4,316 matches
-
drept "Fenomenul Pitești", datorită titlului dat de scriitor volumului apărut în 1990. Iată în ce constă reeducarea. Securitatea dorește distrugerea rezistenței morale a deținuților politici prin intermediul unei grupări de deținuți condusă de Eugen Țurcanu. Gruparea are sarcina reeducării prin aplicarea torturii neîntrerupte. Reeducarea constă, așadar, în a pune pe torționar în aceeași celulă cu victima sa ca să-l poată tortura continuu. Scopul este simplu: transformarea victimei în torționar. Dar ca să ajungă în această poziție, trebuie să-și renege toate principiile, să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
unește pe deținuți în complicitatea crimei. Virgil Ierunca rezumă procesul reeducării astfel: "din clipa în care cel torturat torturează la rândul lui, calitatea lui de victimă dispare. Nimeni nu va mai mărturisi pentru că toți au fost legați între ei prin tortură. Nu există vreun deținut din timpul "fenomenului Pitești" (în afară de cei care au murit sub tortură) care să nu fi săvârșit ceea ce i se cerea, altfel nu putea scăpa. Or, în faza următoare a reeducării i se cerea să-și tortureze
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care cel torturat torturează la rândul lui, calitatea lui de victimă dispare. Nimeni nu va mai mărturisi pentru că toți au fost legați între ei prin tortură. Nu există vreun deținut din timpul "fenomenului Pitești" (în afară de cei care au murit sub tortură) care să nu fi săvârșit ceea ce i se cerea, altfel nu putea scăpa. Or, în faza următoare a reeducării i se cerea să-și tortureze cel mai bun prieten"17. În închisoarea de la Pitești se pun în aplicare toate formele
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
să nu fi săvârșit ceea ce i se cerea, altfel nu putea scăpa. Or, în faza următoare a reeducării i se cerea să-și tortureze cel mai bun prieten"17. În închisoarea de la Pitești se pun în aplicare toate formele de tortură imaginabile, toate mijloacele de degradare fizică și morală. "Unii au încercat să-și sfâșie arterele cu dinții, alții să-și strivească capul de perete", relatează Virgil Ierunca. "În zadar. Erau, în general, surprinși la timp de reeducatorii însărcinați cu supravegherea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
culturii și deschiderea spre Occident. Cel mai important lucru rămâne însă eliberarea deținuților politici și reabilitarea graduală a oamenilor de cultură interziși în anii anteriori. Eliberarea din 1964 vine după mai bine de un deceniu și jumătate de teroare, crimă, tortură, umilință. Mărturiile foștilor deținuți ilustrează experiența sumbră a detenției. Există însă o clauză a eliberării: deținuților li se cere să nu vorbească despre viața în penitenciare, și, absurd, să colaboreze cu Securitatea. O astfel de propunere primește și Constantin Noica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Epicentrul exilului cultural, cum îl numește autoarea, Mircea Eliade are de-a face cu pretenții de geniu și cu scuza nepublicării în țară, datorită cenzurii comuniste, nu lipsei de talent. "Mulți din ei suferiseră experiența închisorii, unii fuseseră chiar supuși torturii. În loc să relateze ce li s-a întâmplat, ei scriau romane sau nuvele ca să nu mai pomenim de versificațiile cu "frunză verde" și alte neaoșisme"121, supărându-se în cazul refuzului. Eliade preferă să-i ignore și să nu le critice
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
acum"151. Deși susține cartea Insectele tovarășului Hitler, păstrează o atitudine neutră față de scris și apără victima de acuzele Securității: "Reușisem cel puțin să nu mint, chiar dacă nu spusesem tot adevărul: dezvoltasem argumentul cu vinovăția călăului în orice anchetă cu tortură, deși aveam destule motive să cred că fusese vorba de un raport la Securitate, scris după ce ne revăzuse, și nu o singură dată, la Paris"152. Nu o dată, scriitorii ajutați arată resentimente în locul recunoștinței. Lipsa de memorie și intermitența curajului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
explică nevoia exilaților de a face parte dintr-un grup, de a adera la organizații și idei. Totuși, omul are nevoie și de lucruri care să se potrivească felului său de a fi. Neobținerea lor provoacă "horetită", maladie ce exprimă "tortura și exasperarea de-a nu putea făptui în acord cu gândul propriu"194. Ideologia comunistă cenzurează ființa liberă și îi dă un cod de viețuire. Atât exilul, cât și comunismul limitează în moduri specifice spiritul. Omul alege exilul în speranța
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
foarte vizuală, transportă cititorul într-o lume în care exteriorul pulsează în ritmul alert al personajului. Lectura nu este întreruptă de figuri de stil, de împletituri greoaie ale sensului, ci de pierderea cunoștinței. Cu cât corpul îi devine mai fragil (tortura fizică are repercusiuni grave: dinții i se clatină și sunt extrași, rănile se infectează, suferă o operație de apendicită fără anestezie, se îmbolnăvește de tifos, leșină constant) cu atât forța morală crește și o ajută să depășească momentele grele. Acestea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
aceea de leneș. Fericirea și bunăstarea oricărui individ în parte, a familiei și a întregii comunități în ansamblul ei se baza pe muncă: o muncă făcută cu plăcere, nu privită ca pe un chin sau ca pe un mijloc de tortură. Cu părere de rău și cu o mare tristețe în suflet am ajuns la concluzia că: dacă în cei aproape treizeci de ani de colectivizare s-a reușit să se implementeze cu adevărat ceva temeinic în viața unora dintre noi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Comisia lui Fraser a susținut mai mult de 150 de audieri în următorii cinci ani, la care au pledat 500 de vorbitori. Accentul s-a pus pe țările care se făceau vinovate de încălcări "grosolane" ale drepturilor omului, printre care tortura, încarcerarea și omorul. Susținerea acestor audieri, însă, precum și numărul pledoariilor, multe dintre ele aparținînd martorilor guvernamentali, i-au educat pe mulți în spiritul necesității unui rol mai activ din partea Americii în direcția respectării drepturilor omului pe plan mondial 1842. În
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
130.000 lei Naționalism și națiune, Raoul Girardet, 160 pagini, 107.000 lei Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor, Tiberiu Brăilean, 328 pag., 120.000 lei O poliție politică în dezbatere: Fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre, 192 pag., 98.000 lei Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu, 272 pag., 120.000 lei România și cele trei războaie mondiale, Alexandru Popescu, 376 pag., 180.000 lei Semnele televiziunii, John Fiske, John Hartley, 216 pag., 120.000 lei Shimon Peres. De la Dimona la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
etiologia alienării și despre periculozitatea socială consecutivă prezenței alienatului în societate. Cum, de cele mai multe ori, alienația mintală era condiționată de incubația unor forțe oculte de origine malefică, posedatul era fie supus la exorcisme, deseori greu de suportat, fie chiar exterminat. Tortura și execuția capitală au încheiat existența multora dintre alienați. Știm că occidentul, sub dominația unei mai intransigente teocrații, a oferit, sub acest aspect, exemple de proceduri de acest gen. Ortodoxia, strâns legată de destinele poporului român, a fost mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și trăiau aproape totdeauna numai din ceea ce căpătau de pomană*. La acest regim, se adăuga, pe lângă bătaie, ca pedeapsă disciplinară, sistemul de a ține pe condamnat cu picioarele prinse în butuc, fie pentru pază, fie ca pedeapsă". Butucul, mijloc de tortură, asemănător cu acelea utilizate în occident, îl găsim în practica mănăstirească.( În mod cu totul excepțional, el apare într-un desen, de origine sârbească, publicat de N. Vatamanu în cartea sa "De la începuturile medicinii românești"). Fiindcă atâți bolnavi mintal au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acelea utilizate în occident, îl găsim în practica mănăstirească.( În mod cu totul excepțional, el apare într-un desen, de origine sârbească, publicat de N. Vatamanu în cartea sa "De la începuturile medicinii românești"). Fiindcă atâți bolnavi mintal au cunoscut această tortură, nu ne putem opri a-i descrie, citând un alt fragment: "Butucul era alcătuit din două bucăți de lemn prevăzut cu scobituri, în care să aibă loc picioarele; după ce se prindeau picioarele în aceste scobituri, cele două bucăți de lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a citit atât de puține cărți de filozofie ca el. A citit din Platon, dar nici un rând din Aristotel. Nu l-ar putea citi pe Hume deoarece știe prea mult despre temele scrierilor sale și lectura ar deveni astfel o tortură (!). 80 Vezi N. Malcolm, op. cit., pp. 38-41. O VIAȚĂ DE EROU? 109 80a J. N. Findlay, „My Encounters with Wittgenstein“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 3, p. 115. 81 O tânără elvețiancă, Marguerite Respinger, pe care Wittgenstein a cunoscut-o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
monopolizând nonsensul, viața inspiră mai multă spaimă decât moartea; de fapt ea este marele Necunoscut" (Eseuri, Buc., 1988, p. 11). Trebuie "să plângi", crede poeta, să fii pregătit de orice, de îndată ce întrezărești impactul (Din nou). Recluziunea în Eul agitat e tortură, așteptare mizeră Exil factice: "Exilată în țara din creierul meu / Unde nu e nici iarnă, nici primăvară. / Ci numai timpul în care mi-e dat să visez / Mi s-a făcut dor de țara de-afară". Efigie esențială La poeta
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cimitir... un cimitir de martiri... Aici odihnesc numeroasele generații ale poporului lui Israel care, vreme de lungi secole, au suferit toate umilințele, toate insultele pentru a rămâne fidele credinței lor, care s-au lăsat jefuite, alungate, ucise, care au îndurat tortura focului și a apei pentru a sfinți Numele Dumnezeului lor. Aici dorm în pace veșnică soți plini de tandrețe conjugală, tați mistuiți de dragoste paternă, care, în încrâncenarea unui delir sacru, și-au ucis soțiile dragi, copiii mult iubiți pentru
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
activitatea sindicală studențească a fost marcată de discriminare de gen, prin folosirea violenței sexuale împotriva femeilor (viol, hărțuire, ruperea hainelor etc.) și încorporarea studenților după un scurt preaviz (toți bărbații fiind obligați să efectueze un stagiu militar de peste doi ani). Tortura este o metodă folosită frecvent de poliție în cursul interogatoriilor, însă împotriva femeilor s-a optat pentru violența sexuală ca un mijloc al statului de a le ține sub control pe activistele sindicale din rândul muncitoarelor și studentelor. Această chestiune
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
lucru, strategiilor, structurilor organizaționale și relațiilor de colaborare cu instituțiile statului. Activismul femeilor a fost deosebit de important și în alte privințe. În primul rând, au fost aduse în discuție noi chestiuni „progresiste” legate de drepturile omului, cum ar fi condamnarea torturii aplicate activiștilor sau disidenților politici, a violenței sexuale împotriva activistelor, în timpul interogatoriilor poliției, și libertatea de exprimare. În al doilea rând, strategia politicii „de stradă” adoptată de femei a asigurat mișcării pentru democrație, îndreptate împotriva puterii, un sprijin popular mai
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a Coreei de Sud), Kwonxe "Kwon, In-Sook" a fost eliberată din închisoare, iar ofițerul de poliție, întemnițat. Acest caz a fost o sfidare extraordinară la adresa puterii statului, care se pare că de la sfârșitul anilor ’70 folosea în timpul anchetelor poliției agresiunea, dar și „tortura” sexuală ca mijloc de control în cazul femeilor. Aceste mecanisme de control genizate, care au ieșit la iveală o dată cu cazul Kwonxe "Kwon, In-Sook", au revoltat opinia publică și au sensibilizat-o cu privire la relația dintre stat, sex și gen. Activismul feminin
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
treilea rând, micile organizații de femei, centrate pe o singură problemă, erau extrem de numeroase în prima parte a deceniului nouă, câteva exemple fiind „O altă cultură”, „Pyongwoo Whoi”, „Comitetul de Contramăsuri pentru Dreptul Muncitoarelor la Viață”, „Comitetul de Contramăsuri împotriva Torturii Sexuale” și „Coaliția Femeilor Boicotează Plătirea Taxei TV Sistemului de Transmisii Coreean”, aceasta din urmă fiind îndreptată împotriva controlării mass-media de către putere (Yoon, 1997). Mai mult, ele au creat o organizație-paravan pentru coaliție. Format din douăzeci și patru de mici organizații de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de alți factori). Sugerați și câteva căi de a ieși din aceste situații. 1.2. Școala și examenele eitc " 1.2. Școala și examenele ei" Evaluarea școlară, realizată prin examinări de toate felurile, nu este o invenție a scolasticii și torturii medievale. Dimpotrivă, ea ține mai degrabă de modernitatea ultimelor două secole, interesată de proceduri tot mai „exacte” de categorisire și selecție a indivizilor. Dacă, prin absurd, s-ar transla schemele actuale de evaluare a celor aflați în faza de învățare
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Stresori emoționali Incluzând mâncarea/băutura Stresori de mediu Stresori sociali Stresori de mutare Stresori de decizie Stresori la locul de muncă Stresori dureroși Stresori financiari Stresori familiali SUPRAÎNCĂRCARE CU STRES TRAUME MAJORE STRESORI ISTORICI de exemplu război, viol la adult, tortura, de exemplu abuz sexual și dezastre naturale, tâlhăria, boala și fizic la copil, spitalizarea, fizică severă, terorismul, luptele militare intimidarea, alienarea, separarea, suferința Figura 2.1: Stresori actuali și istorici Se cunoaște la ora actuală faptul că nu orice stres
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cele din urmă a aplicat culoarea cărnii, galben de Neapole cu albastru, roșu și un fir de ocru, În tușe ferme și verticale În jurul gurii șterse a bărbatului mort cu aproape treizeci de ani În urmă. - Convorbirea de ieri, despre tortură, a spus deodată Markovic. E ceva ce nu ți-am spus. Odată, am torturat pe cineva. Era tot lângă Faulques și Îl privea cum lucra. Răsucea penelul Între degete, Încercându-i moliciunea cu dosul mâinii. Pictorul se aplecase ca să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]