4,979 matches
-
susținătorii săi pentru a descrie o viziune a statului biopolitic. Realmente interesant este modul În care acești autori au imaginat soluții pentru problemele cu care societatea se confrunta și comparația care se poate realiza Între astfel de soluții și ideologiile totalitare mai cunoscute care au marcat acei ani2. Eugeniștii români au oferit soluții care erau, Într-adevăr, similare În unele privințe cu cele ale mișcării din Germania, dar contextul social și intelectual din România a dat naștere, În același timp, unei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
proces de modernizare În permanență conștient de riscurile sale biologice. Viziunea lui Moldovan asupra României moderne punea accentul pe importanța definirii tuturor atributelor, acțiunilor și scopurilor statului prin raportare la identitatea națională. Moldovan propunea, de fapt, o formă de naționalism totalitar. Națiunea, În concepția sa, era o entitate creată natural, care evolua la fel ca un organism viu, supunându-se acelorași legi ale eredității, diferențierii și selecției ce guvernau și viețile indivizilor. Nevoile națiunii aveau Întâietate În raport cu cele ale indivizilor, iar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
punct de vedere eugenic, În aceeași măsură ca și pe cele ale populației „disgenice”39. Concepția eugenistă despre justiție transforma indivizii În obiecte ale restricțiilor legale și oferea statului și reprezentanților săi puteri disproporționate În raport cu cetățenii săi, Într-o manieră totalitară. Medicina și ordinea politicătc "Medicina și ordinea politică" În centrul procesului de reorganizare se afla Ministerul Sănătății, ceea ce Însemna că doctorii urmau să devină elita tehnocratică cu cea mai mare autoritate În noul stat. Reorganizarea instituției ministeriale era fundamentată de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fi avut autoritatea de a lua decizii și de a iniția acțiuni Într-o varietate de domenii, de la educație fizică și alimentație până la probleme legate de imigrare și de evoluția natalității. Statul biopolitic ca ordine totalitarătc "Statul biopolitic ca ordine totalitară" În Biopolitica, Moldovan descrie, uneori foarte detaliat, alteori doar În linii generale, un stat ale cărui instituții urmau să reglementeze toate aspectele vieții publice și care urmau să cumuleze puterile legislativă și executivă, În contrast cu sistemul parlamentar care funcționa la momentul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Într-un studiu recent, Abbott Gleason dezvoltă un profil general al totalitarismului, pe baza analizei similitudinilor Între ideologiile acestor mișcări politice. Elementele care compun acest profil Își găsesc corespondenți În descrierea pe care Moldovan o face statului biopolitic. Atât statul totalitar, cât și cel biopolitic erau prezentate ca antiteze pentru statul liberal și pentru structura pluralistă a vieții politice, susținută de practicile parlamentare 62. Ideologiile totalitare urmăreau să controleze viața privată și să mobilizeze toate forțele sociale În sprijinul propriilor idealuri
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
profil Își găsesc corespondenți În descrierea pe care Moldovan o face statului biopolitic. Atât statul totalitar, cât și cel biopolitic erau prezentate ca antiteze pentru statul liberal și pentru structura pluralistă a vieții politice, susținută de practicile parlamentare 62. Ideologiile totalitare urmăreau să controleze viața privată și să mobilizeze toate forțele sociale În sprijinul propriilor idealuri. În vederea acestui scop, statul era Îndreptățit să folosească orice mijloc de a exercita controlul asupra cetățenilor săi. În același sens, Moldovan a subliniat În numeroase
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
implicarea voluntare a cetățenilor În crearea și menținerea bunăstării organismului național, chiar dacă alegerile individuale erau mult limitate de constrângerile impuse de prioritățile biologice și de principiile eugenice, care structurau sfera publică. O altă diferență radicală dintre teoria biopolitică și ideologiile totalitare este conținută În accentul pus de Moldovan pe legalitate, pe respectul față de legi. Moldovan nu a susținut niciodată folosirea În mod direct sau indirect a violenței de către stat Împotriva cetățenilor săi. Un contraargument la această interpretare ar fi, de exemplu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de stat total, propus de filosoful german Carl Schmitt. În context românesc, cele mai multe similitudini le Împărtășește cu viziunea corporatistă a economistului Mihail Manoilescu. Studiul despre totalitarism al lui Gleason descrie filosofia lui Schmitt ca pe un demers precursor al ideologiilor totalitare ulterioare, mai dezvoltate și mai explicit orientate către aplicarea unor politici specifice 64. Autorul consideră perspectiva lui Schmitt statică, autoritară, chiar reacționară, prin comparție cu acțiunile ulterioare agresive de distrugere a structurilor liberale existente și de descătușare a energiilor naționale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
susținut și detaliat pas cu pas de implementare a măsurilor eugenice coercitive. Făcăoaru a dezvoltat un sistem de control și pedeapsă sumar, Însă foarte cuprinzător, a cărui aplicare ar fi apropiat mult statul eugenic de un stat polițienesc de tip totalitar, mult mai mult decât o sugerează scrierile lui Moldovan. Făcăoaru era În favoarea mijloacelor violente de schimbare și considera că astfel de metode puteau fi propuse ca politici de stat legitime. În opinia sa, sterilizarea era, Înainte de toate, „una dintre căile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
publice și private, nu toți eugeniștii români găseau modelele naziste folositoare și se Îndreptau mai degrabă către alte țări. Banu recunoștea eficiența politicilor din Germania, dar sublinia faptul că succesul guvernului nazist În implementarea măsurilor coercitive se datora tocmai naturii totalitare a regimului 66. Observația sa implica o anumită evaluare normativă. Totalitarismul era un preț mult prea mare, având În vedere că România nici măcar nu se apropia de o astfel de structură și, de fapt, atmosfera generală, politică și socială, se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
promovând tot mai mult modelul sovietic 11. Utopia eugenistă a unui aparat de stat eficient, capabil să implementeze ideile eugeniste s-a realizat abia după 1948, când mișcarea eugenistă fusese desființată. Așa cum Banu subliniase deja În 1937, doar un stat totalitar era capabil să susțină un program de reformă totală. Regimul comunist avea Însă propria viziune despre reformă, În cadrul căreia eugenia era identificată cu burghezia și dictaturile naziste. Eugenia a devenit un cuvânt tabu până În anul 1960, deși mulți adepți ai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1991 fac o analiză sumară a acestor dezbateri. Vezi și Jowitt, Social Change. Pentru o analiză excelentă a problemelor agrare din România, vezi Henry Roberts, Rumania: Political Problems of an Agrarian State, Archon Books, Hamden, Conn, 1969. 2. Folosesc termenul totalitar așa cum a fost el definit și descris de Hannah Arendt În lucrarea sa clasică The Origins of Totalitarianism, Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1973. Deși a fost intens criticată și conține unele greșeli În ceea ce privește previziunile de realizare a proiectelor totalitare, analiza
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
termenul totalitar așa cum a fost el definit și descris de Hannah Arendt În lucrarea sa clasică The Origins of Totalitarianism, Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1973. Deși a fost intens criticată și conține unele greșeli În ceea ce privește previziunile de realizare a proiectelor totalitare, analiza Hannei Arendt a rămas un instrument foarte util pentru examinarea evoluției ideologiilor și a elementelor specifice acestora În secolul XX. 3. Eugenia a fost adesea etichetată ca pseudoștiință. Deși această etichetă este larg acceptată astăzi, În prima parte a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Regele Carol al II-lea”, București, 1938, p. 57. Negulescu era un filosof bine cunoscut care a criticat Începuturile democrației românești, rămânând În același timp un susținător al pluralismului parlamentar și al democrației. El s-a exprimat public Împotriva ideologiilor totalitare de dreapta sau de stânga, de pe poziția unei atitudini puternic pozitivist-raționalistă, și a criticat deschis rasismul. Vezi P.P. Negulescu, Geneza formelor culturii, Editura Minerva, București, 1993. 31. Dimitrie Gusti, „Echipa și fiii satului”, Curierul Echipelor Studențești, vol. 2, nr. 7
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
într-un context de raționalitate liberală zdruncinată, în vederea restaurării (sau a proiecției în viitor) a valorilor comunitare. Cu privire la aceasta, Duverger notează că angajamentul cerut de Bund este „o adeziune totală, o orientare a ansamblului vieții”; el conchide că „toate partidele totalitare au o latură Bund și că toate partidele cu caracter de Bund sunt totalitare” (ibidem, pp. 152-153). Legată de o voință mai mult sau mai puțin vizibilă de a se distinge, putem observa și o tendință a elitei spre exclusivism
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a valorilor comunitare. Cu privire la aceasta, Duverger notează că angajamentul cerut de Bund este „o adeziune totală, o orientare a ansamblului vieții”; el conchide că „toate partidele totalitare au o latură Bund și că toate partidele cu caracter de Bund sunt totalitare” (ibidem, pp. 152-153). Legată de o voință mai mult sau mai puțin vizibilă de a se distinge, putem observa și o tendință a elitei spre exclusivism, adică spre un comportament de in-group, în opoziție cu unul de out-group. Grupurile, oricare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ascensiunii regimurilor dictatoriale și al celui de-al doilea război mondial, problema societăților moderne (care au devenit de masă) este, în opinia sa, aceea de a găsi o cale de mijloc între liberalismul întemeiat pe laissez-faire și regimurile autoritare sau totalitare. Reorganizarea societății implică posibilitatea apelului la elite, pentru a realiza o ordine socială planificată, evitându-se astfel extremele anarhiei liberale și ale organizării dictatoriale. Influențat de concepțiile werberiene, Mannheim e conștient de faptul că orice formă de planificare implică o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în posibilitățile de control democratic prin „amatori luminați” ce acționau ca delegați ai corpului electoral. În țările cu tradiție liberal-democratică, pe măsură ce funcțiile atribuite statului se înmulțesc, luarea deciziilor pare să ceară tot mai mult competențe tehnice. În același timp, regimurile totalitare instituie instrumente de planificare ce sustrag complet marile opțiuni oricărei forme de dezbatere publică. Burnham și „revoluția managerială” În acest context istoric, apare un curent de gândire critică a dominației „tehnicii și emergenței unei „noi clase” cu vocație pentru activitatea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
istoriei (Rizzi, 1939). Cu Burnham, utopia societății egalitare posttehnocratice dispare complet. Ne aflăm în fața unei teorii a convergenței înainte ca ea să fi fost formulată, dar fără optimismul tehnicist al anilor de după război: în regimurile pluraliste, ca și în statele totalitare, puterea de facto trece în mâinile unei noi clase conducătoare. Burnham păstrează totuși din teoria marxistă ideea că proprietatea asupra mijloacelor de producție este cea care asigură puterea reală (Burnham, 1947, p. 155). De aceea, în opinia sa, managerii îi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
trebuit să aibă loc mai întâi o zguduire, iar, mai apoi, chiar prăbușirea regimului sovietic, pentru a vedea confirmată și întărită viziunea paretiană a diversității păturilor conducătoare - inspirată din „diversitatea multiplelor grupuri sociale” (Pareto, 1916, § 2025) -, și nu concepția monolitismului totalitar ce făcuse să dispară complet specificitatea diferitelor segmente ale elitei. Mai mulți autori au crezut că pot identifica și în Franța, într-un context politic și instituțional complet diferit (un regim pluralist deschis competiției libere a elitelor), emergența progresivă a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Giddens - sau cu o elită slab integrată: o elită abstrasă, în termenii lui Giddens. Elita abstrasă corespunde imaginii pe care o prezintă teoreticienii pluralismului elitelor în legătură cu societățile occidentale. Elita solidară se întâlnește în țările guvernate după un model autoritar sau totalitar, în care partidul la putere asigură accesul la elită unor membri ai categoriilor sociale inferioare, stimulând în același timp un grad înalt de integrare morală și socială. Acesta a fost cazul regimului sovietic. O altă tipologie utilă pentru analiza noastră
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
grupeze în jurul a trei forme distincte, pot fi clasificate după un continuum mergând de la extrema dezbinării la monolitismul extrem. De la situații de tipul celei din Liban până la cele de unificare consensuală de tip suedez, unificarea ideologică este reprezentată de statele totalitare (ibidem, p. 155). Interesul major al configurațiilor propuse de Field și Higley este că ele pot fi puse în raport cu tipuri de regimuri politice. În această privință, autorii fac deosebirea între regimurile politice stabile și instabile. Pentru nevoile analizei, ei nu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
constituie o piedică în calea adaptabilității sistemului, după cum a arătat-o și istoria ultimilor ani ai Uniunii Sovietice. Procedurile mai elaborate comportă mecanisme de selecție. Acestea sunt în mod frecvent controlate de instanțele conducătoare ale partidelor politice. Într-un regim totalitar cum a fost regimul sovietic, fusese instaurat și un sistem foarte particular: cel al nomenclaturii. La mai multe niveluri, existau liste - sau nomenclatoare - ale posturilor influente pentru care era necesară aprobarea unei instanțe a Partidului. Trebuia asigurată de loialitatea politică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
-l alegi, sînt adversarii.” (Nae Ionescu) Însă, dacă i-am putea alege, ar scădea valoarea lor și, implicit valoarea meritelor noastre... * „Esop spune că atunci va fi rău pentru toți, cînd toți vor practica totul.” (Aeschines) În mediile și comunitățile totalitare, aptitudinile și talentele nemaifiind Încurajate, oamenii sînt nevoiți să realizeze activități nepotrivite firii lor. * „Numai cine te iubește mult și cine te urăște mult, Îți vede păcatele.” (N. Iorga) Însă din motive diferite: unul pentru a te ajuta să te
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de acest fapt, o alta nouă se pregătește să ia puterea, cu aceeași senină ignoranță. Pe de o parte Atena și Roma, pe de alta - Ierusalimul și Bizanțul. Pericle versus Constantin, Aristotel contra Tertulian, democrația agorei în competiție cu statul totalitar creștin, idealul păgân al palestrei spulberat în numele venerării unei răstigniri. Două lumi, două idealuri, două universuri, două moduri de a gândi. Falii se tot adâncesc în societate. Marc Aureliu și Diogene din Oenanda reprezintă posturile avansate ale unei epoci care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]