18,899 matches
-
vânzând cărți pe internet, editurile inversează, în ultima vreme, tendința. Aflăm din Le Point că noua modă creată de editori e să caute talente printre autorii care se autoeditează în mediul virtual. Astfel, autorii (auto) publicați online pot ajunge, ulterior, tipăriți pe hârtie. Cu condiția ca, după ce au fost, eventual, refuzați de editurile tradiționale și s-au hotărât să se descurce singuri, să obțină vânzări (pe Amazon, la categoria e-book, de pildă) care să le ispitească pe inițial reticentele edituri. Oricum
Editurile și lumea digitală () [Corola-journal/Journalistic/3682_a_5007]
-
cosmopolit. în traducere românească, titlul suna astfel: Carte bănățeană de cântece în succesiune variată. Culegere de cântece populare și de societate, germane, maghiare, românești, sârbești, croate, slavone și cehe, așa cum se aud zilnic. Adunate din circulația orală și din izvoare tipărite de... Volumul cuprindea 250 de cântece germane, 65 maghiare, 64 sârbești, 60 românești și 61 croate, slavone și cehe. (Prin slavone autorul înțelegea cântece provenind din regiunea Slavonia, regiune croată situată între râurile Sava și Drava.) Proporția dintre numărul de
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
unele surse, el nu ar fi vrut să o facă publică. Nu există totuși o mărturie scrisă în această privință. Un mic discurs al lui Gabriel Liiceanu, ne amintim, ținut la Comunitatea Federațiilor Evreiești din România cu prilejul lansării Jurnalului, tipărit de Humanitas, acel mic discurs, așadar, a stârnit unele proteste tocmai prin ceea ce vorbitorul a crezut că-și poate câștiga asistența, atunci când l-a numit pe Sebastian „mon frère”. I-ar fi înfrățit pe cei doi suferințe comparabile, cele îndurate
Posteritatea lui Sebastian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3690_a_5015]
-
de lucru. Am venit, la Paris, mai târziu mult ca de obicei, și am fost nevoit să fac și șase lecții pe săptămână, la Universitate, chiar că este greu. Am terminat apoi studiul liturghiilor 4, care a început să fie tipărit. Și zilele mi-au trecut cu munca, cu preocupările și cu greutăți. Nopțile îmi sunt însă amare. Gândurile toate îmi aleargă spre băiat 5, și dimineața îmi pare, uneori, că nu am dormit deloc, și că am călătorit mult, fără
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
Vlădescu, nr. 53, București; Expeditor G. Mărgărit, strada Ion Creangă, nr. 63, Iași]. * Iași, 6 noiembrie 1945 Mult stimate domnule profesor, Sunt încredințat că ați primit rândurile mele deoarece numai după o săptămână de la trimiterea lor, un manuscris a fost tipărit în revista domniei voastre. De asemeni sunt sigur că tot domnia voastră ați ales ceea ce era mai bun. După câte am înțeles din cele șase numere apărute, Lumea face numai prin scrisul domniei voastre educația înaltă a celor doritori să o
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
V-VI, după care s-a slujit pe Muntele Sinai În primele veacuri creștine și care se pare că se găsește pe undeva prin Marea Britanie; Cronica medievală turcească „Ogusname”, adusă În actualitate de istoricul român de naționalitate turcă Ali Ekrem, tipărită În germană, franceză și rusă, unde se vorbește de o țară a românilor la nordul Dunării În anul 839 (N. Săvescu, Dacia magazin nr.8, decembrie 2003); Atlasul german din 1826, unde se găsește o hartă care ilustrează popoarele Europei
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Germania a capitulat. Noi am venit aci ca să scoatem o ediție specială a ziarului, prin care să dăm de știre lumii capitularea Puterilor Centrale. Știrea rămâne deocamdată secretă. La ora 12 noaptea o putem aduce la cunoștință publiculuiť. S-au tipărit câteva sute de exemplare care au rămas în redacție pentru a fi distribuite a doua zi. Iar noi ne-am luat câte două exemplare pentru a le arăta noaptea cunoscuților. Cina am luat-o mai mulți refugiați împreună. ŤCând ne
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
Teza piconiană își are originea într-o afirmație a lui Iamblichos din Despre mistere (I, 1), tratatul tradus în latină de prietenul lui Pico, Marsilio Ficino. De fapt, prima mâna este Plinius, cu a lui Naturalis historia (30, 1, 9), tipărită întâia oară tot în 1469, la Veneția, dar Iamblichos aducea cu el faima neoplatonismului esoteric, considerat în epocăv ghidul împăcării epocale dintre Platon și Aristotel în numele aceleiași universale filosofii de dinainte de filosofie. Anul 1469 este și anul în care apare
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
marginalizat citește „cartea prin al cărei labirint călătorisem neîncetat”, remarcă Horea. Cum-necum, „în afurisiții ani nouăzeci”, soarta îi potrivește pe eroi în profeția mateină. Alexandru Pantazi e un maistru linotipist, lui potrivindu-i-se cel mai bine numele eroului matein; tipărește un ziar subversiv, „Românul”, și va fi încarcerat în grupul Petre Mihai Băcanu. Se sinucide, eșuând, ca toți ceilalți, în acceptarea dezvrăjirii prezentului. Dan Stanca adună în fața istoriei mari indivizi emblematici ce trăiesc cu inocență ruperea de iluzie. Pacienți ai
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
Săndulescu (n. 1929)1 si George Sanda (n. 1937)2 merită o atenție specială si se cuvine a fi restituită într-un tom de documente literare întrucât vom descoperi un Topîrceanu imprevizibil si complet necunoscut. Ceea ce s-a descoperit si tipărit până acum e doar o parte din bogata si variata paraliteratură pe care a scris-o, cu talent si grație, autorul Migdalelor amare. Am cercetat, adunat si adnotat câteva sute de epistole, evident, inedite, pe care George Topîrceanu le-a
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
rectificare bugetară pentru a acorda finanțare unor obiective anunțate de ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național, Dan Șova, a răspuns: "Tot timpul mă gândesc la rectificări bugetare, dar să știți că rectificarea bugetară nu înseamnă că mai tipărim niște bani în spatele Guvernului. Rectificarea bugetară înseamnă să ai niște venituri suplimentare - și avem în acest moment, dar nu semnificativ -, sau să iei dintr-o parte și să pui în alta. E simplu: oricine vrea mai mulți bani îmi spune
Premierul Ponta: După 1 iulie facem o rectificare bugetară by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37487_a_38812]
-
La bătrânețe, știa ca nimeni altcineva să umble cu manuscrise și cărți rare. Își făcuse obiceiul de a petrece zilnic câteva ore la BAR, chiar și când nu mai era director, și de a, vorba lui, scotoci. Urmărea ce se tipărea (aproape toate articolele sale porneau de la o apariție recentă), însă plăcerea cea mare era de a ieși în întâmpinarea noilor apariții cu informații neașteptate, rod al raidurilor sale cotidiene prin bibliotecă. La aceasta, se cuvin adăugate întâlnirile periodice de la Muzeul
„Un vestigiu prețios din vremea criticii normale“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3479_a_4804]
-
PSD Mircea Geoană a declarat, marți, că președintele Traian Băsescu știe cel mai bine ce înseamnă fraudarea alegerilor, în urma prezidențialelor din 2009. "Cum persoane decedate au votat, cum la Paris a fost un vot la 13 secunde, cum s-au tipărit buletine de vot în plus, cum s-au modificat procesele verbale. Domnul Băsescu știe mai bine ca oricine toate aceste lucruri pentru că așa a câștigat al doilea mandat de președinte. Am trimis în 2009 sute de mii de dovezi la
Geoană: Băsescu știe cel mai bine cum se fraudează alegerile by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34853_a_36178]
-
de astă dată, depinde de om: de neatenția atenției sale. 11 Februarie 2013 Jean-Pierre Siméon este poet, dramaturg și prozator francez, director al prestigiosului Festival Internațional „Le Printemps des Poètes” Textul figurează ca prefață la volumul Innatention de l’attention tipărit în martie 2013 de Editura La passe du vent, traducere din limba română de Ana Alexandra Flămând.
„Lacrima întărește“ by Jean-Pierre Siméon () [Corola-journal/Journalistic/3505_a_4830]
-
Dinu Flămând Între traducerile românești tipărite pe ultima sută de metri pentru acel „Salon du livre” care ne-a dat atâtea emoții, o mare surpriză a constituit- o apariția unei antologii cu poeme de Tudor Arghezi. Laude se cuvin, de la bun început, prestigioasei edituri pariziene „La
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
din 1979, nici în cele de după 1989. Este ceea ce face volumul Dăltuiri, îngrijit de Anca Sîrghie și Marin Diaconu. În ciuda titlului vag și neangajant, volumul aduce o însemnată contribuție la cunoașterea operei lui Radu Stanca. Editorii și-au propus să tipărească exclusiv texte inedite, considerând, pe bună dreptate, că opera scriitorului este departe de a fi cunoscută în întregime, multe texte de tinerețe rămânând în publicațiile epocii, în special în cele din Transilvania. Dezideratul de a ne oferi un a fost
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
ales în anii din urmă, prea grăbiți în a interpreta opera înainte de a o cunoaște în întregime). Ediția de față nu este, precizează cei doi cercetători, una critică, din cauză că nu a fost alcătuită pe baza manuscriselor, ci pornind de la textele tipărite în reviste. Dar chiar și-așa, ea este însoțită de foarte utile note, care furnizează toate informațiile filologice legate de text, și de un excelent studiu introductiv, aparținându-i Ancăi Sîrghie. Care pare a ști tot despre scriitor și, nu
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
de Radu Stanca în anii ’30-’40, cum ar fi arătat volumele pe care acesta le proiectase; editorul trebuie, dacă dorește să nu falsifice profilul operei, să nu prezume structuri și conținuturi, înainte ca întreaga moștenire a scriitorului să fie tipărită. Dăltuiri datorează mult, desigur, și excepționalei expertize în materie de presă interbelică a lui Marin Diaconu. Fericită este întâlnirea dintre această experiență și cunoașterea aprofundată a vieții și operei lui Radu Stanca, pe care o demonstrează Anca Sîrghie. Chiar și
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
decât dacă era în joc USR, și nu noi ca persoane.) M-am simțit obligat să fac aceste lămuriri înainte ca Statutul modificat să aibă aprobarea organului judecătoresc, conform legii, când îl vom pune pe siteul USR și îl vom tipări, date fiind întrebările și nedumeririle unor colegi ai noștri, sosite după dezbaterile și votul din Consiliu, mult mai multe, din păcate, decât sugestiile solicitate de noi înainte de Consiliu, de care am fi putut să ținem seama. Calendarul anului electoral îl
Statutul modificat al Uniunii Scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3804_a_5129]
-
e demnă de iubit, dar tot mai cu drag mă plec spre cutare față de prieten care mă citește la Brăila."11 Dacă s-ar fi naturalizat francez, i s-ar fi decernat Premiul Goncourt, iar cărțile i s-ar fi tipărit în sute de mii de exemplare. Ar fi avut și mulți bani dar el refuză acest avantaj rămânând definitiv legat de rădăcinile sale materne, precizând celui care juca rolul vrăjitorului ademenitor: "Je concerverai mon passeport roumain.12 Într-o astfel
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
pentru eternitate în paginile unor antologii de excepție apărute la Craiova, în anii 2003 și 2006, autor fiind cunoscutul om de litere și critic literar, profesor doctor Marian Barbu. Este vorba de Dicționarul Biografic al Membrilor Socie tății Scriitorilor Olteni, tipărit la editura societății cu același nume și Medalionul Literar, care a fost editat la prestigioasa revistă Ramuri. Ca activitate pu blicistică, operele sale au apărut în diferite reviste din Craiova și din țară. Zestrea sa editorială însu mează șase apariții
Un poet total, cu operă de Altar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
vrea acum și monopolul pe tipărirea și editarea manualelor școlare de Religie. Patriarhia Română vrea monopol pe manualele de Religie. Biserica a decis să-și retragă avizele de pe cărțile de Religie editate până acum și vrea drept exclusiv pentru a tipări noile manualele pentru această disciplină, scrie rtv.net. Patriarhia Română nu mai vrea să vadă alte cărți de Religie editate de alte edituri în afară de editura proprie, astfel a decis să își acorde singură dreptul de exclusivitate în a tipări, edita
Biserica vrea și monopolul pe manualele școlare by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/37629_a_38954]
-
a tipări noile manualele pentru această disciplină, scrie rtv.net. Patriarhia Română nu mai vrea să vadă alte cărți de Religie editate de alte edituri în afară de editura proprie, astfel a decis să își acorde singură dreptul de exclusivitate în a tipări, edita și difuza manuale de religie, manuale de teologie, biblii sau alte cărți de cult. Citește și: Patriarhia Română sare la gâtul presei, acuzând-o de "obsesii demolatoare" Mai mult, Patriarhia Română a decis să retragă toate avizele acordate până
Biserica vrea și monopolul pe manualele școlare by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/37629_a_38954]
-
tensiune sangvină, glicemie, cont bancar, punctualitate pe ceas, numere cîștigătoare la loto, calendar aglomerat, scandențe urgente. Nu respecți cifrele, ești terminat, le respecți, ești în grafic. Chiar identitatea socială devine un șir de cifre, mai precis un cod numeric personal tipărit într-un buletin. Se naște astfel un spirit superficial cu bătaie orizontală, care face ca valoarea vieții să stea în numere, cu împingerea în fundal a cadrului de spirit care dă valoarea. În termenii lui Pitagora, dispare cadrul metafizic al
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
perspectiva acestuia asupra semnificațiilor activității întemeietoare a episcopului-martir nu a mai fost, însă, depășită. Ioan Chindriș și Niculina Iacob ne oferă, prin urmare, o reeditare îndelung așteptată. Și o fac sub forma unei excelente ediții critice, realizată prin confruntarea textului tipărit în 1900 cu manuscrisul original, păstrat la Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca. Rezultatele confruntării au fost supuse unei probe suplimentare: cea a șpalturilor volumului din 1900, pe care se află corecturile olografe ale lui Augustin Bunea, șpalturi aflate și ele la
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]