2,344 matches
-
Fayard. — (1999), La Complication. Retour sur le communisme, Paris, Fayard. LEVINAS Emmanuel (1997), Quelques réflexions sur la philosophie de l’hitlérisme (urmată de un eseu de Miguel ABENSOUR), Paris, Rivages (prima ediție: 1934). MOSSE George (1999), De la grande guerre au totalitarisme. La brutalisation des sociétés européennes, trad. fr., Paris, Hachette (prima ediție engleză: 1990). ORWELL George (1976), 1984, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1949) ă trad. rom. de Mihnea Gafița, O mie nouă sute optzeci și patru, Iași, Polirom, 2002
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1994), La Ferme des animaux, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1945) ă trad. rom. de Mihnea Gafița, Ferma animalelor, Iași, Polirom, 2002. SCHMITT Carl (1968), Politische Romantik, Berlin, Duncker și Humblot (prima ediție: 1919). TODOROV Tzvetan (1999), „Le Totalitarisme encore une fois”, Communisme, nr. 59-60, trimestrele trei și patru, pp. 29-44. TRAVERSO Enzo (2001), Le Totalitarisme. Le XXe siècle en débat (texte alese și comentate), Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, POPOR, Putere, Servitute, VIOLENȚĂ Tradiție/modernitate (dialectica Î
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Mihnea Gafița, Ferma animalelor, Iași, Polirom, 2002. SCHMITT Carl (1968), Politische Romantik, Berlin, Duncker și Humblot (prima ediție: 1919). TODOROV Tzvetan (1999), „Le Totalitarisme encore une fois”, Communisme, nr. 59-60, trimestrele trei și patru, pp. 29-44. TRAVERSO Enzo (2001), Le Totalitarisme. Le XXe siècle en débat (texte alese și comentate), Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, POPOR, Putere, Servitute, VIOLENȚĂ Tradiție/modernitate (dialectica Î)tc "Tradiție/modernitate (dialectica ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Transgresiunetc "Transgresiune" Φ Devianță, Marginalitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și materiale În mod foarte organizat, pretinzând În același timp disciplinarea pulsiunilor agresive. Pentru a face să eșueze proiectul hegemonic al unui atacator, cei care se apără se coalizează. Progresul tehnic crește eficiența armelor de distrugere. După războiul total al totalitarismului nazist, Încheiat prin utilizarea bombei atomice, Între noii inamici ă Vestul Împotriva Estului ă s-a instaurat un „echilibru al terorii” tradus printr-o opoziție față de escaladarea nucleară, pentru a scăpa de spectrul exterminării reciproce. Pacificarea s-a produs mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
La Violence, Paris, PUF. PETONNET Colette (1968), Ces gens-là, Paris, Maspero. SOREL Georges (1946), Réflexions sur la violence, Paris, Marcel Rivière (prima ediție: 1900). WIEVIORKA Michel (1988), Sociétés et terrorisme, Paris, Fayard. Φ Anomie, CONFLICT, DOMINAȚIE, Inegalități sociale, Marginalitate/ marginalizare, TOTALITARISM, Victimizare, Vulnerabilitate Vulnerabilitatetc "Vulnerabilitate" Vulnerabilitatea desemnează expunerea la un risc social, o stare de fragilitate care se declină În raport cu multiple fenomene negative, ca suicidul, divorțul sau excluderea. Este un concept cu un domeniu de aplicare foarte larg, pentru că este folosit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reflecție privitoare la funcționarea lor, la moștenirea și la crizele acestora, la diferențele dintre ele, la continuitatea cu perioadele anterioare, la bilanțul pe care îl pot avea etc. Cu toate acestea, postcomunismul, termen problematic, demonstrează mereu insuficiența teoriilor clasice asupra totalitarismului. Am fi putut spera ca regimurile comuniste să devină un nou obiect de cercetare, o dată ce au încetat să fie o miză ideologică. Din păcate, sunt rare studiile consacrate procesului de luare a deciziei, confruntării diferitelor grupări rețelelor clientelare, rolului partidului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și ea, pusă serios la îndoială. Aceasta se datorează faptului că noile practici și noile obiective ale conducerii nu au arătat o ruptură radicală cu trecutul și nici nu au inaugurat o nouă ordine a vieții obișnuite. Nu numai că totalitarismul nu a reușit să distrugă legătura dintre stat și națiune. Sfârșitul totalitarismului ne ajută să înțelegem mai bine eșecul regimului precedent, a cărui slăbiciune explică în bună măsură succesul de lungă durată al comunismului, care nu a întrerupt, ci a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
practici și noile obiective ale conducerii nu au arătat o ruptură radicală cu trecutul și nici nu au inaugurat o nouă ordine a vieții obișnuite. Nu numai că totalitarismul nu a reușit să distrugă legătura dintre stat și națiune. Sfârșitul totalitarismului ne ajută să înțelegem mai bine eșecul regimului precedent, a cărui slăbiciune explică în bună măsură succesul de lungă durată al comunismului, care nu a întrerupt, ci a desăvârșit logica statului națiune. Această situație ar fi comparabilă cu supraviețuirea Imperiului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
asemenea este adevărat că etapele și modalitățile în care diferitele partide susținute de Moscova au preluat puterea, ca și rezistența politică și socială de care se va lovi acest proces, au depins în primul rând de tipul de societate unde totalitarismul sovietic urma să se reproducă. Astfel, în Iugoslavia și în Albania, cucerirea statului a luat forma luptei de gherilă, în Ungaria, în Cehoslovacia și în Bulgaria s-a folosit infiltrarea parlamentară, în timp ce în Polonia și în Germania de Est s-
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a societății române nu e propoțională cu numărul victimelor, așa cum culpabilitatea penală nu e în funcție de datele statistice. Singura întrebare pe care o putem pune referitor la aceste cifre nu are conotații etice și ține mai curând de științele sociale: victimele totalitarismului au fost mai multe sau mai puține decât beneficiarii socialismului de stat? Altfel spus, societatea românească a considerat comunismul, la nivel personal și ca proiect global, drept o strategie represivă și detestabilă a puterii sau, din contră, drept o soluție
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
rezultă că trei sferturi dintre familiile românești au fost legate într-o manieră instituțională, directă sau indirectă, de regimul comunist. 2. Mobilizarea: comunismul ca monopol indolent Cu toate că societatea românească este caracterizată de o reprezentare cvazigenerală a trecutului recent marcat de totalitarism, această unanimitate intelectuală, paradoxal, nu este însoțită (așa cum s-a întâmplat în societatea germană sau italiană de după al Doilea Război Mondial) de formularea mai întâi de toate etică și nu neapărat juridico-politică legată de "problema culpabilității" (die Schuldfrage 48), fondată
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pentru felul în care este condusă"49. De asemenea, modul în care experiența individuală și socială a cincizeci de ani de comunism este reflectată, tratată și valorizată la nivelul memoriei colective, constituie problema centrală a societății românești a anilor '90. Totalitarismele secolului XX au făcut memoriei un serviciu enorm și involuntar: au transformat-o în resursă politică privilegiată a procesului de transformare post-totalitară. Spre exemplu, căderea regimului comunism este adesea considerată o revoluție întoarsă spre trecut, iar aceasta într-un dublu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
americană, rusă), socialismul de stat a fost înlocuit de un regim care îi fusese anterior în ordine cronologică și logică, democrația liberală, și pe care îl scosese de pe scena istoriei țărilor Europei Centrale și Orientale; societățile postcomuniste au folosit memoria totalitarismului ca și clivaj cultural pentru a umple funcțiile clivajelor sociale distruse de comunism. În mod ironic am putea spune că democrația a reușit în sfârșit să-și expropieze expropiatorul. De cele mai multe ori, comunismul este evocat ca un monopol politic al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
deodată abandonul și luarea de cuvânt. Totuși, există și un alt model de monopol, cel al monopolului indolent și al paradigmei abandon/luare de cuvânt al lui Albert Hirschman care se dovedește mai productivă o dată aplicată experiențelor istorice succesive ale totalitarismului și ale postcomunismului 51. Hirschman însuși evoca monopolul partidului unic ca teren de încercare pentru teoria lui și nu ezita să reformuleze, în 1993, ipotezele sale inițiale în lumina analizei pe care o făcea căderii comunismului și reorganizării autorității politice
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și lipsiți de inițiativă. Altfel zis un monopol indolent va prefera să suporte abandonul limitat al unui număr restrâns de consumatori decât să aibă de-a face cu un curent masiv de contestare chiar în interiorul lui. Văzut în perspectivă hirschmaniană, totalitarismul este în măsură să furnizeze suficiente dovezi referitoare la caracterul "indolent" al organizării monopolistice a autorității publice. Într-adevăr, abandonul nu a fost niciodată o atitudine complet exclusă de către regimul totalitar. A fost chiar organizat într-o manieră sistematică, cu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
exit. Or, doar un monopol pasiv și indolent își poate permite un asemenea calcul, un monopol care preferă să conserve pozițiile administratorilor săi decât să exploateze toate resursele disponibile 55. Luarea de cuvânt voice nu a fost absentă complet sub totalitarism. În măsura în care totalitarismul presupune a gândi în cadrul unei matrici a modernității, adică a unei dialectici între contractulism și dominație, totalitarismul comunist a integrat în propria sa rețetă contestarea democratică și dizidența ca fenomene structurale de tip endogen. Cu toate acestea, nu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
doar un monopol pasiv și indolent își poate permite un asemenea calcul, un monopol care preferă să conserve pozițiile administratorilor săi decât să exploateze toate resursele disponibile 55. Luarea de cuvânt voice nu a fost absentă complet sub totalitarism. În măsura în care totalitarismul presupune a gândi în cadrul unei matrici a modernității, adică a unei dialectici între contractulism și dominație, totalitarismul comunist a integrat în propria sa rețetă contestarea democratică și dizidența ca fenomene structurale de tip endogen. Cu toate acestea, nu era vorba
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
conserve pozițiile administratorilor săi decât să exploateze toate resursele disponibile 55. Luarea de cuvânt voice nu a fost absentă complet sub totalitarism. În măsura în care totalitarismul presupune a gândi în cadrul unei matrici a modernității, adică a unei dialectici între contractulism și dominație, totalitarismul comunist a integrat în propria sa rețetă contestarea democratică și dizidența ca fenomene structurale de tip endogen. Cu toate acestea, nu era vorba de o luare de cuvânt vizibilă și explicită; acest tip de comportament social, deși era înscris în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
internă și au favorizat pe termen scurt, apariția licită a unor asemenea luări de poziție. Epoca celor "o sută de flori" în China populară, primăvara de la Praga și reformismul maghiar constituie exemplele cele mai cunoscute ale unor situații în care totalitarismul și-a organizat explicit propria sa contestație. Ne putem întreba, cu toate acestea, dacă subiecții totalitarismului, înțeles ca monopol politic slab, nu au adoptat o atitudine de tip voice mai discretă și mai eficace pe termen lung, în măsura în care această strategie
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
celor "o sută de flori" în China populară, primăvara de la Praga și reformismul maghiar constituie exemplele cele mai cunoscute ale unor situații în care totalitarismul și-a organizat explicit propria sa contestație. Ne putem întreba, cu toate acestea, dacă subiecții totalitarismului, înțeles ca monopol politic slab, nu au adoptat o atitudine de tip voice mai discretă și mai eficace pe termen lung, în măsura în care această strategie a reluat forma loialității. Cum să explicăm, în cazul României, trecerea spectaculară de la marxismul și internaționalismul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
deveniseră o categorie minoritară și marginală în cadrul monopolului de partid? Desigur că nici abandonul, nici luarea de cuvânt în formele complexe pe care le-au luat sub comunism, nu se numără printre elementele care au amenințat în mod veritabil soliditatea totalitarismului ca monopol indolent până într-atât încât să provoace prăbușirea acestuia. Totalitarismul român, dincolo de dinamica exit-voice pe care a tolerat-o, dacă nu cumva a organizat-o chiar el însuși uneori, a permis existența periferică a unui număr de concurenți
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nici abandonul, nici luarea de cuvânt în formele complexe pe care le-au luat sub comunism, nu se numără printre elementele care au amenințat în mod veritabil soliditatea totalitarismului ca monopol indolent până într-atât încât să provoace prăbușirea acestuia. Totalitarismul român, dincolo de dinamica exit-voice pe care a tolerat-o, dacă nu cumva a organizat-o chiar el însuși uneori, a permis existența periferică a unui număr de concurenți ideologici. Astfel, Biserica ortodoxă a putut ocupa o nișă protejată în marginea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
un simulacru de abandon care îi împiedica să recurgă la luarea de cuvânt pentru a-și manifesta opiniile diferite. Această relație ambiguă între monopolul indolent și concurenții săi oficiali explică de ce aceste "insule ale societății civile", care au supraviețuit în timpul totalitarismului nu au fost cauza năruirii regimului. Periferia nu a devenit niciodată suficient de semnificativă pentru a putea incrimina monopolul partidului unic, oricât de ineficace ar fi fost acesta. În studiul său consacrat postcomunismului est-german, Hirschman însuși furniza dovada peremtorie a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
suficient de semnificativă pentru a putea incrimina monopolul partidului unic, oricât de ineficace ar fi fost acesta. În studiul său consacrat postcomunismului est-german, Hirschman însuși furniza dovada peremtorie a incapacității concurenților periferici de a zădărnici monopolul politic totalitar. După sfârșitul totalitarismului "societatea civilă" nu s-a dovedit a fi în măsură, în România nu mai mult decât în Germania de Est, să arate că, la un nivel macrosocial, opțiunea voice prevalează asupra opțiunii exit. Abandonarea sistemului în favoarea modelelor economice și politice
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
este integral asimilată de cea politică: conducătorul devine figura partidului, încarnarea poporului, imaginea clasei muncitorești. În timp ce societățile democratice își manifestă clivajele prin intermediul rezultatelor alegerilor, societatea socialistă își contemplă unitatea în unicitatea personalității șefului suprem. Evaluat într-o perspectivă popperiană calificată, totalitarismul se prezintă ca o "societate închisă", o societate în care destinele individuale nu se împlinesc la capătul unei serii de alegeri personale și de gesturi care să vădească libertatea, ci se văd validate în raport cu un sistem de regularități cu o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]