5,381 matches
-
în aproximativ două săptămâni); tratamentul chirurgical trebuie efectuat pentru a evita consolidarea vicioasă a fracturii; tratamentul chirurgical este unicul tratament care aduce vindecarea fracturii. Luând în considerare afecțiunea, stadiul bolii (pacientul s-a prezentat în primele 48 ore de la producerea traumatismului), vârsta (pacient tânăr), starea generală (bună), inexistența tarelor organice asociate, operația este cotată ca fiind cu risc minim. Intervenția chirurgicală. Pregătirea preoperatorie generală este cea obișnuită. Se administrează un sedativ în seara premergătoare intervenției, se igienizează pacientul. Local, se îndepărtează
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
în poziție vicioasă. Externarea pacientului. Recomandări: externarea pacientului se poate face după 24 ore de la intervenția chirurgicală (dacă intervenția decurge în condiții bune și postoperator nu apar complicații); controlul postoperator se recomandă după 1 săptămână, respectiv 2 săptămâni; va evita traumatismul prin presiune la nivelul hemifaciesului stâng timp de 2 săptămâni. Prognosticul imediat al cazului este favorabil. Prognosticul îndepărtat (vital, anatomic, funcțional) este de asemenea bun. Relieful malarului înfundat prin traumatism va fi repoziționat chirurgical, vindecarea fracturii se va face în
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
se recomandă după 1 săptămână, respectiv 2 săptămâni; va evita traumatismul prin presiune la nivelul hemifaciesului stâng timp de 2 săptămâni. Prognosticul imediat al cazului este favorabil. Prognosticul îndepărtat (vital, anatomic, funcțional) este de asemenea bun. Relieful malarului înfundat prin traumatism va fi repoziționat chirurgical, vindecarea fracturii se va face în aproximativ două săptămâni, simetria feței va fi redobândită. Sechele postoperatorii: cicatrice cutanată în regiunea temporală. Particularitatea cazului. Concluzii. Fractura disjuncție de malar este o fractură anterioară de complex zigomatic, cu
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
de masticație, deglutiție și fonație. Antecedentele personale și heredocolaterale sunt fără importanță pentru afecțiunea actuală. Condițiile de viață și mediu sunt corespunzătoare. Din istoricul afecțiunii am reținut că suferința actuală datează de trei zile, când a debutat brusc, în urma unui traumatism produs prin agresiune, când pacientul a fost lovit cu pumnul la nivelul regiunii maseterine stângi, de către o persoană necunoscută, fără a-și pierde starea de conștiență. La scurt timp sesizează tumefierea părților moi din regiunea periangulomandibulară stângă, cu punct osos
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
2) discontinuitatea arcadei dentoalveolare și mobilitatea osoasă anormală a mandibulei la nivelul 3.7 - 3.8; 3) ocluzia deschisă frontolaterală stângă cu un contact prematur 2.8 - 3.8 la închiderea gurii; 4) mobilitatea dentară anormală 3.8 (dobândită prin traumatism). Pentru precizarea diagnosticului și stabilirea configurației biologice actuale am considerat necesară o explorare complementară țintită reprezentată de: ortopantomografie (sau radiografii în incidențele: mandibulă defilată stângă și față posteroanterioară); explorări biologice sanguine uzuale (TS, TC, HLG). Ortopantomografia efectuată relevă: soluție de
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
deschidere a gurii. Antecedentele personale și heredocolaterale ale pacientului nu sunt semnificative pentru afecțiunea actuală. Condițiile de viață, muncă și mediu sunt corespunzătoare. Din istoricul afecțiunii aflăm că suferința actuală datează de o zi, când a debutat brusc, după un traumatism produs prin agresiune, de către o persoană cunoscută, care îl lovește cu pumnul în regiunea zigomatică dreaptă, fără ca pacientul să-și piardă starea de conștiență. La scurt timp sesizează dureri spontane în jurul articulației temporozigomatice drepte cât și dureri provocate de mișcările
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
vital, anatomic și funcțional este relativ bun (dacă intervenția chirurgicală se desfășoară fără complicații, condilul mandibular este readus în cavitatea glenoidă și fixat în poziție corectă). Există totuși riscul de anchiloză temporomandibulară apărută la distanță de câțiva ani de la producerea traumatismului. Particularitatea cazului. Concluzii. Cazul examinat reprezintă un focar unic de fractură de mandibulă, produsă într-o zonă de minimă rezistență, printr-un mecanism direct. Din păcate, deplasarea capului condilian din cavitatea glenoidă și antrenarea consecutivă a tulburărilor de ocluzie dentară
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
mijlociu al feței. Antecedentele personale și heredocolaterale ale pacientului nu au semnificație pentru suferința actuală. Condițiile de viață, muncă și mediu sunt corespunzătoare. Din istoricul afecțiunii aflăm că suferința actuală datează de 24 ore, când a debutat brusc, printr-un traumatism produs prin accident rutier, pacientul fiind ocupant al locului din dreapta-față al unui autovehicul care s-a lovit frontal cu un altul ce venea de pe contrasens. În urma impactului, pacientul s-a izbit cu fața de bordul mașinii, suferind și o
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
moi din etajul mijlociu al feței, tulburare de ocluzie dentară și mobilitate anormală a platoului alveolopalatin. Consultul medical inițial a fost efectuat de către medicul din serviciul de urgență de pe ambulanță, care l-a preluat de la locul accidentului, stabilind diagnosticul de: „Traumatism craniofacial cu suspendarea stării de conștiență. Fractură etaj mijlociu al feței”. Consultul de specialitate neurochirurgie nu decelează semne de hipertensiune intracraniană sau de focar, precizând că nu are indicație neurochirurgicală de moment (diagnostic: „Contuzie cerebrală minoră”). Consultul efectuat în serviciul
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
aspecte patologice. Din elementele de anamneză și din examenul obiectiv local m-am orientat către un diagnostic de probabilitate de: „Fractură de masiv facial ocluzofacială transversală joasă Le Fort I (accident rutier)”. Diagnosticul este susținut prin următoarele argumente clinice: existența traumatismului din antecedentele imediate; ¾ mobilitatea anormală a platoului alveolopalatin; ¾ tulburările de ocluzie dentară în sens anteroposterior și lateral; puncte osoase dureroase la palparea bazei reliefului osos alveolar maxilar și retrotuberozitar bilateral; echimoze vestibulare înconjurând „în potcoavă” conturul maxilarelor; epistaxis anterior bilateral
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
I (cu fragment mobil tip Prestat) - accident rutier”. Evoluția cazului fără tratament poate conduce la complicații secundare (infecțioase) sau tardive (tulburări de ocluzie). Evoluția cazului cu tratament se finalizează cu consolidarea fracturii (în aproximativ 4 săptămâni). Date fiind: tipul afecțiunii (traumatism craniofacial), stadiul (prezentare precoce), vârsta (adult tânăr), starea generală (relativ bună), tarele organice asociate (absente), riscul terapeutic este cotat ca fiind minim. Tratament. Cazul examinat are indicație de tratament ortopedic în condiții de urgență amânată (reducere ortopedică prin tracțiuni elastice
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
antecedentele personale și heredocolaterale ale pacientului nu remarcăm niciunul cu semnificație pentru afecțiunea actuală. Condițiile de viață, muncă și mediu sunt corespunzătoare. Din istoricul afecțiunii, aflăm că suferința actuală datează de 12 ore, când a debutat brusc, pacientul suferind un traumatism produs prin accident rutier, el fiind ocupant al locului din dreapta-față al unui autovehicul care s-a izbit frontal de un altul care venea de pe contrasens. Pacientul și-a pierdut starea de conștiență aproximativ 30 minute, după descarcerare fiind transportat
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
următoarele motive: ¾ la nivelul șanțului nazogenian stâng, prezintă o formațiune tumorală alcătuită din mai mulți mici noduli, rotunzi, translucizi, cu telangiectazii în suprafață, înconjurând o placă eritematoscuamoasă cu eroziuni și cruste adăugate pe suprafața ei; ¾ formațiunea este nedureroasă, sângeră la traumatisme minore, tegumentul modificat fiind mobil pe planul osos odată cu tegumentul adiacent. Dintre antecedentele personale ale pacientei am reținut: Diabet zaharat tip II (în tratament cu Siofor, 850 mg X 2/ zi); Cardiopatie ischemică cronică dureroasă (Nitromint 2,6 mg X
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
am constatat: ¾ la nivelul șanțului nazogenian stâng se descrie o tumoră alcătuită din mai mulți mici noduli, rotunzi, translucizi, cu telangiectazii în suprafață, înconjurând o placă eritematoscuamoasă (cu eroziuni și cruste adăugate pe suprafața ei); ¾ formațiunea este nedureroasă, sângerând la traumatisme minore, tegumentul modificat fiind mobil pe planul osos odată cu tegumentul adiacent; ¾ nu prezintă arii ganglionare regionale palpabile; ¾ intraoral: edentație totală maxilară și mandibulară protezată mobil; creasta alveolară inferioară este atrofiată. Din elementele de anamneză și din examenul obiectiv local se
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
a principalelor repere ale diagnosticului diferențial: 1. Carcinomul scuamocelular (rată de creștere rapidă, invaziv local, metastazează, se localizează cel mai frecvent pe semimucoase și mucoase și mai rar cutanat; apare mai degrabă pe tegumente modificate - raze solare, radiații ionizante, cicatrici, traumatisme; se prezintă ca o zonă infiltrativă, indurată, care ulcerează în câteva luni, sângerândă, cu tendința la fixare la planurile adiacente); 2. Keratoza actinică (leziuni multiple eritematoscuamoase sau verucoase); CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 94 3
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
la remisiune; 2) existența adenopatiei (probabil metastatice) submandibulare de însoțire a tumorii primare; 3) existența unei leziuni premergătoare pe roșul buzei inferioare (diskeratoză), cu potențial de malignizare; 4) factori etiologici (sau de risc) recunoscuți în antecedente (igienă orală deficitară, tartru, traumatisme locale, tabagism cronic, intoxicație etanolică cronică); 5) statistica formelor histologice ale tumorilor maligne ale buzei inferioare situează carcinoamele scuamocelulare pe primul loc (75-85%), celelalte tipuri fiind: carcinoame nediferențiate, carcinoame bazocelulare, carcinoame anaplazice, carcinoame mixte și neprecizate. Pentru precizarea diagnosticului și
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
efectul negativ al acțiunilor copilului și care se exercită direct asupra acestuia. Acest tip de pedeapsă ar putea fi luat în considerare, dar numai pînă în momentul în care nu pune în pericol viața copilului sau nu-i produce acestuia traumatisme grave. Rousseau pare să piardă din vedere faptul că elevul său ar putea deveni o victimă a acestor pedepse naturale. P Periodizarea educației "Omul, în general, nu e făcut să rămînă totdeauna în starea de copilărie. Iese din ea la
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
collision tumors”, leziuni mixte cu caractere tumorale de meningiom și de schwannom la nivelul unghiului pontocerebelos [6]. ETIOLOGIA La fel ca în majoritatea tumorilor cerebrale, etiologia menigioamelor este încă în curs de elucidare. Deși încă din 1888 Keen sugerează că traumatismele craniene pot determina apariția ulterioară a meningioamelor, aspect reiterat de Cushing și Eisenhardt, actualmente există puține dovezi prospective că traumatismele craniene ar juca un rol în etiologia meningioamelor[6]. Totuși, în literatură se citează cazuri în care tumori ale meningelui
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ca în majoritatea tumorilor cerebrale, etiologia menigioamelor este încă în curs de elucidare. Deși încă din 1888 Keen sugerează că traumatismele craniene pot determina apariția ulterioară a meningioamelor, aspect reiterat de Cushing și Eisenhardt, actualmente există puține dovezi prospective că traumatismele craniene ar juca un rol în etiologia meningioamelor[6]. Totuși, în literatură se citează cazuri în care tumori ale meningelui s-au dezvoltat subiacent focarului de fractura în relație cu zona durală lezată sau cu prezența unui corp străin posttraumatic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
controlabil, scăderea imunității, originea la nivelul cavității nazale sau sinusurilor paranazale. Boli parazitare intraorbitale: chistul hidatic intraorbital. Poate fi primar sau secundar. Elemente de diferențiere sunt: exoftalmia lentă, contextul epidemiologic, IDR Cassoni pozitivă. Hematomul intraorbital posttraumatic. Elemente de diferențiere sunt: traumatismul orbital premergător, exoftalmia . Boli de sistem cu determinare intraorbitală. Sarcoidoza. Elemente de diferențiere sunt: tendința de extensie în canalul optic și intracranian. Orbitopatia tiroidiană Graves. Elemente de diferențiere sunt: exoftalmia bilaterală, îngroșarea simetrică a mm. extrinseci ai globilor oculari, drept
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
arterial crescut intracranian sau în scăderea ori blocarea drenajului venos [1,4,5]. Relația temporală etiologică împarte cauzele hipertensiunii intracraniene în: - cauze acute ce determină creșterea acută a presiunii intracraniene cu instalarea rapidă a sindromului de HIC și care includ traumatismele cranio-cerebrale, leziunile ischemice acute sau hemoragia intracerebrală; de asemenea, infecții ca encefalita sau meningita pot duce la HIC; 347 - cauze cronice, care produc creșterea progresivă a presiunii intracraniene și decompensare tardivă a HIC; acestea includ multe din tumorile intracraniene, blocarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
creșterea presiunii intracraniene este foarte rapidă prin modalitatea precipitată a producerii leziunii sau prin depășirea bruscă a mecanismelor de compensare presională în cazul unei leziuni intracraniene cu evoluție progresivă infraclinică. HIC acută prin leziune 351 brutală cranio-cerebrală este tipică pentru traumatismele cranio-cerebrale grave, dar se poate întâlni și în alte suferințe cerebrale instalate acut ca hematoamele intraparenchimatoase apărute pe fondul hipertensiunii arteriale sau prin ruperea unei malformații vasculare cerebrale etc. Simptomele de debut în cazul acestor afecțiuni sunt reprezentate de simptomele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
alte suferințe cerebrale instalate acut ca hematoamele intraparenchimatoase apărute pe fondul hipertensiunii arteriale sau prin ruperea unei malformații vasculare cerebrale etc. Simptomele de debut în cazul acestor afecțiuni sunt reprezentate de simptomele hipertensiunii intracraniene decompensate. 1. Hipertensiunea intracraniană acută în traumatismele cranio-cerebrale Patogenia traumatismelor cranio-cerebrale cuprinde modul de acțiune al agentului traumatic și de transmitere a forței lezionale asupra extremității cefalice și modul de reacție al structurilor endocraniene la acțiunea agentului traumatic. Apariția sindromului de hipertensiune intracraniană și deteriorarea clinică este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
instalate acut ca hematoamele intraparenchimatoase apărute pe fondul hipertensiunii arteriale sau prin ruperea unei malformații vasculare cerebrale etc. Simptomele de debut în cazul acestor afecțiuni sunt reprezentate de simptomele hipertensiunii intracraniene decompensate. 1. Hipertensiunea intracraniană acută în traumatismele cranio-cerebrale Patogenia traumatismelor cranio-cerebrale cuprinde modul de acțiune al agentului traumatic și de transmitere a forței lezionale asupra extremității cefalice și modul de reacție al structurilor endocraniene la acțiunea agentului traumatic. Apariția sindromului de hipertensiune intracraniană și deteriorarea clinică este determinată de modul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
hipertensiune intracraniană acută imediat posttraumatic depinde de viteza creșterii volumului suplimentar endocranian sau a expansiunii volumului parenchimului cerebral și deci de rapiditatea creșterii presiunii intracraniene până la valoarea limită normală de 20 mmHg și apoi peste această valoare. Toate cazurile de traumatisme cranio-cerebrale grave au indicație pentru monitorizarea PIC: - bolnavi în comă cerebrală traumatică cu scorul GCS cuprins între 3-8, cu imagine computer tomografică cranio-cerebrală patologică care necesită rezolvare neurochirurgicală. - bolnavi în comă cerebrală traumatică (scorul GCS cuprins între 3-8), cu examinare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]