2,772 matches
-
Italo Calvino, parodist declarat al poemelor eroi-comice (pe care le cunoștea îndeaproape, în calitatea sa de îngrijitor al edițiilor de lux Einaudi). În acest timp, Carol cel Mare țese intrigi vulgare, lipsit de glorie și îmbătrânit, Gano (replică parodică la trădătorul Ganelon din cântecul de gestă) își numără liniștit averile, Ulivieri (Olivier, prietenul și tovarășul de arme al lui Roland, glorificat până la sanctificare odinioară) e mai mult pasionat de doamne decât de bătălii etc. Iar după multe lupte, convertiri la creștinism
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o nouă misiune, care ar fi condus la dezvoltarea unei noi științe fonoscopia. Este chiar misiunea ultrasecretă, valorificată artistic de Soljenițîn în romanul său. Pe banda de magnetofon sunt înregistrate două convorbiri telefonice, redate ca atare în memoriile lui Kopelev. "Trădătorul" a sunat, în realitate, de două ori la ambasada americană. Americanii nu au folosit în nici un fel informația furnizată, secretul bombei atomice a fost furat, iar diplomatul descoperit și pedepsit. Soljenițîn contopește cele două convorbiri, dar păstrează replici reale, pe
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de alegeri similare, cum sunt cele pe care le vor face deținuții din închisoarea specială Marfino. Înregistrarea convorbirii va fi trimisă în șarașka pentru identificarea după voce a apelantului. Construind decodorul vocii umane, ei vor putea să-l identifice pe "trădătorul" de patrie. Riguroasa arhitectură a romanului se sprijină pe două planuri, care nu se dezvoltă cronologic și se întretaie abia în final, ambele de valoare egală în ce privește încărcătura ideatică. Primul plan (ca apariție în text) are în centru soarta lui
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
jertfei de sine. La nivelul tehnicii narative, aceasta este legătura dintre lumea lui Volodin și lumea închisorii. Soarta lui Volodin va fi decisă de reușita proiectului ce vizează construirea decodorului respectiv. În final, planurile vor fuziona, prin aducerea concretă a "trădătorului" în lumea închisorii. Acțiunea romanului este concentrată în doar trei zile, începând în a doua jumătate a zilei de sâmbătă, 24 decembrie 1949 și încheindu-se în a doua jumătate a zilei de marți, 27 decembrie. Așadar, cei trei ani
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
plătit. Un om va fi trimis în închisoare pe baza acestei descoperiri. Oricum, marxistul Rubin este convins că, în felul acesta, contribuie la săvârșirea unui act de dreptate. În viziunea sa, cel care a sunat la ambasada americană este un trădător care "barează drumul socialismului". Și-a dat seama, doar ascultându-i vocea înregistrată de magnetofon, că este un arivist care încearcă să obțină foloase din Occident prin acest act de trădare a patriei. Rubin consideră că activitatea agenților secreți sovietici
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
agent sovietic. Convorbirea este înregistrată de securitatea sovietică, iar apelantul va fi identificat după voce și arestat după numai două zile. Prin faptul că încearcă să-l împiedice pe Stalin să intre în posesia bombei atomice, Volodin se transformă în trădător de patrie. Pe tânărul diplomat îl aștepta avansarea, urma să plece din nou în străinătate, unde își petrecuse, de altfel, ultimii ani și viața lui ar fi fost perfectă "dacă nu i s-ar fi rupt ceva înăuntru". "Trădarea" lui
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
aceiași credință cu ei și de a-i urî pe toți ceilalți, de a avea drept călăuză a vieții lor demonul, de a practica învățarea unei religii respingătoare și absurde etc. Până la Tertulian, creștinii nu au fost acuzați niciodată ca trădători ai Imperiului ori potrivnici obligației serviciului militar, introdus de Augustus și impus cu precădere fiilor de veterani, obligați să urmeze cariera tatălui. Dacă Crescentius și ceilalți filozofi din secolul II p.Chr., atât de porniți să arunce acuzații împotriva creștinilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bucure împreună cu cei care au scăpat din fața prăpădului: Constantius, susținătorul ereziei ariene, pe când se pregătea să-și înfrunte dușmanul și era gata de luptă, a murit într-o mică localitate din Mops, și a lăsat Imperiul în mari suferințe. Iulian trădătorul sufletului său, și ucigașul armatei creștine, în Media l-a simțit pe Cristos, pe care l-a renegat mai înainte în Galileea; în final, voind să mărească hotarele romanilor, le-a pierdut pe cele cucerite. Iovian, după ce a gustat bunurile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nici venerate de către aceștia. Creștinii nevizați direct de decretul lui Licinius, nu au voit să se supună unui împărat care deși nu a îmbrățișat niciodată creștinismul, cu excepția câtorva acțiuni trecătoare în favoarea Bisericii, a fost considerat inițial creștin, iar mai apoi trădător datorită caznelor la care i-a supus. Cei mai mulți s-au refugiat în pustiuri ori s-au ascuns prin munți, mergând după episcopii și preoții persecutați asemenea soldaților. Ambele categorii, bisericească și militară, formau opoziția cea mai solidă în calea planurilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
aducerea de sacrificii; expresia sa este mai mult hiperbolică. Nefiind satisfăcut de numărul și de consistența apostaziilor, la care se mai adăugau și aceea că un grăunte de tămâie și un pumn de bani nu erau suficienți pentru a crea trădători, la un moment dat Iulian s-a gândit să se elibereze complet de militarii creștini, dându-i afară din armată. A poruncit ca să nu mai îndeplinească servicii militare în palat aceia care nu voiau să abandoneze creștinismul și nici măcar să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu trebuie să întinzi coarda prea tare" sau "trebuie să accepți și bunele, și relelele" decât în țările unde sunt preponderente opinii ca "dușmanul bun este dușmanul mort", "când am dreptate, nu mai discutăm", sau "cel care cedează este un trădător". Tabelul nu are valabilitate, pentru a-l ajuta pe cercetător, decât în perioada în care antagoniștii își mențin atitudinile. Când gerontocrații sovietici au ieșit din scenă, iar Gorbaciov a preluat comanda, păstrătorii au încetat persecuțiile tuturor ereziilor, iar inovatorii au
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
responsabil cu rubrica de decese a citit anunțul la un prim nivel (o comunicare factuală, printre atâtea altele), nebănuind că dincolo de constatarea unui deces (semnificantul) se ascundea un al doilea nivel (semnificatul) moartea unui om pe care mulți îl considerau trădător. Acestui eveniment i-a urmat o manifestare colectivă de indignare, eveniment anodin, la prima vedere. Numeroase asociații și mulți cititori au pro-testat, demonstrând, astfel, caracterul indicibil al morții unui na-zist convins. Valorile lui DJR se opuneau unor valori ca decența
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o oarecare reținere și nu din motive partinice, Doamne ferește, fiindcă nici nu eram membru de partid și nici nu aveam nici un fel de afinități cu ideile lor, dar încă de pe atunci mi se făcea greață când auzeam cum unii scelerați, trădători de neam și țară precum Virgil Ierunca, Paul Goma, Monica Lovinescu, Silviu Georgescu și alții scuipau veninul în fiecare seară de la microfonul lor plătit în dolari, pe țara unde au văzut lumina zilei, unde le-au trăit strămoșii, frații și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și atât! Marș la locul tău, pupincuristule! Siktir! Apoi atac la Udrea & Roberta? Da, da, le-am tras-o! Zice Blaga, (scriu tot în traducere). Apoi iar. Bă, vrei bătaie, Boc, mai vrei? Faci pe șefu' ha? Halal șef ești, trădătorule! Bă, Boc, ascultă la mine, nu te pricepi la nimic! Ai promovat oameni ca și tine, vai de capu' tău de năuc! Mai vrei să-ți dau? Uite na, îți dau! Uite ce guvern susțin eu: politic! Tu? Aduci oameni
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
meu, prea puțin cuprinzător al văzutelor și mai ales nevăzutelor prezidențiale. Care-i motivul dom'le, că la televiziunea pupincuristă B1TV, însuși primul chel al țării, care încă se mai numește președintele țării, l-a numit pe Regele Mihai I "trădător" și "fostă slugă la ruși"? Aud? Oare i s-au terminat dușmanii politici? Unii bănuiesc o deficiență organică, adică o problemă, destul de gravă, cu primele glande salivare din stat? Secretă în exces și atunci simte sărmanul o nevoie atât de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
caută, însă a fost un timp priponit de chestii de serviciu, tocmai pe la Anvers. Regele Mihai, rămas fără un dram de regat, conștient că lumea îl va blestema pentru că așa le va sugera Iliescu, și că Băsescu îl va numi trădător de neam și țară, pentru că l-a lăsat de unul singur în butoi, fără să-i mai dea și niscai colegi de pahar, s-a retras pe undeva pe la mama dracului luându-și ca ginere un sortiment de dudă ieșeană
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
îi este acum veacul, mulți îl înjură, mai puțini îl conjură să revină. Deci părerile sunt împărțite, dar nu și a ziarelor pupinbăsiste, care au și sărit în ajutorul șefului care-i plătește, susținând că Băsescu a spus că este trădător de neam și țară fiindcă așa a spus Iliescu, iar el a vrut doar s-o pârască presei pe bătrâna șandrama comunistă. Deci dacă e să tragem o concluzie, este clar ca lumina zilei, declară ziarul cu pricina, comunistul Iliescu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sclav! Necredincios! ( Pune mîna pe sabie) ALBANY ȘI CORNWALL: Drag domn, reține-te! KENT: Ucide-ți doctorul și plata-ți da Infectei boli. Ia-ți darul îndărăt, Ori, cît pot scoate strigat din gîtlej, Îți spun: faci rău! LEAR: Asculta, trădător, Pe jurămîntul de vasal, ascultă-mă; That thou hast sought to make uș break our vow, Which we durst never yet, and with strained pride To come betwixt our sentence and our power, Which nor our nature nor our place
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a lumii, ca atunci cînd norocul nostru-i bolnav adesea printr-un exces al propriei noastre purtări noi facem vinovați de dezastrele noastre soarele, luna și stelele, ca și cum am fi ticăloși de nevoie, proști prin constrîngere cerească, escroci, hoți și trădători prin impunerea sferelor; bețivi, mincinoși și adulteri printr-o forțată ascultare de influență planetelor; și toate cele în care sîntem răi, printr-o îmboldire divină. Admirabila ieșire pentru un desfrînat, să pună inclinările lui de tap pe seama unei stele. Tata
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
I-a pus cuțite sub pernă și laturi sub scaun și șoricioaica în ciorbă; l-a făcut să se mîndrescă, să călăreasca pe-un murg trăpaș peste poduri de patru inci, să fugă după umbră lui că după-a unui trădător. Cerul să-ți binecuvînteze cele cinci simțuri. Lui Tom i-e frig. O, do de, do de, do de, să te izbăvească de vîrtejuri de vînt, de stele rele și de molimi. Miluiți-l cu ceva pe bietul Tom, pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-te! (Iese) SCENĂ 7 (O încăpere la castelul lui Gloucester. Intra Cornwall, Regan, Goneril, Edmund și slujitori) CORNWALL (Către Goneril): Pleacă repede la duce, soțul tău, si arată-i scrisoarea această. Oastea Franței a debarcat. (Către slujitori) Căutați-l pe trădătorul de Gloucester. REGAN: Spînzurați-l pe loc! GONERIL: Scoateți-i ochii! CORNWALL: Lăsați-l în seamă mîniei mele. Edmund, însoțește-o pe sora noastră; răzbunarea, pe care sîntem siliți s-o aplicăm trădătorului tău tata, nu-i potrivită pentru ochii tăi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Franței a debarcat. (Către slujitori) Căutați-l pe trădătorul de Gloucester. REGAN: Spînzurați-l pe loc! GONERIL: Scoateți-i ochii! CORNWALL: Lăsați-l în seamă mîniei mele. Edmund, însoțește-o pe sora noastră; răzbunarea, pe care sîntem siliți s-o aplicăm trădătorului tău tata, nu-i potrivită pentru ochii tăi. Advise the Duke where you are going, to a most festinate preparation. We are bound to the like. Our posts shall be swift and intelligent betwixt uș. Farewell, dear sister; farewell, my
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
contelui, Cu el au luat-o către Dover, und' se laud' C-au prieteni bine-armați. CORNWALL: Gătește căi Pentru stăpîna ta. GONERIL: Cu bine, scumpe lord, Și sora. CORNWALL: -Edmund, cu bine. (Edmund, Goneril și Oswald ies) Mergeți, căutați pe trădătorul Gloucester, Legați-l că pe-un hoț, aduceți-l aici! (Ies slujitori) Deși de viața-i nu putem dispune Far' formele de drept, puterea noastră Va face un hatîr mîniei noastre; lumea-l Poate blama, nu-opri. (Intra slujitori cu Gloucester
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Legați-l că pe-un hoț, aduceți-l aici! (Ies slujitori) Deși de viața-i nu putem dispune Far' formele de drept, puterea noastră Va face un hatîr mîniei noastre; lumea-l Poate blama, nu-opri. (Intra slujitori cu Gloucester) El? Trădătorul? REGAN: Vulpea ingrata, el. CORNWALL: Legați-i brațele uscate. GLOUCESTER: Ce vreți să spuneți? Prieteni, vă gîndiți Că-mi sînteți oaspeți; nu mă rușinați. CORNWALL: Legați-l, spun! REGAN: Strîns, strîns! O, trădător infam! GLOUCESTER: Unmerciful lady aș you are
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
blama, nu-opri. (Intra slujitori cu Gloucester) El? Trădătorul? REGAN: Vulpea ingrata, el. CORNWALL: Legați-i brațele uscate. GLOUCESTER: Ce vreți să spuneți? Prieteni, vă gîndiți Că-mi sînteți oaspeți; nu mă rușinați. CORNWALL: Legați-l, spun! REGAN: Strîns, strîns! O, trădător infam! GLOUCESTER: Unmerciful lady aș you are, I'm none. CORNWALL: To this chair bînd hîm. Villain, thou shalt find [Regan plucks hîș beard.] GLOUCESTER: By the kind gods, 'tis mostly ignobly done To pluck me by the beard. REGAN
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]