5,710 matches
-
el citează din una dintre vechile versiuni latine existente în Africa înainte de textul lui Ieronim), încât unii consideră această operă aproape o culegere de testimonia, chiar dacă nu este alcătuită cu precizia și rigoarea unui învățat. Exegeza sa se inspiră din tipologie. Scriitorul vrea să adune la un loc acele pasaje în care se pot vedea figura lui Cristos și cea a Bisericii (e vorba, aici, de pasaje extrase mai ales din Vechiul Testament), sau pe cele care atestă că îndeplinirea făgăduinței a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
începutul lumii și al omenirii, păcatul originar și judecata lui Dumnezeu (primul episod); potopul și traversarea Mării Roșii (al doilea episod). Tema conducătoare a acestor istorii este reperabilă în căderea în ispită a lui Adam și în izgonirea din Paradis; tipologia e cea obișnuită (de exemplu, crearea Evei din coasta lui Adam simbolizează formarea Bisericii din trupul lui Cristos). Alcimus Avitus se înscrie, așadar, în categoria autorilor de epopei biblice și e un versificator de bun nivel; el scrie într-o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
îl cunoaște doar din traduceri, pentru că îl consideră cel mai mare dintre exegeții credinței creștine. Astfel, Isidor a devenit o cale importantă de răspândire a exegezei lui Origen în Evul Mediu: pentru el, cea mai interesantă parte a acesteia este tipologia cu valorile pe care le atribuie Bisericii și lui Cristos. De aceea, trebuie să ne limităm la o înșiruire de titluri, cum este Cartea precuvântărilor (Proemiorum liber unus), care este o introducere la diversele cărți din Scriptură; sau Despre nașterea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nașterea și despre moartea Sfinților Părinți (De ortu et obitu Patrum) unde sunt prezentate personajele cele mai importante din Vechiul și Noul Testament; apoi, Numerele care se găsesc în Sfânta Scriptură (De numeris liber unus), unde este explicată semnificația lor mistică; tipologiile sunt adunate în Alegorii din Sfânta Scriptură (Allegoriae quaedam sacrae Scripturae) și în Întrebări privind Vechiul Testament (Quaestiones in Vetus Testamentum). c) Doctrina creștină În sfera dogmaticii și a moralei creștine, partea cea mai semnificativă este reluarea doctrinei augustiniene a harului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
după repartizarea de-aici, șapte cărți pentru Facere, trei pentru Ieșire (Exod) și câte una pentru celelalte trei. Chiril însuși afirmă că a dezvoltat, în opera precedentă, tot ceea ce putea servi interpretării morale; în schimb, în aceasta, se ocupă de tipologia propriu-zisă, ceea ce nu pare să corespundă întru totul situației de fapt, chiar dacă planul Închinării, cel puțin în prima sa parte, se structurează efectiv conform itinerariului căderii și mântuirii ființelor umane și al funcției Legii în raport cu cele două momente. Și această
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
recurgerea la alegorie ca unic procedeu de interpretare; la Chiril acest criteriu nu există și exegeza alegorică se dezvoltă întotdeauna din cea literală. Mai mult, situația e chiar inversă: așa cum explică Chiril la începutul comentariului la Iona, chiar acolo unde tipologia e clară, nu toate trăsăturile unui typos trebuie să trimită în mod necesar la tot atâtea elemente ale realității prefigurate. Astfel, Moise, mediator între Dumnezeu și Israel pe muntele Sinai, este simbolul lui Isus ca mediator, dar asta nu înseamnă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Templu și Casă a lui Dumnezeu deoarece sălășluiește în noi Cristos prin Duhul Sfânt (ed. Pusey, vol. II, pp. 247-255). Și când comentează evangheliile Chiril admite întotdeauna un sens literal pe care îl completează - tot nesistematic - cu cel alegoric. Firește, tipologia nu se referă aici la trecerea de la realitatea din vremea precreștină la realitatea din vremea lui Cristos și a Bisericii; de altfel, Chiril folosește typos și typikos în sens generic (și nu ca în tipologia cristologică) și în comentariile sale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nesistematic - cu cel alegoric. Firește, tipologia nu se referă aici la trecerea de la realitatea din vremea precreștină la realitatea din vremea lui Cristos și a Bisericii; de altfel, Chiril folosește typos și typikos în sens generic (și nu ca în tipologia cristologică) și în comentariile sale la Vechiul Testament. El nu face altceva decât să se înscrie organic în tradiția teologică alexandrină atunci când - vorbind despre vindecarea fiicei lui Iair din Evanghelia după Luca - face distincție între cei simpli, care trag foloase din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pe baza argumentelor biografice și artistice, încadrarea scriitorilor în epoca modernă. Dintre aceștia, Shakespeare se va instala definitiv în preocupările exegetului. Capodoperele „divinului brit” sunt considerate din perspectiva gândirii de tip renascentist; orizontul lor vast și polimorf este sondat prin tipologie, intrigă, varietatea de epoci, popoare, medii sociale, fantezie, forța pasiunilor, concentrarea caracterelor, dinamica acțiunii, armonia construcțiilor dramatice și prezentarea realistă. G. B. Shaw, definit prin câteva ipoteze comparatiste, interferează universalitatea și amărăciunea lui Swift, paradoxul lui Sterne, sentimentalismul lui Goldsmith
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
apară și după plenara din aprilie 1960 a Comitetului Uniunii Scriitorilor ori a numerelor tematice ocazionate de pregătirea celui de al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, Eugen Simion glosează în mai multe numere (începând cu 46/1960) Despre tipologia „Scrinului negru”; la rubrica „Tineri poeți” Matei Călinescu îl prezintă pe Nichita Stănescu, despre care afirmă că este „unul dintre cei mai talentați tineri poeți” (39/1960), iar Paul Georgescu face o cronică elogioasă la placheta aceluiași Nichita Stănescu, Sensul
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
ca formă de antiliteratură, justificată, după G., printr-o scriitură subiectivă de tipul jurnal, memorii, autobiografie, generează o narațiune indirectă, care prefigurează o direcție fertilă a prozei românești de mai târziu, metaromanul. În Poetica romanului românesc interbelic (1998), „o posibilă tipologie” distinge două modele epice coexistente: „modelul narativ obiectivat” și „modelul narativ experimental”, care, spre deosebire de literatura europeană și în raport cu proza antebelică românească, sunt embleme ale modernității. Primul tip e ilustrat de romanul tentat de totalitate, prin Rebreanu, etichetat ca „spirit teluric
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
capitolul). Lucrarea Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale (2003) investighează nu numai poetica prozei, ci și aspecte adesea ignorate privind poezia, memorialistica și corespondența. Textele adunate în volumul Dimensiuni ale romanului contemporan (1998) reiau ca atare „prolegomenele” la tipologia romanului modern. Un prim studiu se ocupă de funcția „soteriologică” a romanului postum al lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron, reacție compensatoare la impunerea noii mitologii fără zei a comunismului. Pentru grija benefică arătată de Catrina Moromete mezinului Niculae, studiul
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
compatibilitate care au dominat tranziția postcomunistă se adaugă un criteriu suplimentar, ce caracterizează a doua tranziție. Este vorba despre criteriul prosperității. Criteriul prosperității Criteriul prosperității este rareori pomenit ca atare, dar de fapt el este criteriul subiacent tuturor încercărilor de tipologie care se străduiesc să separe lumea occidentală de cele non-occidentale. Indiferent cum diferențiază teoreticienii diferitele „civilizații” ale omenirii, prin intermediul tehnologiilor (Toffles, 1983, 1991) sau al religiilor, ori după alte criterii (Brandel, 1994) -, până la urmă toți se străduiesc să-și adapteze
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu o prezentare de Eugen Todoran, pune în evidență capacitatea autorului de a asimila, fără ostentație, principalele orientări ale liricii românești din prima jumătate a veacului al XX-lea. În placheta Anotimpuri aprinse (1982) apare mai pregnantă apartenența sa la tipologia poeților „meridionali”, dornici de soare, angajați afectiv: „Urcă seva din pământuri, clocot verde, crud, / plesnesc la soare mugurii-n băgrini și-n dud. Ce păienjenișuri toarce cerul peste vii, / destrămare lentă, fulgi de păpădii ?” (Clopotul din mine cântă). Comparat adesea
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
crunt lovit de soartă. Narațiunea prezintă în același timp un fel de frescă, menită să cuprindă ample secvențe ale societății românești din anii ’80 (lumea satului socialist, dar și mediile aparatului de partid și administrativ, Bucureștii, Delta Dunării ș.a.). O tipologie variată și plauzibilă populează paginile cărții. Există și elemente de dramatism epic, scene violente, tablouri de atmosferă (nuntă, înmormântare, ședințe diverse), dar principalul atu al acestei trilogii constă în descripția amănunțită și nuanțată, susținută de o bogată informație și de
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
Într-un eseu care se dorește un ghid al literaturii române contemporane, apariția primelor texte literare «postmoderne» era marcată de o «asimetrie Între istorie și retorica», În care proletkultismul se revendică drept revoluționar iar modernismul drept restaurator. Dincolo de cronologiile și tipologiile propuse de diferiții participanți la dezbatere, postmodernismul a fost o operație de evaziune reușită, scăpând măcar În parte constrângerilor interne și externe și Înscriindu-se În circuitul internațional al literaturilor Într-o măsură greu de imaginat Înainte. ANII ’90 Într-
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
linia unor tipare desuete. Romanul Landoul cu blazon, conceput în maniera balzacian-călinesciană a Bietului Ioanide, constituie o incursiune în universul vechii boierimi ieșene. Prințesa Adela Cantacuzino-Pașcanu, căsătorită Rosetti-Roznovanu, recăsătorită Kogălniceanu, și fiul ei, Georges Rosetti-Roznovanu, sunt personajele principale. Împingând caracterologia, tipologia și studiul genealogic spre o prea minuțioasă cercetare de caz, romanul își relevă greu liniile narative și pune la încercare răbdarea cititorului. Partea finală, declanșată de moartea eroinei, se transformă într-un veritabil roman polițist de sine stătător, al descoperirii
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
tentativă de suicid își găsește fericirea în conjugalitate; a doua este o penelopă a statorniciei, lipsită de dramatism și profunzime. Dacă în alte scrieri, precum nuvelele din volumul Cascadorul (1981) sau romanul Învingătorului i se dau flori (1989), tematica și tipologia sunt aceleași, registrul narativ se schimbă. De pildă, în Cascadorul, al cărui pretext narativ este realizarea unui film, personajele sunt surprinse atât pe platourile de filmare, cât și în culise. În Învingătorului i se dau flori procedeul povestirii în ramă
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
Panait Istrati, RL, 1994, 36; Ioan Holban, Panait Istrati - scriitor român? scriitor francez?, CRC, 1995, 8; Ierunca, Semnul, 235-241; Popa, Convergențe, 45-48; Ungureanu, La vest, I, 13-28; Dicț. analitic, I, 170-173, III, 102-104; Dicț. esențial, 419-423; Zamfir Bălan, Panait Istrati. Tipologie narativă, Brăila, 2001; Ion Ursuleanu, Panait Istrati. Pseudonime, Brăila, 2002. T.V.
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
3 Tipuri și structuri maritale și familiale. Grupul domestic 3.1. Familia și apariția ei 65 3.1.1. Definirea familiei 65 3.1.2. Principalele funcții sociale ale familiei 67 3.1.3. Originea grupului familial 69 3.2. Tipologia familiei 71 3.2.1. Relevanța criteriilor de clasificare 71 3.2.2. Familia nucleară și familia extinsă 72 3.2.2.1. Familia tulpină 74 3.2.2.2. Familia extinsă modificată 75 3.2.3. Alte tipuri de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
O comparație sintetică tradițional-modern 87 Capitolul 4 Parentalitate și descendență. Sistemul terminologic parental (al relațiilor de rudenie) 4.1. Precizări terminologice 89 4.2. Descendența uniliniară 90 4.3. Descendența cognatică 92 4.4. Sistemul terminologic parental. Caracterizare generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică 99 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie 102 5.2.1. Vârsta 103 5
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
narativ-evenimențial, ele trebuie să facă aici apel la achiziții din domeniul sociologiei (și psihologiei sociale), cum sunt cele legate de dinamica rolurilor în familie, socializare, teoria schimbului social. Pe de altă parte, sociologia familiei nu poate ajunge la elaborarea unor tipologii, a unor teorii privind structura, funcțiile și tendințele dezvoltării familiei fără comparații în timp, deci fără aportul istoriei. Este superfluă evidențierea intersecțiilor dintre sociologia familiei și psihologia socială deoarece în calitatea ei de microsociologie aceasta se suprapune aproape în totalitate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai dezvoltată ramură a acesteia. Există astăzi în lume zeci de instituții și catedre universitare specializate în problematica familiei, sute de publicații și foarte multe programe de cercetare. Cât privește principalele teme ale sociologiei familiei în procesul didactic, acestea sunt: tipologia familială; apariția și evoluția grupului familial; factori determinanți în procesul schimbării structurilor și funcțiilor familiei; familia ca element al structurii sociale, interrelațiile dintre ea și alte instituții; rolurile și activitățile din familie; raportul părinți-copii, socializarea și educația; factorii sociali în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Adică este probabil ca familia să fi apărut, prin încercări derulate pe o lungă perioadă de timp, ca strategia instituțională optimă (în termeni de costuri și beneficii) să răspundă diferitelor cerințe legate de supraviețuirea și dezvoltarea grupurilor umane. 3.2. Tipologia familieitc "3.2. Tipologia familiei" 3.2.1. Relevanța criteriilor de clasificaretc "3.2.1. Relevanța criteriilor de clasificare" Taxonomia poate lua o varietate impresionantă de forme și pentru familie. Se vorbește de familii reprimatoare și familii liberale (în educație
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familia să fi apărut, prin încercări derulate pe o lungă perioadă de timp, ca strategia instituțională optimă (în termeni de costuri și beneficii) să răspundă diferitelor cerințe legate de supraviețuirea și dezvoltarea grupurilor umane. 3.2. Tipologia familieitc "3.2. Tipologia familiei" 3.2.1. Relevanța criteriilor de clasificaretc "3.2.1. Relevanța criteriilor de clasificare" Taxonomia poate lua o varietate impresionantă de forme și pentru familie. Se vorbește de familii reprimatoare și familii liberale (în educație), de familii integrate și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]