2,360 matches
-
Sinnesorgane 4, pp. 418-419. Kuehni, Rolf G., Schwarz, Andreas (2008), Color Ordered: A Survey of Color Systems from Antiquity to the Present. Oxford University Press, New York. Marinescu, Gheorghe (1909), Studii asupra audițiunii colorate, în Analele Academiei Române, seria a a doua, tom 33, Memoriile Secției științifice. Matei, Mihai (2010), Virginia Micle prima profesoară de matematică și științe ale naturii a ,,Externatului secundar de fete din Botoșani", Luceafărul, Fondat 2009 • ISSN 2065 4200, articol publicat la 14 iulie 2010. Năstase, Lucian (2010), Intimitatea
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
el însuși fiind și secretarul zeului Ré (Ra), simbol al soarelui și legislator al universului, zeul luminii și al apelor binefăcătoare, ca apa vieții. Dar Thot, demiurgul și cel a toate știutor, era considerat și autorul Cărții Magiei (42 de tomuri), cu toată știința lumii, cu toate disciplinele, de la istorie și magie, la astronomie, drept și medicină. Se crede că misterioasele papirusuri sacrosancte erau tăinuite și numai de el știute în litera lor, căci el le scrisese. Thot știa formulele și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medicul italian Giovanni Mascellini, care-și face și o locuință la Târgoviște. Prin asistentul său aduce medicamente din Italia. La școala grecească din Iași e semnalat ca profesor și un medic grec Nicolae Keraneos. Antim Ivireanu îl va numi în Tomul bucuriei (1705), „doctorul filosof“. și acesta avea studii în Italia. D. Cantemir vorbește și el de un medic la Curtea domnească, Andrei Lichinios, după nume, grec, dar cu studii la Padova. șerban Cantacuzino, luminatul, are la curte pe doctorul vestit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu preferințe atee. Un savant luminist cu studii de medicină și botanică la Anvers, de drept la Dijon și cu preocupări și pentru matematici și fizică, este George Louis Buffon (1707 - 1788). El este autorul monumentalei Histoire naturelle —44 de tomuri în care anticipează paleontologia, mineralogia, geografia zoologică. Buffon afirmă principiile unității lumii , evoluției organice și anorganice prin adaptare, deschizând calea evoluționismului și a selecției naturale din secolul următor. El încearcă să traducă în biologie raționalismul fizicii newtoniene. Cum secolul are
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
indigatis (Despre locul și cauza bolilor relevate de anatomie). Această lucrare cunoaște ediții succesive, traduceri în latină și în limbi de circulație curente. Opera se bucură de aprecieri elogioase din partea marilor medici ai timpului și de mai târziu, căci acest tom voluminos atestă un savant creator al unei discipline medicale fundamentale: Anatomia patologică. Creația sa se întregește suplimentar, cu o biografie de valoare privind imaginea magistrului său Antonio Maria Valsalva, cu o carte despre monumentele regiunii sale natale, Forli și cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dimensiunea scenei, când o lărgesc la un întreg oraș, ca în această piesă." Corneille procedează la fel și în Cidul, reprezentat la Marais în 1637. Își va explica procedeul în 1660, în Discurul despre cele trei unități, publicat în fruntea tomului III al Operelor sale: "Cidul multiplică și mai mult locurile speciale fără să părăsească Sevilla; teatrul, chiar din actul întâi, este casa Ximenei, apartamentul Infantei în palatul Regelui, și piața publică; cel de-al doilea mai adaugă și camera Regelui
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
les Sciences et les Arts16), în care răspunde la următoarea întrebare, propusă de Academia din Dijon: "dacă restabilirea științelor și artelor a contribuit la epurarea moravurilor". Scrisoarea este suscitată de articolul Genève pe care l-a publicat d'Alembert în tomul 7 al Enciclopediei, apărut în 1757. D'Alembert l-a redactat la cererea lui Voltaire, care voia să implanteze un teatru la Geneva, în scopul de a-i convinge pe genevezi, puritani, asupra necesității de a construi un teatru. Furios
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
actor Genet, Cum să fie jucate Bonele Brecht, Mic organon pentru teatru Baty, A căzut cortina Pitoëff, Teatrul nostru Barrault, Reflecții despre teatru Jouvet, Mărturii despre teatru Montherlant, Prefața la Port-Royal Camus, Conferință asupra viitorului tragediei Adamov, Notă preliminară la tomul II din Teatru Vilar, Tradiția teatrală Genet, Pentru a juca Negrii (Les Nègres) Genet, Cum să fie jucat Balconul (Le Balcon) Claudel, Ideile mele despre teatru Genet, Scrisori către Roger Blin Ionesco, Note și contranote Grotowski, Spre un teatru sărac
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unul din cei mai mari regizori ai secolului. Înrudit cu dadaismul, el a debarasat, ca și Craig, ca și Artaud etc., scena de orice realism. 30 Jacques Derrida, "Teatrul cruzimii și încheierea reprezentației", Critique, nr. 230, iulie 1966. 31 Vezi tomul 1 din Voies de la création théâtrale, consacrat în întregime teatrelor de improvizație. 32 Este una din experiențele cele mai deosebite în care, prin creație colectivă, niște interpreți vor să încerce să schimbe lumea. 33 Italianul Eugenio Barba, născut în 1927
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
împărtășeau gândurile (probabil și ele identice), doar uneori, poate de ochii lumii, își aruncau unul altuia, ca să sfideze mecanica repetitivă: "Îmi pare că tu nu știi să trăiești, că n-ai învățat încă să te descurci...".30 În același ultim tom al tetralogiei, prinde contur un tip de caragialescă triadă conjugală, ambiguă în privința realelor raporturi între craidon și încornorat. În parodia din final, cu titlul Întoarcerea fiului risipitor, picaro-ul Felix Iacob, generalul care-l angajează pe post de profesor al
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
p. 796. 39 Problematica acestui capitol a fost tratată și în articolele: Loredana Ilie, Pe urmele lui Mitică, "Jurnalul literar", serie nouă, an XV, nr. 13-18, iulie-august 2004, p. 8, Loredana Ilie, Caragialismul în perioada interbelică, "Annales Universitatis Apulensis", Philologica, tom 1, Alba Iulia, 2003, pp. 113-119, Loredana Ilie, Pișicherul postcaragialian, "Buletinul Universității Petrol-Gaze", din Ploiești,vol. LV, seria Științe Umaniste, nr. 4/2003, pp. 7-13. 40 Al. O. Teodoreanu, Hronicul Măscăriciului Vălătuc, Editura Junimea, Iași, 1989, p. 282. 41 Victor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
urmă premiza esențială a analizei.436 Erou Un anume tip de simbol, cu imaginile în care se regăsește, cu miturile care îl poartă, este cu deosebire util și necesar. Evident că tema eroului necesită în sine sute sau mii de tomuri dedicate, dar miza nu este de a epuiza acest subiect (inepuizabil), ci din nou de a puncta palierele de analiză, astfel încât, la final, când se vor uni aceste jaloane cu o linie discursivă, să se poată contura un câmp de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a făcut că, după ce-a fost tradusă de Cassou, lucrarea mea a apărut sub titlul Comment on fait un roman, precedat de un „Portrait d’Unamuno“, de același Cassou, în numărul din 15 mai 1926 (Nr. 670, anul 37, tomul CLXXXVIII) ale bătrânei reviste Mercure de France. Când a apărut traducerea mă aflam deja aici, în Hendaye, unde sosisem la sfârșitul lui august 1925 și unde am și rămas în pofida presiunii exercitate de către tirania pretoriană spaniolă asupra guvernului Republicii Franceze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
altfel, pentru irecuzabila prietenie sau pentru meritoria valoare. Dar să recunoaștem că socraticul „Urâtania Isteață“ e irezistibil. Dat naibii! Mă dezarmează, hohotind de râs și admițându-mi perfecta validitate a argumentelor; râsul său molipsitor, Îmi repetă persuasiv și tenace că tomul său și vechea noastră camaraderie pretind de la mine să scriu un cuvânt Înainte. Orice protest e zadarnic. De guerre lasse, mă resemnez să Îmi Înfrunt Îndemânatica Remington, confidentă complice și mută a atâtor escapade celeste. Când huzuream În fotoliile vreunui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
aplauda fără răgaz curajul și bunul-gust de care dă dovadă populara noastră „Urâtanie Isteață“ Întorcând spatele destrăbălatului și murdarului „burtăverde“ din Rosario. Însă de pe această paletă metropolitană lipsesc două note, pe care Îndrăznesc să le pretind cu toată tăria viitoarelor tomuri: suava și feminina noastră stradă Florida, În suprema sa defilare prin fața privirilor lacome ale vitrinelor, și melancolica mahala La Boca, ce dormitează lângă docks, când ultima cafenea micuță și-a plecat pleoapele de fier În beznă, iar un acordeon, neînfrânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
unică a lui Parodi. Cititorul mai puțin avizat surâde: ghicește omisiunea oportună a unui interogatoriu anost și omisiunea involuntară a mai multor indicii geniale, lăsate de un domn asupra semnalmentelor căruia ar fi nedelicat să se insiste. Să analizăm cumpătat tomul. Acesta conține șase narațiuni. Nu voi ascunde, desigur, că am un penchant pentru Victima lui Tadeo Limardo, piesă În stil slav, care adaugă la fiorul tramei studiul sincer al mai multor psihologii dostoievskiene bolnăvicioase, dar fără a disprețui atracțiile prezentate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cușetă. Nu-mi venea deloc la socoteală ca un mulatru din Catamarca să se poată strecura În cușeta unei baronne Puffendorf. Uneori mă asemăn lui Sherlock Holmes: fentându-l cu viclenie pe controlor, pe care l-am mituit cu un interesant tom dedicat numismaticii paraguayene, am Încercat, ca neîndurătorul dulău din Baskerville, să aud și, chiar mai mult, să spionez cele ce se petreceau În respectiv cușeta feroviară. (Colonelul se retrăsese cu noaptea-n cap). Din toată investigația, m-am ales doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
milostenia nu-i posibilă. Așa cum a arătat Carlos Anglada În chemarea adresată Tineretului Agrarian, pentru a Înțelege un tractor e nevoie să-l iubești; tot astfel, pentru a-l Înțelege pe Carlos Anglada e nevoie să-l iubești. Poate că tomurile scrise de maestru nu-s de nici un ajutor În cercetarea polițistă; vă aduc un exemplar al cărții mele Itinerarul lui Carlos Anglada. În ea, bărbatul care-i derutează pe critici și Încă ține treaz interesul poliției ni se devoalează drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
voastre se va crăpa odată și-odată de ziuă, a intervenit Shu T’ung, reînnod aici firul umilei mele istorisiri. Când Tai An a dat buzna teafăr și nevătămat În casa din strada Deán Funes, vecinii indolenți, ce dormeau ca tomurile clasice care burdușesc o bibliotecă rectilinie, nici nu l-au zărit barem. Dar se presupune că trebuie să-și fi făcut apariția după unsprezece, căci la unsprezece fără un sfert fusese văzut furlandisindu-se la interminabila lichidare de stoc din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu poate aspira să primească un alt avans - să se priceapă bine lucrul acesta - decât al purei și simplei probități. Nu e mai puțin impardonabilă ușurătatea cu care autorul tratează conceptul de breslism, studiind o bagatelă oarecare În șase copleșitoare tomuri izvorâte din năvalnica tastatură a doctorului Baralt. Întârzie, jucărie a sirenelor acestui avocat, În simple utopii combinatorii și neglijează autenticul breslism, pilon robust al ordinii prezente și al celui mai sigur viitor. În rezumat, o creație deloc nedemnă de aprobarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care nu exprimă Întotdeauna autoritatea și bărbăția de nădejde pe care maestrul o răspândea ca pe o lumină constantă și liniștită, neorbitoare. În 1909, César Paladión Îndeplinea la Geneva funcția de consul al Republicii Argentina; acolo și-a publicat primul tom, Parcurile lăsate de izbeliște. Autorul a corectat cu cel mai mare zel ediția, pe care astăzi și-o dispută bibliofilii; o strică, totuși, cele mai samavolnice errata, căci tipograful calvinist era un ignoramus perfect În materie de limba lui Sancho
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
scrupule și inexorabila rigoare cu care Paladión și-a dus la Îndeplinire anevoioasa trudă a creației poetice: prefera Apusurile de soare În grădină de Lugones Parcurilor lăsate de izbeliște, dar nu se considera demn să le asimileze; invers, recunoștea că tomul lui Herrera corespundea posibilităților sale de atunci, căci paginile lui le exprimau plenar. Paladión i-a dat numele său și l-a trimis la tipar, fără să scoată și fără să adauge nici măcar o virgulă, regulă căreia i-a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
presupune splendida și, poate, nesăbuita speranță că, În vastul viitor, niște oameni ca noi, dar mai lucizi, vor deduce din datele pe care le-am lăsat moștenire o concluzie folositoare sau o generalizare admirabilă. Cei care au parcurs cele șase tomuri ale lucrării Nord-Nord-vest de Ramón Bonavena vor fi intuit nu o dată posibilitatea, mai curând chiar necesitatea, unei colaborări viitoare, care să Încoroneze și să completeze opera oferită de maestru. Ne grăbim să avertizăm că reflecțiile noastre corespund unei reacții personale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Mi-am pus ochelarii și am supus unui examen imparțial volumele de mult prăfuite. Erau acolo previzibilele cotoare galbene de la Mercure de France, care-și avusese clipa sa de glorie; cele mai renumite producții simboliste de la sfârșitul secolului și unele tomuri disparate din O mie și una de nopți de Burton, Heptameronul Reginei Margot, Decameronul, Contele Lucanor, Calila și Dimna, ca și poveștile fraților Grimm. Nu mi-au scăpat nici Fabulele lui Esop, adnotate chiar de mâna lui Nierenstein. Medeiro mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
făcut cunoscut ceea ce mai târziu s-a numit Opus I. De ce să nu menționăm chiar acum titlul oportun și clar pe care autorul l-a Încredințat tiparului? Ursul. La Început, mulți nu au apreciat caratele istovitoarei munci care precedase redactarea tomului; studierea lui Buffon și a lui Cuvier, repetatele și vigilentele vizite la grădina noastră zoologică din Palermo, pitoreștile interviuri cu piemontezi, cutremurătoarea și, poate, apocrifa descindere Într-o peșteră din Arizona, unde un ursuleț Își dormea inviolabilul somn hibernal, cumpărarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]