu, „răsfrâng într-un mod foarte curios diferitele epoci din istoria românilor”; Christea
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]