44,083 matches
-
între familia adoptivă și familia biologică 24. De altfel adopția deschisă nu este o garanție pentru o relație continuă ulterioară între membrii triadei, ci mai degrabă trebuie văzută ca un proces de lungă durată ce poate cunoaște în timp diferite transformări pentru care toți cei implicați trebuie pregătiți 25. Al doilea război mondial a provocat schimbări importante în practica adopției copilului. Apare acum o altă procedură adopția internațională. Înainte de cel de-al doilea război mondial majoritatea adopțiilor se petreceau la nivel
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
noastră pe pământ, să creștem un copil...menirea mea care este?". În alte declarații infertilitatea este conceptualizată în termenii unei piedici în dezvoltarea familială. Prezența copilului este o condiție absolut necesară pentru definirea familiei. Copilul are rolul de a asigura transformarea "cuplului" într-o "familie". "Un copil face un cuplu să fie o familie în adevăratul sens la cuvântului." Cuplurile cu infertilitate secundară, care reprezintă 9% din totalul adoptatorilor, invocă și ele nevoi și motive diferite: o primă categorie este reprezentată
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
glasul poporului este glasul lui D-zeu. De ce atunci oficialitatea, adică cei care se presupun și înșiși se consideră ca îndrumători ai acestui "vulg" se pun de-a curmezișul năzuinței unui popor, care vrea să experimenteze prin el însuși anumite transformări sociale? De ce atâta prigoană contra unei instituții, ca aceia a cremațiunii, cu rădăcinile înfipte în mileniile anilor și în cele dintâi ale Scripturii vechi? De ce prigoană contra unor preoți, care nu au altă vină, decât aceia că dau ultima binecuvântare
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sa în patosul Ființei, dovada, în sfârșit, pe care aceasta o face despre sine în certitudinea și beția de sine. Modul în care suferă și în care suferința sa se transformă în Bucurie, în așa fel încât, într-o atare transformare, fiecare termen subzistă drept condiție fenomenologică a celuilalt și ca propria sa substanță, modul în care se istorializează absolutul și în el fiecare dintre tonalitățile ontologice fundamentale ce constituie ființa sa, dintre care fiecare trece în cealaltă și se inversează
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în ea, dacă viața nu are chip, cum putem totuși să o zărim pe mozaicurile de la Daphni? Într-adevăr, ce vedem pe acestea? Nu Suferința, ci o mărturisire, nu Bucuria, ci o bunăvestire, nu devenirea interioară a Suferinței în Bucurie, transformarea Deznădejdii în opera mântuirii, ci o răstignire și o înviere. Nici smerenia smerenia vieții care nu s-a creat ea însăși și a cărei auto-afectare este patosul necreării sale -, ci spălarea picioarelor. Nu vedem viața pe mozaicurile de la Daphni pentru că
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în virtutea unei decizii luate de noi sau a adoptării de către o societate dată a unui comportament determinat în privința cosmosului, ci a priori, în virtutea condiției corporale a ființei în calitate de corp-propriat. Noi transformăm lumea, istoria umanității nu este altceva decât istoria acestei transformări, în așa măsură încât este imposibil să contempli un peisaj fără să vezi în el efectul unui oarecare praxis. Însă transformarea lumii nu este decât punerea în operă și actualizarea Corproprierii care face din noi locuitorii Pământului în calitate de proprietari ai
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
priori, în virtutea condiției corporale a ființei în calitate de corp-propriat. Noi transformăm lumea, istoria umanității nu este altceva decât istoria acestei transformări, în așa măsură încât este imposibil să contempli un peisaj fără să vezi în el efectul unui oarecare praxis. Însă transformarea lumii nu este decât punerea în operă și actualizarea Corproprierii care face din noi locuitorii Pământului în calitate de proprietari ai acestuia. În ce fel lumea este întotdeauna întâi de toate lume-a-vieții, înțelegem acum ceva mai bine: înainte chiar de a fi
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
produs vreodată și nu se va produce vreodată, "sufletul", adică corpul subiectiv, devenise gândirea, adică exact reprezentarea, adică modul de abordare căruia praxisul în calitate de subiectiv și viu i se sustrage din principiu. Reprezentarea praxisului suscită ideologia care interpretează tehnica drept transformarea instrumentală a naturii de către om în vederea unor scopuri stabilite de el. Pe de o parte, o astfel de ideologie reprezintă de fapt Coproprierea originară a Corpului și a Pământului în sânul vieții. Pe de altă parte, în calitate de reprezentare a sa
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cultură: acest "mijloc", acest "instrument" au devenit dispozitivul obiectiv mecanic care funcționează de la sine în mașinărie, cea a industriei, a ciberneticii și poate chiar în natura însăși, așa cum se înfățișează ea privirilor omului modern. Ce decurge dintr-o astfel de transformare? Faptul că acea cunoaștere care face posibilă acțiunea și o organizează nu mai este cunoașterea vieții ci cea a științei: aceasta este revoluția radicală care a venit să tulbure umanitatea omului, făcând să planeze asupra esenței sale cea mai serioasă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
vieții. Însă dacă tekhne, adică posibilitatea principială a acțiunii și astfel a oricărei acțiuni imaginabile, rezidă în praxisul ce-și află esența în viață și în Corproprierea originară a naturii, cum se face atunci că tehnica modernă, adică informarea și transformarea lumii de către știință, este încă de conceput? Cum ar putea cunoașterea științei, adică o pură perspectivă teoretică, fi susceptibilă a "acționa" asupra proceselor obiective ale naturii devenite dispozitivele instrumentale ale industriei și ale mașinăriilor în general? A fost deja recunoscută
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
atunci când, totuși, producția tinde să se identifice cu dispozitivele tehnice și, astfel, cu tehnica însăși, menținerea în interiorul său a unui rol tot mai scăzut al muncii vii nu înseamnă nimic altceva decât următorul lucru: ca și în cazul științei pure, transformarea lumii presupune un prim acces la procesele obiective care sunt în mod identic cele ale naturii și ale tehnicii și posibilitatea principială de a acționa asupra lor. Accesul și capacitatea de acțiune sunt, la drept vorbind, unul și același lucru
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
puținului care-i rămâne de făcut. De capacitățile individului la locul de muncă, și mai întâi de capacitățile corporale, nu se poate face cu totul abstracție, e-adevărat, și aceasta în măsura în care Corproprierea rămâne fundamentul ascuns, dar imposibil de eludat al transformării lumii, în era tehnicii precum și în oricare alta. Se întâmplă doar că, deoarece forța acestui Corp a fost înlocuită de dispozitivul obiectiv al mașinii, nu se mai ține cont de el decât în măsura exactă în care dispozitivul trebuie totuși
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
realitatea unei "prezențe" în ea, în efectuarea sa fenomenologică incontestabilă, tot ceea ce poartă în sine ca virtualități, "dorințele" și "necesitățile" care exprimă natura sa originară. Cultura nu rezultă niciodată dintr-o decizie, decizia vieții de a executa asupră-și anumite transformări, anumite "experiențe" tocmai, cu scopul de a aprecia ulterior efectele acestora. Orice decizie de acest gen presupune ek-staza unei viziuni, un mod de a se distanța, de a se detașa de realitate, de a o cunoaște, pentru a alege modul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
are efectul în aceasta, este o acțiune în afara lumii și, în felul acesta, "asupra" vieții, adică în ea, autotransformare a sa, tocmai, ca actualizare a propriilor sale posibilități, ca actualizare de sine. În nici un moment o astfel de acțiune, lenta transformare interioară a Individului, nu se ia pe sine drept scop, așa cum nici nu rezultă din sine ca dintr-o "cauză". Care este scopul său? Care este cauza sa? Faptul de a da fiecăreia dintre puterile vieții libertatea să se înfăptuiască
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ci si sporire. În acest fel, "plusul" ca "plus de sine" spre care tinde orice activitate, pentru că el se realizează deja pe planul vieții numite materiale, adică producătoare de bunuri materiale, o determină pe aceasta asemenea unui "progres", a unei transformări cel puțin virtuale cu titlu de auto-transformare făcând din ea, cu alte cuvinte, o cultură. Totuși, dacă acest plus se înfăptuiește sau nu, dacă este vorba despre o cultură propriu-zisă sau despre o fază de regres este o lege generală
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
poate diminua șansele de participare în sfera publică. Preocuparea pentru familie, în general, și pentru familia monoparentală, în special, se datorează mutațiilor care au avut loc în ultimul timp cu privire la structura și dimensiunile acestui tip de grup social 1, precum transformările petrecute în distribuția autorității, în diviziunea rolurilor în familie, modul în care sunt satisfăcute funcțiile familiei. Principalele direcții de schimbare au fost în sensul atomizării familiei și al diminuării anumitor funcții (cum ar fi cele de socializare a copiilor, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cadrul în care devenea posibilă realizarea politicii pronataliste 12. Statul intervenea privind căsătoria și divorțul, locuințele, numărul copiilor, educația acestora, petrecerea timpului liber 13. În perioada de tranziție, familia este instituția ce resimte și susține din greu costurile sociale ale transformărilor economico-statale. Dihotomic privită, familia este considerată ca un mediu de stabilitate față de fluctuațiile din sfera publică. În abordarea concordantă între public și privat, familia este asemenea unei oglinzi ce reflectă starea națiunii, preia și moderează efectele dinamicii sociale asupra indivizilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în șomaj a bărbaților, care lucrau mai ales în industrie, s-a făcut prin acordarea unor salarii compensatorii, prin plata ajutorului de șomaj (V. Pasti, C. Ilinca, 2001, p. 29). Pierderea locului de muncă pentru femei era o cale de transformare a acestora în casnice, față de care nici o instanță publică nu se responsabiliza. Un bărbat fără loc de muncă este considerat șomer și, măcar pentru o vreme, primește sprijin din partea statului 62; o femeie fără loc de muncă rămâne exclusiv în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Fără îndoială, în Europa Centrală și de Est, întocmai ca în Statele Unite, schimbarea rolului femeii în familie a fost blamată drept cauză a răului social, atunci când acest lucru este convenabil din punct de vedere politic”3. În ritmurile accelerate ale transformărilor din societatea contemporană, familia este receptată drept un cadru de stabilitate și echilibru. Ea este reprezentată ca formă de rezistență față de amestecul din partea statului. Familia realizează legătura cu trecutul, este idealizată drept „locul în care oamenii își duc traiul cinstit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și, ca atare, are o situație dominantă, iar în familie el este burghezul, iar femeia reprezintă proletarul (F. Engels, 1987, p. 75). Cu familia s-a verificat un tip de profeție care se autoîmplinește într-un context economic determinist. Baza transformărilor din societate se află într-o astfel de abordare în economie unde, mai întâi, urmau să aibă loc schimbări, să se instituie modul de producție socialist, apoi efectele acestuia să se regăsească în toate celelalte aspecte ale societății. De aceea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
despre sănătatea reproducerii, despre utilizarea mijloacelor contraceptive, deci de prevenire a tuturor stărilor nedorite privind corpul. Depășirea acestui stadiu va permite, în continuare, surprinderea pârghiilor prin care indivizii să poată participa în calitate de cetățeni activi în comunitatea din care fac parte, „transformarea cetățenilor din persoane private în membri deplini ai comunității” (D. Held, 2000, p. 215). Aici se referă la a doua locație de putere, la bunăstare: ...care privește toate aspectele, de la înregistrarea nașterii până la certificarea morții, de la școala primară până la facultate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
congelare. Congelându-le, spunea el, celulele și conținutul lor pot fi fixate într-o stare care se află extrem de aproape de cea vitală. în această privință alte metode de conservare sunt departe de a fi ideale. Celulele parcurg un număr de transformări morfologice și chimice. Dar la congelare are loc o întrerupere instantanee a proceselor vieții toate substanțele solubile rămân la locul unde se aflau în momentul fixării lor. Dispar doar vaporii de apă, nimic altceva. Dacă obiectul sau preparatul congelat este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
de cuviință să strecoare și el o remarcă, dând din mână. Arm nu păru să aprecieze gluma lui și nici măcar să o ia în seamă. Da, vorbi ea mai departe, cel mai mult iubesc Yi Jin Jingul sau Metoda de Transformare a Tendoanelor, un set de douăsprezece exerciții. Dar aici e nevoie de consecvență, jurnalistule, abia după șapte ani de practică începi să îl înțelegi... După muuuuultă practică vei înțelege că Yi Jin Jing-ul este o meditație în mișcare. Mintea trebuie
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
în continuare, pentru simplificarea reglementărilor, a labirintului de controale și a sistemelor protecționiste și pentru introducerea de reguli, instituții, politici care să sprijine piețele eficiente și să îmbunătățească distribuția. În ultimii zece ani, rolul Statului în politica economică a suferit transformări dramatice. Încă nu există un model teoretic, o paradigmă care să descrie și să explice aceste schimbări, dar ea se poate regăsi credem în conceptul de noua economie. Complexitatea transformări-lor, de ordin tehnologic, politic, economic, social, strategic etc. aduce în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
impun în continuare pentru simplificarea reglementărilor, a labirintului de controale și a sistemelor protecționiste și introducerea de reguli, instituții, politici care să sprijine piețele eficiente și să îmbunătățească distribuția. În ultimii zece ani, rolul Statului în politica economică a suferit transformări dramatice. Încă nu există un model teoretic, o paradigmă care să descrie și să explice aceste schimbări, dar ea se poate regăsi credem în conceptul de noua economie. Complexitatea transformărilor, de ordin tehnologic, politic, economic, social, strategic etc. aduce în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]