2,402 matches
-
vârstele, ca în povestea cu sorcova din clasa a patra. Deși comunist, obiceiul se păstrase; toți copiii îl știau pe de rost. Se preda la școală, la „Citire“, îl urmăreai la televizor, de 30 decembrie, cu pupături pentru tovarășul și tovarășa Ceaușescu, se practica oriunde nimereai, dar mai ales la scara blocului; trebuia doar să scoți din dulap bățul cu flori colorate de hârtie. Colegii de joacă făceau bani buni, sorcovindu-i pe vecini. Eu ratasem ocazia, pentru că, la sfatul competent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
s.cl.) eminenți. La acestea au acces actuali și foști plutonieri (locotenenți, căpitani, maiori, colonei și generali) de poliție (miliție, Securitate), beizadele de mari (!) oameni de afaceri, amante ale acelorași, pupeze și pupăzoi, cu tot atâta carte cât avea cabinetu' doi, Tovarășa adi, marea chimista zisă codoi, după cum pronunța dansa CO2. Si inca ar mai fi printre oarnenii de bine, cărora le e mai greu decât "somerior din Germania" - parlamentari, magistrați, avocați și mulți alți... ați, cu moț sau fără, o liota
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
la Ermitajul leningrădean, după ani de interzicere ca „opere burgheze decadente”. La un an și două luni după premiera Directorului nostru (25 martie 1955), Hrușciov atacă mitul lui Stalin la Congresul XX al PCUS. Alarmă în munți (1955) sau Prima tovarășă fatală Nici următoarea producție a Studioului Cinematografic București, Alarmă în munți, nu mai este întru totul „pe linie”, deși regizorul este deja „celebrul” Dinu Negreanu, autorul propagandei „beton” din Viața învinge și Nepoții gornistului. Spioni trimiși de puteri străine trec
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
folosită de inamic, Codița (Dana Comnea). În premieră, apare atracția sexuală în relația dintre El și Ea, până acum limitată la împărtășirea de idei și sentimente cu așezări de cap pe umăr. Dana Comnea, prezență întunecată și intensă, este prima tovarășă fatală a ecranului socialist. Mai mult, militarul Mihu bea peste măsură, ajungând să deconspire Codiței date secrete pe care ea le pasează „unchiului” spion Stavrescu (eternul „dușman al poporului”, Fory Etterle). Totuși, în ultima clipă, Mihu își dă seama ce-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
încălcate în premieră în această secvență : peisajul este entropic, cvasistatic, dezordine, degenerare, mers în gol, nici un țel, nu se aud decât tăcerea și sunete dizarmonice, o femeie venită parcă din filmele încă nefăcute de Antonioni, care nu arată deloc a tovarășă muncitoare cu simț de răspundere, ci stă pur și simplu la soare, nu face nimic. Apoi totul se îneacă într-o propagandă groasă, specifică momentului de „strângere a șurubului” de după revoluția din Ungaria și tulburările din Polonia. În Erupția apare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
burghezo- moșieri, ci tovarăși ai zilelor noastre. Muzică de jazz, restaurant-bar, toalete de seară sofisticate, cocteiluri - într-un asemenea mediu se mișcă niște tovarăși ingineri, care mai au și munci de răspundere ? Cum e posibil ? Cheia incredibilelor imagini este prezența tovarășei Vasilica, nume în artă Lica, fiica iubitului conducător Gheorghe Gheorghiu-Dej. Divă brunetă, rubicondă, dar cu glamour „fatal”, Lica Gheorghiu este singura care poate purta pe ecran rochii de la Paris și pălării fantezi. Mare parte din film ea apare tolănită pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
regizorului, despre care se spune că sînt foarte sensibili și au un fel deosebit de a percepe lucrurile. La ce sînt chiar așa de sensibili și de receptivi ? La faptul că trebuie să prezinți neapărat o artistă dezbrăcată - să mă scuze tovarășele -, la asta sînt receptivi ? La faptul că trebuie să prezinți niște dansuri obscene sau o muzică decadentă ? La faptul că trebuie imitat dezgustător ceea ce se face în filmul și în arta occidentală ? Pentru că în multe filme nu e nici cel
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mai severe, Caius”. Numitul Caius fumează tot timpul, are barbă, e dubios, mai rade și câte un whisky, câte un coniac. În afară de fum, scoate pe gură numai cugetări, citări și recitări din producția lirică proprie. Pare un ins fără ocupație. Tovarășa savantă Irina, în schimb, nu bea, nu fumează, nu dansează, nu mai schiază, căci mult cercetează. Echilibrul în viață îi e asigurat de un coc superb de activistă, plus ochelarii severi și „deopiesul”. Și totuși, nici ea nu e în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Și ai trupul de șarpe felin...” Zaraza, celebra melodie interbelică, îl tulbură profund. O invită cavalerește, solemn, modă veche, pe tânăra mireasă la dans, oferindu-i brațul. Duma aprobă din cap, râzând. Stoian începe clasic, ținând lateral mâna Anei. Tăietură. Tovarășa lui de apartament, Marta, întoarce capul, rănită. După „De a ta sărutare, Zaraza, vreau să mor și eu...” Stoian își apropie încet, milimetric, capul de al Anei. Intră într-un fel de transă pasională, mirosindu- i părul. Melodia se termină
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ochii închiși, se desprinde cu greu de Ana. Fără să deschidă ochii, o sărută apăsat, lung, totalmente nepărintește, pe gură. Ochii Anei, larg deschiși, uimire, un strop de frică, emoția născută în ea de Tovarășul devenit pentru câteva secunde bărbat. „Tovarășa Ana, îți urez multă fericire...” Deci : Tovarășul de la Partid o sărută sexualmente intens și public pe tovarășa mireasă a subalternului său pe linie politică. Scenă nu de nefilmat, de neimaginat în filmul românesc de până la Puterea și Adevărul. Șocul transmis
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nepărintește, pe gură. Ochii Anei, larg deschiși, uimire, un strop de frică, emoția născută în ea de Tovarășul devenit pentru câteva secunde bărbat. „Tovarășa Ana, îți urez multă fericire...” Deci : Tovarășul de la Partid o sărută sexualmente intens și public pe tovarășa mireasă a subalternului său pe linie politică. Scenă nu de nefilmat, de neimaginat în filmul românesc de până la Puterea și Adevărul. Șocul transmis spectatorilor de secvența acestui păcat boieresc roșu, scrisă și regizată perfect, amintind de dansul lui Burt Lancaster
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
muncitor, frate cu fabrica precum românul cu codrul l-a ajutat să izbândească. Este traducerea perfectă în imagini a cuvântului „noastre”, din sintagma organele noastre de Securitate, folosită sistematic în presa vremii, despre care Marin Preda scria : „Să ne spună tovarășa Petrini dacă a avut sau nu cunoștință de acțiunile dușmănoase ale soțului ei, arestat de organele noastre de securitate și condamnat. Și cînd se spunea «organele noastre de securitate», vocea avea parcă accente lirice, erau «ale noastre» aceste organe, ca
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
e aceeași : el, inginer, director sau tânăr muncitor, inginer abia repartizat în producție, are o idee, o invenție sau mai multe, dar nu le poate realiza din pricina inerției, a carierismului, a concepțiilor învechite ale unor tovarăși. În momentele grele, însă, Tovarășa nu mai e de partea lui până la capăt. În Bună seara, Irina, protagonista, simțindu-se neglijată de comandantul de navă Victor, vrea să plece, dar revine când soțul ei face o faptă eroică. Pe Tudor Cernat, director general al unui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o boală psihică și înclinată să cadă victimă unor indivizi situați la periferia societății și cu moralitate degradată. Referindu-se la singurătate, Göethe o aprecia ca pe nimic mai periculos iar Th. Gautier o caracteriza ca fiind cea mai rea tovarășă atunci când cauți ușurare și uitare. Soluția? Credem că cea mai bună este abandonarea solitudinii chiar cu asumarea riscului de a nu întâlni tovarășul de viață ideal, pentru că așa ceva nu există. Pornind de la premisa că viața în doi, cu bunele și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
a rămas, pînă la sfîrșitul vieții, unul din puținii coreligionari care n-au fost rusificați. La Sănătoasa, curtea În care crescuse Smaragda Theodorovna, lucrurile erau similare: Smărăndița se simțise bine În compania Gafiței, tînăra slujnicuță, sora ei de lapte și tovarășa de copilărie, pe care o adusese cu ea din Sănătoasa, - sau ascultînd cu ochii aprinși și respirația oprită poveștile mamei Zoița, bătrîna ei dădacă. Copiii cu care Vania se Împrietenește sînt din lumea oamenilor simpli, fapt pentru care va primi
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
colectivitate social-istorică și, poate, al asumării unui alt destin. PÎnă la Împlinirea sorocului de plecare din Siberia trăiește cu nostalgia țării din care știe că el și moldovenii lui sînt parte integrantă, România, o țară deocamdată himerică, explică el unei tovarășe de suferințe, o țară care mă atrage, mă fascinează și, În același timp, Îmi inspiră groaza necunoscutului. [...] Sentimentul acesta, - nostalgia după o țară necunoscută [...] nu e decît o formă a setei de ideal, - setea de patria ideală. Fie că acceptăm
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
fac foarte RĂU obiectiv foarte rău. deci pe categorii am urât activiști de partid am urât lichelele am urât turnătorii A: poți urî pe categorii? B: oamenii care intrau În acest spațiu Îi URAM. A: să luăm categoria B: păi tovarășa clătici care venea la ședința de partid deschisă A: o urați. B: DESCHISĂ. ... că nu eram membru de partid. A: da. B: deschisă Înseamnă că-i băga pe toți acolo cu japca. A: așa B: și care-l făcea pă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care le poate avea. În această situație, grija ca punerea în ordine și prezentarea corectă a materialului informativ să ducă la satisfacția cititorilor mi-a fost de mare interes. Fie-mi îngăduit să adaug că, îndemnul și înțelegerea venită din partea tovarășei mele de viațșă Fevronia, ca și a fiului nostru Dragoș mi-au fost sprijin prețios. Nu uit să-mi exprim recunoștința față de toți cei careîn diverse moduri mi-au fost de ajutor. Cer îngăduință din partea cititorilor exigenți mai ales din partea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
duc. Când am ajuns la Arad, am fost îndrumat să merg la Casa prieteniei, unde se afla pe atunci sediul Centrului de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcări Artistice de Masă al Județului. Intru înăuntru și întâlnesc acolo două tovarășe mai grase. Sărut mâna, spun eu respectuos. Ce-i cu dumneata aici? au sărit cele două tovarășe. Descumpănit, am rămas pe loc. Tot atunci, din cealaltă încăpere a apărut un tânăr flocos (cu barbă). Era flocos din cale afară. La
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
pe atunci sediul Centrului de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcări Artistice de Masă al Județului. Intru înăuntru și întâlnesc acolo două tovarășe mai grase. Sărut mâna, spun eu respectuos. Ce-i cu dumneata aici? au sărit cele două tovarășe. Descumpănit, am rămas pe loc. Tot atunci, din cealaltă încăpere a apărut un tânăr flocos (cu barbă). Era flocos din cale afară. La noi așa se spune celor care nu se bărbieresc. După ce m-au întrebat cele două femei, mă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
cu barbă). Era flocos din cale afară. La noi așa se spune celor care nu se bărbieresc. După ce m-au întrebat cele două femei, mă întrebă și acesta. Ce-i cu dumneata aici? Avea însă o voce mai domoală decât tovarășele mai-nainte. Uite, m-ați chemat aici..., și-i arăt nota telefonică pe care am primit-o la Brusturi. Dumneata ești bădița Niță? Eu! Atunci, cel flocos a sărit la mine și m-a îmbrățișat de cunoștință. Flocosul, răspunzând de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
duc. Când am ajuns la Arad, am fost îndrumat să merg la Casa prieteniei, unde se afla pe atunci sediul Centrului de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcări Artistice de Masă al Județului. Intru înăuntru și întâlnesc acolo două tovarășe mai grase. Sărut mâna, spun eu respectuos. Ce-i cu dumneata aici? au sărit cele două tovarășe. Descumpănit, am rămas pe loc. Tot atunci, din cealaltă încăpere a apărut un tânăr flocos (cu barbă). Era flocos din cale afară. La
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
pe atunci sediul Centrului de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcări Artistice de Masă al Județului. Intru înăuntru și întâlnesc acolo două tovarășe mai grase. Sărut mâna, spun eu respectuos. Ce-i cu dumneata aici? au sărit cele două tovarășe. Descumpănit, am rămas pe loc. Tot atunci, din cealaltă încăpere a apărut un tânăr flocos (cu barbă). Era flocos din cale afară. La noi așa se spune celor care nu se bărbieresc. După ce m-au întrebat cele două femei, mă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cu barbă). Era flocos din cale afară. La noi așa se spune celor care nu se bărbieresc. După ce m-au întrebat cele două femei, mă întrebă și acesta. Ce-i cu dumneata aici? Avea însă o voce mai domoală decât tovarășele mai-nainte. Uite, m-ați chemat aici..., și-i arăt nota telefonică pe care am primit-o la Brusturi. Dumneata ești bădița Niță? Eu! Atunci, cel flocos a sărit la mine și m-a îmbrățișat de cunoștință. Flocosul, răspunzând de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
occidentale se interesează de femeie ca muncitoare și ca mamă - iar în cea de-a doua calitate, mai ales în timpul campaniilor în favoarea luptei pentru pace*. în 1936, în sânul PCF* ia ființă, la inițiativa Daniellei Casanova și a Jeannettei Vermersch, tovarășa de viață secretarului general Maurice Thorez, o Uniune a Tinerelor Fete din Franța. în timpul Rezistenței*, femeilor comuniste le revine un rol ingrat dar important, acela de agent de legătură; multe îl vor plăti cu deportarea, ca D. Casanova. Totuși, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]