16,496 matches
-
utilizarea mașinii de tipărit, dar la care este necesară o curățire și un service de întreținere o dată pe săptămână pentru doua ore, joi, după amiază, ar fi necesar un calendar personalizat. Astfel pentru a ne asigura că fiecare proiect de tipărire ia în considerare acest interval de service al echipamentului, se poate crea un calendar pentru mașina de tipărire în care acest fapt să fie luat în considerare. Apoi se poate asocia un calendar de tipărire pentru sarcinile de tipărire care
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
săptămână pentru doua ore, joi, după amiază, ar fi necesar un calendar personalizat. Astfel pentru a ne asigura că fiecare proiect de tipărire ia în considerare acest interval de service al echipamentului, se poate crea un calendar pentru mașina de tipărire în care acest fapt să fie luat în considerare. Apoi se poate asocia un calendar de tipărire pentru sarcinile de tipărire care sunt incluse în fiecare proiect al editurii. Observație. În cazul Project Standard, crearea unui calendar nu este restricționată
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
asigura că fiecare proiect de tipărire ia în considerare acest interval de service al echipamentului, se poate crea un calendar pentru mașina de tipărire în care acest fapt să fie luat în considerare. Apoi se poate asocia un calendar de tipărire pentru sarcinile de tipărire care sunt incluse în fiecare proiect al editurii. Observație. În cazul Project Standard, crearea unui calendar nu este restricționată. Dar în ceea ce privește Project Professional, se pot crea propriile calendare (atât pentru proiect cât și pentru sarcini) dacă
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
de tipărire ia în considerare acest interval de service al echipamentului, se poate crea un calendar pentru mașina de tipărire în care acest fapt să fie luat în considerare. Apoi se poate asocia un calendar de tipărire pentru sarcinile de tipărire care sunt incluse în fiecare proiect al editurii. Observație. În cazul Project Standard, crearea unui calendar nu este restricționată. Dar în ceea ce privește Project Professional, se pot crea propriile calendare (atât pentru proiect cât și pentru sarcini) dacă se lucrează offline, și
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
adăugarea de sarcini subordonate, ce mai sunt denumite și subsarcini. Când se adaugă subsarcini, sarcina imediat superioară devine o sarcină cuprins pentru acestea. Sarcinile cuprins și subsarcinile oferă o cale simplă de a structura planificarea proiectului. Project permite afișarea și tipărirea informației de proiect pe adâncimea de nivel dorită. De exemplu, se poate face un raport al proiectului care să conțină doar sarcinile principale, cele subordonate fiind ascunse. În același mod se pot detalia acele subsarcini pentru echipele ce le vor
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
Mihai Eminescu, Al. Macedonski, G. Coșbuc, O. Goga, I. Pillat, ori prozatori ca I. Creangă, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Calistrat Hogaș ș.a. Studierea atentă a textelor i-a permis în același timp să corijeze o serie de erori comise în tipărirea lor și, de asemenea, să semnaleze ediții necunoscute de specialiști (patru, de pildă, în cazul lui Eminescu, două, în acela al lui I. Creangă). De menționat este și scoaterea la lumină a primei tălmăciri a piesei Hamlet. Odată cu trecerea timpului
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
să ceară Bisericii să renunțe la monopolul instituit asupra textelor de teologie și a Bibliei, fiindcă vedeau în aceasta „o mare nedreptate, deoarece fiecare limbă are scrierile proprii, iar pe noi preoții ne silesc să rămânem ignoranți“ și să permită tipărirea cărților de istorie, cronicilor și legendelor, dar, mai cu seamă, a Bibliei, în limba polonă 39. Aidoma Franței, în Polonia dialectul curții cracoviene, considerat mai elegant și mai elevat, s-a impus treptat ca normă în cuprinsul întregii țări. În
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în limba română, una apropiată de cea orală, pe înțelesul tuturor. Continuator și credincios ideii de românizare a scrierilor, momentul Dosoftei reprezintă apogeul operei culturale începute de Varlaam și atingerea unui nivel fără precedent în cultura medievală românească, încununat de tipărirea traducerii Psaltirii în versuri, la 1673, precum și a altor lucrări de factură religioasă și istorică traduse de marele mitropolit. Desigur, componenta laică a culturii românești între aceste limite temporale constituie un alt segment al preocupărilor noastre, ilustrată de Grigore Ureche
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1651: „căci (...) cu multe lucruri frumoase arată și aduce înainte că nu-i nici un folos a grăi în limbă streină în săbor“44. Ideea dreptului românilor de pretutindeni de a putea citi cartea de căpătâi a Creștinătății a fost imboldul tipăririi Bibliei de la 1688. Așadar, domnie, boieri și clerici alcătuiesc un front comun în susținerea unor adevăruri istorice cu lungă carieră până atunci, și care, la jumătatea veacului XVII, au trecut din planul conștiinței în cel al conduitei, prin redarea efectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
N. Bălcescu, Al. Donici, C. Stamati, V. Alecsandri, Gh. Sion, Al. Hrisoverghi, D. Ralet, C. Caragiali ș.a. În 1840 K. este numit, împreună cu V. Alecsandri, C. Negruzzi și P.M. Câmpeanu, la direcția Teatrului Național din Iași și inițiază alcătuirea și tipărirea unui repertoriu propriu, la care contribuie și el cu o traducere din franceză, Orbul fericit, și o prelucrare, Două femei împrotiva unui bărbat. Pentru editarea documentelor istorice scoate publicația „Arhiva românească” (1840-1845). În același scop, va aduna în trei tomuri
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
și literară, „Propășirea”, cu sprijinul lui I. Ghica și N. Bălcescu. Cenzura suprimă titlul revistei, socotit subversiv, lăsând numai subtitlul („Foaie științifică și literară”), apoi o interzice cu totul, în același an. Mereu împiedicat de domnitor sau de cenzură în tipărirea unor reviste culturale, K. recurge, pentru a nu renunța cu totul la planurile sale, la editarea unor mai inofensive calendare și almanahuri (între 1842 și 1845 apare „Calendar pentru poporul românesc”, cu o parte literar-științifică, intitulată „Almanah de învățătură și
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
este bogat ilustrată cu portrete ale marilor voievozi și scriitori, reproduceri după picturile lui N. Grigorescu și sculpturile lui Constantin Brâncuși, cu motive artistice populare românești, cu imagini ale unor monumente arhitectonice, bisericești și laice. Contribuția esențială o constituie însă tipărirea, de cele mai multe ori pentru prima dată, a unui număr însemnat de poeme din creația românilor din SUA și Canada. Ultimele numere sunt adevărate antologii ale poeziei române din exil. Se remarcă îndeosebi numărul 5 din 1982, cu grupajul Poeți români
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
și rubrici variate, cu proză literară, versuri și articole critice. Sunt prezenți în paginile ei M.D. Cornea, N. Nicoleanu, N. Gane, Leon Negruzzi, V. Pogor și, bineînțeles, Iacob Negruzzi și Titu Maiorescu. G. de I. participă la polemica provocată de tipărirea în „Convorbiri literare” a articolului Contra școalei Barnuțiu, scris de Maiorescu. Junimiștii încercau astfel să răspundă cu promptitudine atacurilor presei adverse, ceea ce nu ar fi fost posibil în revista „Convorbiri literare”, care apărea lunar. R.Z.
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
între care cronica lui Gheorghe Șincai, scrieri de Ioan Barac, Samuil Micu, Constantin Diaconovici-Loga ș.a.), redactează un Plan după care se vor tipări nește cărți românești, pe care îl înaintează spre aprobare, în primăvara anului 1833, Curții de la Viena. Preconiza tipărirea organizată a cărților românești, asigurată de o societate editorială, „bibliograficească” (Ateneul cunoștințelor, Cabinetul muzelor române), formată din intelectuali și patrioți români. În inițiativa sa, el pornește de la ideile corifeilor Școlii Ardelene, al căror popularizator a fost. Pledoaria patetică pentru învățătură
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
reușit să publice doar primul volum al cronicii lui Gheorghe Șincai, în 1844. O prea lungă perioadă de demersuri, reclama gălăgioasă, nepunctualitatea, precum și unele speculații bănești ale editorului i-au îndepărtat pe abonați, iar încercarea din 1853 de a relua tipărirea cronicii rămâne fără ecou. G. însoțește cronica lui Șincai de un lung Preambul hronico-istoricesc și de o „mare” dramă „mitho-literară”, Monumentul Șincai-Klainian. Curioasa piesă, concepută ca o satiră a moravurilor contemporane și o apoteoză a lui Gheorghe Șincai și Samuil
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
interes economic, industrial, cultural, bisericesc ori social”, deoarece „cultura deșteaptă la conștiință, întinde la prosperitate; iar în limbă și literatură se reoglindează viața popoarelor.” Ca urmare, publicația își propune să contribuie la răspândirea culturii în special în mediul rural, prin tipărirea de materiale conținând sfaturi practice, disertații istorice, texte literare. Pe prima pagină a fiecărui număr este reprodusă câte o gravură cu subiect privind evenimente internaționale, însoțită de scurte explicații. Rubricile permanente, anunțate încă din articolul-program, sunt „Junimea”, „Foișoara”, „Mai nou
GAZETA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
, revistă literară apărută la București din noiembrie 1835 până în decembrie 1836 (cu întrerupere în ianuarie, februarie și martie 1836), condusă de I. Heliade-Rădulescu. Au apărut treisprezece numere, după care a fost înlocuită de „Curier de ambe sexe”. Tipărirea a fost inițiată de membrii Societății Filarmonice pentru a sprijini teatrul și literatura dramatică în limba română. Revista urma să cuprindă dări de seamă asupra lucrărilor comitetului de conducere al societății, piesele originale sau traduse ce urmau să fie reprezentate
GAZETA TEATRULUI NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287207_a_288536]
-
fapt atotcuprinzător. Puterea Încerca, de altfel, nu doar să suprime cuvintele periculoase din manuscrisele pe care scriitorii le Înaintau cititorilor oficiali (Întotdeauna cu dinți, sarcina lor de serviciu fiind să distrugă cuvinte, texte și pagini) pentru a obține aprobarea de tipărire. „Poliția cuvântului”7, despre care vorbește N. Manea, era dublată În epocă de poliția secretă care Își propune să realizeze o preîntâmpinare (și o profilaxie) a scrisului periculos, neautorizat politic. Pe o filă din dosarul de urmărire al scriitorului Stelian
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
publice proză în „Dimineața”, „Convorbiri literare”, „Universul literar” și în volume. Succesul obținut cu romanul Invitația la vals (1936) îi permite să-și asume conducerea Editurii Bucur Ciobanul, unde, în special în perioada 1942-1947, va iniția un amplu program de tipărire a cărților pentru copii și tineret. Principalul furnizor de texte era D. însuși, care a rezumat biografii de oameni celebri (Dante, Gutenberg, Magellan, Mozart, Nobel ș.a.), a întocmit relatări despre mari invenții și realizări (locomotiva, telegraful, automobilul, avionul, Canalul Suez
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
unde, după o detenție de câteva luni în mănăstirea Sf. Sava din Iași, redobândește scaunul de mitropolit, probabil la intervenția lui Dositei Notara pe lângă domnitorul Dumitrașcu Cantacuzino. Urmează pentru D. un deceniu de intensă și sistematică activitate de traducere și tipărire a cărților de cult în limba română. Necesitatea consacrării limbii poporului în serviciul liturgic este înțeleasă de el, ca și, mai înainte, de Varlaam, din perspectiva acelui râvnit progres cultural, menit a risipi ignoranța („să-nțeleagă creștinii svintele taine” - deziderat
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
dintre care doar trei apărute integral, între 1682 și 1686 (tradusă începând din 1658, după izvoare grecești și medioslave, îndeosebi după Mineiele lui Maximos Margunios și ediția venețiană Glykis a Mineielor bizantine), ediția a doua a liturghierului, Svânta liturghie (pentru tipărirea căreia căpătase acordul patriarhului ecumenic din Alexandria, Partenie Prohoros) și Parimiile preste an în 1683, poate și un Octoih rămas neterminat, atribuit de asemenea lui D. În ianuarie 1684, în timpul scurtei reveniri în scaunul țării a lui Ștefan Petriceicu, mitropolitului
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Ion Gheție, Considerații filologice și lingvistice asupra „Evangheliarului din Petersburg”, SCL, 1966, 1; Alexandru Mareș, Observații cu privire la „Evangheliarul din Petersburg”, LR, 1967, 1; P.P. Panaitescu, Primele texte tipărite românești, AST, 1967, 5; Alexandru Mareș, O ipoteză care nu se confirmă: tipărirea primelor cărți românești la Târgoviște, SCL, 1968, 1; P.P. Panaitescu, Les Origines de l’imprimerie en langue roumaine, RSE, 1968, 1; Arnold Huttmann, Pavel Binder, Contribuții la biografia lui Filip Moldoveanul, primul tipograf român, LL, 1968, 145-174; Ion Gheție, Evangheliarul
FILIP MALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286995_a_288324]
-
dusă la mănăstirea Căldărușani, de care rămâne legat (va fi egumen și mai târziu va restaura lăcașul) și calitățile dovedite în administrația bisericească îi deschid cariera ecleziastică. Arhimandrit la Mitropolia din București, începe în preajma mitropolitului Grigorie al Ungro-Vlahiei, în 1774, tipărirea de cărți religioase. Bun diplomat, făcea parte, în 1770, alături de Chesarie de Râmnic, din solia mitropolitului ce prezenta la Petersburg, țarinei Ecaterina a II-a, doleanțele țării și participa, în 1772, la intervenția făcută la Focșani, pe lângă generalul rus G.
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
dar și de intrigile boierilor ce-i obstrucționau faptele, neînțeles de noul domn Alexandru Moruzi, va face paretesis (demisia) în septembrie 1793. Se stingea curând, la 52 de ani. F. a contribuit la românizarea serviciului religios prin vasta lucrare de tipărire a cărților de ritual bisericesc (peste douăzeci și cinci la număr). Și-a tipărit propriile traduceri din grecește, din „cuvintele”, adică învățăturile de filosofie creștină ale sfinților Dorotei și Teodor Studitul, dar și gramatica lui Ienăchiță Văcărescu, care i-a fost dedicată
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
de Timotei Cipariu, precum și transpunerile lui Gavriil Munteanu din Tacit, Germania sau Situațiunea, datinile și popoarele ei (1864). Această întreprindere va constitui nucleul celei mai importante edituri și tipografii săsești sibiene, ce va contribui în mod substanțial la difuzarea și tipărirea cărții în limba română. Repere bibliografice: Elena Dunăreanu, Aurelia Popa, Cartea românească sibiană, Sibiu, 1979, 47, 49-51; Răduică, Calendare, 143-145, 244, 609; Lexikon der Siebenbürger Sachsen, Innsbruck, 1993, 80. A.Gț.
FILTSCH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]