2,801 matches
-
Tineretului Comunist Iugoslav, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist, „erou al luptei de eliberare națională, partizan al Uniunii Sovietice.” A murit „printr-o eroare fatală, în momentul când voiau să se urce într-un avion” pentru a participa la tratativele cu puterile occidentale. De altfel, în timpul războiului „titoiștii” ar fi predat germanilor unități întregi de partizani „în care făceau serviciul cei mai buni comuniști”. Cadrele O.Z.N.A. (serviciu iugoslav de informații în anii războiuluiă au suportat două schimbări radicale: prima
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
privați de libertate, deportații au trăit aici o adevărată dramă”. Deportații au rămas aici până în anii 1955 - 1956, cănd atmosferă s-a mai relaxat, în primul rând datorită dispariției în 1953 a lui I. V. Stalin. Tito a obținut, prin tratative cu Gh. Gheorghiu-Dej, eliberarea sârbilor, dar aceasta nu se putea face decât prin eliberarea tuturor, drept care procesul a fost mai lent decât se poate imagina. Cei întorși acasă aveau să-și recupereze casele, de obicei într-o stare jalnică, dar
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
punctul de vedere sovietic conform căruia în Gheorghiu-Dej se poate avea încredere. Constatăm și o corespondență activă a trimișilor noștri la Belgrad și Moscova cu autoritățile de la București privind convorbirile dintre liderii iugoslav și sovietic, precum și interesul sporit pentru protocolul tratativelor dintre cele două țări vizând colaborarea în domeniul economic, tehnicoștiințific, poștal, cultural, diplomatic etc. În timpul revoltei poloneze, din 1956, la 19 octombrie, o numeroasă delegație din România, din care făceau parte Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Leonte Răutu, Gr. Preoteasa și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
al României în Republica Franceză. Mă simt obligat să vă dau o informație pe care în mod cert nu o dețineți. Până în 1947 am lucrat ca diplomat în slujba Maiestății Sale, regele Mihai, am fost membru al delegației României la tratativele de pace de la Paris. Excelență, mă înclin cu tot respectul față de experiența diplomatică a excelenței voastre. Vă mărturisesc că este prima oară când aflu aceste informații și recunosc că este vina sistemului nostru, aflat în plină organizare. În aceste condiții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
începe treptat să aducă în zona ocupată coloniști turci, care se apreciază a fi ajuns până la o cifră de 115000 persoane. În 1975, la Viena, încep negocierile intercomunitare, sub egida ONU, fără rezultate notabile. În februarie 1977, au loc primele tratative între președintele Makarios și liderul comunității turco-cipriote Rauf Denktaș. În același an, în august, Makarios moare. Noul președinte devine Spyros Kiprianou. La inițiativa lui Kurt Waldheim, secretarul general al ONU, în 1979 are loc întâlnirea dintre Kyprianou și Denktaș. În ciuda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Iunian, Grigore Filipescu, Alexandru Vaida-Voevod, Constantin Argetoianu sau M. Cantacuzino 409. Totuși, georgiștii au hotărât să se prezinte singuri la alegerile județene care urmau a se desfășura, pentru a verifica, din nou, popularitatea organizațiilor sale. În paralel, se desfășurau și tratative pentru reîntregirea partidului liberal 410. Pentru că perspectiva împăcării între Gheorghe și Dinu Brătianu periclita poziția lui Gheorghe Tătărescu în partid, acesta a apelat la ajutorul regelui, care, în noiembrie, i-a încredințat un nou mandat, încredințându-i astfel controlul alegerilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cele mai ridicate dobânzi ale timpului, de 10,23%416. Oficiosul georgist aprecia că negocierile pentru angajarea împrumutului nu se desfășurau în condiții de egalitate între state, guvernul român ezitând să se manifeste cu demnitatea unui solicitant solvabil 417. În timpul tratativelor desfășurate la Paris, partea franceză a cerut prelungirea șederii consilierului tehnic, venit în țară în 1929, cu ocazia contractării împrumutului de stabilizare. Guvernatorul Băncii Naționale, Dumitru Burileanu, s-a opus, fapt care a determinat înlocuirea lui, cu Constantin Angelescu, fruntaș
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
întruniri ale georgiștilor în numeroase localități din județele în care partidul prezentase candidați. Comentariile presei pe marginea campaniei electorale pun în evidență intensitatea luptei electorale și, în mod deosebit, rivalitatea între cele două partide liberale. În vederea alegerilor, au avut loc tratative între Gheorghe Brătianu și Octavian Goga, fruntaș al Partidului Poporului, pentru încheierea unui acord electoral. Alexandru Averescu, președintele Partidului Poporului și-a dat aprobarea pentru acest acord, încercând să evite situația în care unii membri ai partidului său ar fi
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atitudine obiectivă față de guvern și de partid 591. Evenimentele au evoluat însă în așa fel, încât reîntregirea nu s-a realizat nici de această dată, chiar dacă, public, Gheorghe Brătianu afirma deschiderea sa pentru fuziunea celor două partide liberale 592. Eșecul tratativelor a intervenit când liderul georgist a anunțat că ar admite fuziunea, cu condiția răsturnării guvernului condus de Gheorghe Tătărescu. Conducerea vechiului Partid Național Liberal a respins această condiție, apreciind că s-ar ajunge astfel, la slăbirea și nu la întărirea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și georgiști au fost totdeauna, dintre cele mai cordiale"620. Totuși, în noiembrie 1937, conducerea centrală a celor două partide a trecut în plan secund negocierile privind reîntregirea liberală. Președintele georgiștilor arăta că această situație se datora eșecului înregistrat de tratativele purtate cu Gheorghe Tătărescu, pentru colaborarea georgiștilor la o nouă guvernare tătăresciană 621. Între motivele invocate de Gheorghe Brătianu se numărau refuzul lui Gh. Tătărescu de a da lămuriri asupra viitorului program de guvernare, lipsa unor garanții privind respectarea unui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
avea un plan asemănător 625. Nu era exclusă nici posibilitatea ca, în cazul în care Gheorghe Tătărescu ar fi din nou însărcinat cu conducerea guvernului, Gheorghe Brătianu să intre în contact cu fruntașul național-țărănist, Iuliu Maniu, care ducea și el tratative cu șeful legionarilor. Scopul unor asemenea tratative ar fi fost, potrivit lui Constantin Hențescu, realizarea unei "coaliții generale a partidelor"626. Pentru început, liderul georgist a acceptat ideea unei atitudini moderate față de palat 627. Analizând, însă posibilitatea de a accepta fuziunea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
exclusă nici posibilitatea ca, în cazul în care Gheorghe Tătărescu ar fi din nou însărcinat cu conducerea guvernului, Gheorghe Brătianu să intre în contact cu fruntașul național-țărănist, Iuliu Maniu, care ducea și el tratative cu șeful legionarilor. Scopul unor asemenea tratative ar fi fost, potrivit lui Constantin Hențescu, realizarea unei "coaliții generale a partidelor"626. Pentru început, liderul georgist a acceptat ideea unei atitudini moderate față de palat 627. Analizând, însă posibilitatea de a accepta fuziunea celor două partide liberale și de a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
declarat disponibilitatea de a participa la un acord de opoziție, dar nu la o formulă guvernamentală cu această componență 628. Pe de altă parte, după ce a fost primit în audiență de rege, la 11 noiembrie 1937, șeful georgiștilor a reluat tratativele pentru reîntregirea PNL. La consfătuirea desfășurată între fruntașii partidului georgist, în ziua următoare, președintele a declarat că tratativele erau avansate, desfășurându-se în acel moment prin intermediul emisarilor. Cercurile georgiste apreciau că dificultatea care se ridica în calea reîntregirii provenea din
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
componență 628. Pe de altă parte, după ce a fost primit în audiență de rege, la 11 noiembrie 1937, șeful georgiștilor a reluat tratativele pentru reîntregirea PNL. La consfătuirea desfășurată între fruntașii partidului georgist, în ziua următoare, președintele a declarat că tratativele erau avansate, desfășurându-se în acel moment prin intermediul emisarilor. Cercurile georgiste apreciau că dificultatea care se ridica în calea reîntregirii provenea din faptul că Dinu și Gheorghe Brătianu doreau ca aceasta să se realizeze în opoziție, în timp ce Gheorghe Tătărescu dorea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și revendicările naționale, mergând "spre o politică de dreapta, sau de stânga, dar cu elemente de centru, cu elemente de ponderațiune și de echilibru"739. La cererea lui Iuliu Maniu, semnarea înțelegerii a fost amânată pentru toamnă, dar zvonurile despre tratativele desfășurate s-au răspândit, cu concursul lui Corneliu Zelea-Codreanu, contribuind la intensificarea contradicțiilor între cele două partide liberale 740. Scopul declarat al pactului de neagresiune electorală, semnat la 25 noiembrie 1937, era "de a apăra libertatea și a asigura corectitudinea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
R.S.S. l-au determinat pe Gheorghe Brătianu să adreseze, din nou, întrebări, ministrului Afacerilor Străine, în noiembrie 1932. Referindu-se la negocierile dintre România și U.R.S.S. privind încheierea pactului de neagresiune, el apreciază că România a greșit începând aceste tratative. În opinia sa, autoritățile române ar fi trebuit să considere că Pactul Briand-Kellog, întărit prin protocolul Litvinov din ianuarie 1929, fuseseră suficiente pentru asigurarea păcii, deoarece ele reprezentau înțelegeri internaționale, mai largi decât noul acord cu U.R.S.S. Luând în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acord cu U.R.S.S. Luând în considerare obiecțiuni mai vechi ale sovieticilor față de teritoriul Basarabiei, Gheorghe Brătianu observa că pactul de neagresiune era "nesigur în privința teritoriului și limitat în privința duratei"783. Pe de altă parte, liderul georgist aprecia că angajarea tratativelor directe cu U.R.S.S. ar putea să afecteze relațiile României cu aliatele sale tradiționale. Ca urmare, întrebările adresate lui N. Titulescu vizau modificările impuse de aceste tratative la nivelul politicii economice și al apărării naționale, precum și influența lor asupra relațiilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
limitat în privința duratei"783. Pe de altă parte, liderul georgist aprecia că angajarea tratativelor directe cu U.R.S.S. ar putea să afecteze relațiile României cu aliatele sale tradiționale. Ca urmare, întrebările adresate lui N. Titulescu vizau modificările impuse de aceste tratative la nivelul politicii economice și al apărării naționale, precum și influența lor asupra relațiilor dintre România și aliatele sale. Șeful georgiștilor concluziona că problema graniței de răsărit a României era una de interes european, pentru că asigura libertatea Dunării și a strâmtorilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fapt politic important, dar atrăgea atenția asupra posibilității ca cele două părți să folosească termenul de suveranitate în accepțiuni diferite. Interpelând, din nou, pe ministrul Afacerilor Străine, Nicolae Titulescu, Gheorghe Brătianu cerea clarificări asupra bazelor pe care au fost demarate tratativele pentru reluarea legăturilor diplomatice cu U.R.S.S789. Astfel, atrăgând atenția asupra faptului că acceptarea unui act diplomatic în care nu se recunoștea, explicit, integritatea teritorială a țării, reprezenta o eroare a politicii externe a României 790, Gheorghe Brătianu a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
privitor la posibilitatea negocierii unei convenții militare între România și U.R.S.S. Exista temerea că, în eventualitatea unei agresiuni din partea Ungariei, se punea problema deschiderii granițelor României, pentru armata sovietică. Deși Ministerul de Externe a răspuns la interpelare, dezmințind orice tratative cu U.R.S.S. pentru încheierea unui pact de asistență mutuală, Gheorghe Brătianu a adresat, la 26 noiembrie o nouă întrebare, referitoare la această problemă. Deși se pronunțase în repetate rânduri împotriva politicii revizioniste promovată în special de Ungaria, în fața acestui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
458, 11 iunie 1932, p. 1. 386 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar nr. 22/ 1932, f. 2. 387 "Viitorul", nr. 7306, 7 iunie 1932, p. 1. 388 "Mișcarea", nr. 503, 3 august 1932, p. 1. 389 Tratativele pentru încheierea pactului de neagresiune cu U.R.S.S, inițiate de Nicolae Titulescu, fuseseră întrerupte în timpul guvernului Iorga-Argetoianu, urmând a fi reluate în septembrie 1932, când partea română trebuia să fie reprezentată de același ministru de Externe. Pentru că Vaida-Voevod s-
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu U.R.S.S, inițiate de Nicolae Titulescu, fuseseră întrerupte în timpul guvernului Iorga-Argetoianu, urmând a fi reluate în septembrie 1932, când partea română trebuia să fie reprezentată de același ministru de Externe. Pentru că Vaida-Voevod s-a angajat să ducă personal tratative cu Litvinov, Titulescu și-a dat demisia din funcțiile pe care le deținea. I. Scurtu, Din viața politică a României1926-1947, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, pp. 211, 212; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p 252; "Mișcarea", nr. 565, 19
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pp. 1, 2, 2; Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Univers enciclopedic, București, 1999, pp. 323-324 . 410 C. Argetoianu susține că înțelegerea dintre Gh. Brătianu, O. Goga și Al. Averescu, pentru formarea unui guvern, a eșuat și datorită tratativelor de împăcare dintre Gh. Brătianu și Gh. Tătărescu. Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001. pp. 213, 233. 411 Mihail Sturdza, România și sfârșitul Europei. Amintiri din țara pierdută, Fronde Alba Iulia-Paris, 1994, p. 123. 412 "Mișcarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nr. 1801, 11 iunie 1937, p. 3. 624 Arhivele Ministerului de Justiție, București, fond Penal, dosar 10176, vol. 3, f. 288-295. 625 Idem, vol. 6, f. 284; Planul era identic cu cel semnalat de Alex. Mihai Stoenescu, potrivit căruia, în timpul tratativelor purtate între Iuliu Maniu și N. Titulescu, în Franța se discuta îndepărtarea regelui Carol al II-lea și instalarea Marelui Voievod de Alba Iulia, Mihai I, pe tron. Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 3, Editura
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
zadarnic să mă convingă să mă întorc acasă, să renunț la aventura asta „idioată“ - mă punea la curent cu știrile tot mai nefavorabile pentru răsculați. N-am părăsit poziția decât atunci când centrul nostru de rezistență s-a autodizolvat, în urma unor tratative cu militarii (de câte ori se întâmplase să văd pe stradă tineri ofițeri care urmăreau marșurile și manifestările noastre, am surprins pe figura lor ură și dispreț: ne erau dușmani), și poate că n-am fost înaintați Curții marțiale, deoarece la prefectură
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]