3,521 matches
-
regia gîndirei nenființate trece, Și moaie n lac de visuri aripa lui cea rece, Cu gând făr' de ființă a lumii frunte-atinge - Îi minte fericirea, mizeria i-o stinge. Când totul doarme-n zvonul izvorului de pace Un ochi e treaz în noapte, o inimă nu tace. Și azi îndrept aceleași crude-ntrebări la soarte Ș-asamăn întreolaltă viață și cu moarte... {EminescuOpVIII 275} Și-n cumpăna gîndirii-mi nimica nu se schimbă Căci între amândouă sta neclintita limbă. De mult a lumei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ea-i un vecinic vis: De fuge ziua, vine când ochii ți-ai închis. Oricât te scuturi, oame, nu-ți poți ieși din piele, Căci te fac jucăria zburdălniciei mele. Acopere tu ziua cu-a gândului tău ceață: Eu, vecinic treaz, din visu-ți voi face o viață. (cortina cade ) (s-aude de departe, cîntînd) [DELFINUL] Ondină Cu ochii de dulce lumină, Cu părul tău lung, un tezaur De aur. TEXTE AFERENTE 1 2259 Am scris-o într-un timp când sufletul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o luminare, Căci n-o aprind... din contra... Ca cel ce-i place-un vis Și, chiar trezit de friguri, [el ține] ochiu-nchis {EminescuOpVIII 310} Ca mai departe visul frumos să îl viseze Deși a lui gândire, simțirile-i sunt treze... Asemenea uit lumea și eu... Sunt bucuros De pot lungi în noapte-mi șiragul luminos Al fericirii mele. De n-ar fugi! Mereu Să oglindez într-însul duios sufletul meu, Cu cîntecu-mi ferice simțirea să-i dezmierd Și-n ochii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lasă-n urmă-i nici o pârtie. ZUGRAVUL Adecă, cum s-ar prinde asta? POETUL Ți-oi descoase-o. Nu vezi cum toate treptele de oameni, oricum ar fi de soiul lor, atât cei superficiali și linși precum și aciia de natură trează și austeră, îi oferă lui Timon serviciile lor? Vezi, bogăția lui cea mare, care atârnă de natura sa bună și milostivă, biruie și câștigă sub stăpânirea [ei] tot soiul de inimi; de la lingușitorul cu obraz de oglindă până la Apemantus, care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să răsară și să iasă la suprafață între români și bulgari, ce trăiau într-o stare mai primitivă, tocmai partea întunecoasă, laturea umbrei cu elementele ei distrugătoare și lacome, pentru că făclia patimelor e pururea mai aprinzăcioasă decât aceea a rațiunii treze și a științei și pentru că scoaterea la iveală a elementului egoistic dintr-un popor nu-i numai mai ademenitoare, ci se poate executa cu mai puțină osteneală decât îmblînzirea propriului suflet prin ideea strictă a dreptului și prin supărătoarele principii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acest domnitor își întunecă calitățile vrednice de laudă pomenite mai sus și dete pas hotărâtor contrarului său Musa, care, deși iute la mânie și pornit, ba încă crud și tiranic, dezvolta însă un spirit de prevedere și pază, de minte trează și de socoteală, care la urma urmelor au dat steagului său biruința asupra rivalului celui ușor. Înlesnit de Mircea cu de prisos atât cu bani cât și cu ajutor de oaste, întărit prin mercenarii și căpitanii lui Suleiman, câți nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
plauzibilă, odată ce ritualul inițierii era imaginat ca o „călătorie” a neofitului în „lumea de dincolo”. Mircea Eliade consideră și el că proba somnului la care e supus Ghilgameș este „cea mai dură probă inițiatică”, pentru că „a învinge somnul, a rămâne «treaz» echivalează cu o transmutare a condiției umane”. Eliade consideră această probă ca fiind una „de ordin «spiritual», căci numai o forță excepțională de concentrare poate să-l facă pe un om capabil să rămână «treaz» șase zile și șapte nopți
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a învinge somnul, a rămâne «treaz» echivalează cu o transmutare a condiției umane”. Eliade consideră această probă ca fiind una „de ordin «spiritual», căci numai o forță excepțională de concentrare poate să-l facă pe un om capabil să rămână «treaz» șase zile și șapte nopți” (31, p. 82). Nu cred că este vorba aici doar de ideea depășirii unor limite biologice, ci de faptul că eroul trebuie să se sustragă somnului într-un tărâm unde letargia este lege. Anume această
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
colindă), somnul falșilor eroi, furarea de către zmeu a merelor de aur (ce pot fi asemănate cu soarele și luna furate din rai de Iuda), lupta cu zmeul și victoria eroului. Fiii cei mari ai împăratului (falșii eroi) reușesc să păzească treji mărul „o săptă mână întreagă”, dar sunt cuprinși de un somn irezistibil în noaptea când apare zmeul : „îl apucase o piroteală de nu se mai putea ține pe picioare [...], mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în paginile anterioare : „adormirea” și „trezirea” zeului. O datină arhaică ar putea aduce unele lămuriri. Astfel, la romani, ultima noapte din an, noaptea dinspre Calendae Januariae, era serbată obligatoriu în stare de veghe, fiind numită Vigilia (lat. vigilo = „a sta treaz noaptea, a veghea”). Unul dintre părinții Bisericii, Ioan Chrysostom (secolul al IV-lea), într-o cuvântare menită să oprească sărbătorirea păgână a Anului Nou, prezenta obiceiul ospețelor, al petrecerilor exuberante și al vegherii de calende ca fiind „diabolice” (50, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în arabă maslaq - o băutură excitantă pe bază de opium (135, p. 277). Într-adevăr, în 1771, în prima ediție a Encyclopedia Britannica se spunea că, în doze moderate, opiumul crește substanțial curajul omului : „din acest motiv turcii își adminis- trează opium întotdeauna când merg la război”. O mențiune specială merită aici filologul Lazăr Șăineanu care, așa cum am văzut, a abordat la sfârșitul secolului al XIX-lea influența turco-fanariotă asupra năravurilor narcotice atestate în Țările Române (afion, tiriac, magiun, cafea, chef
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că a distrus apoi planurile. Uimiți de implicațiile acestor vorbe, cei doi se așezară direct pe dușumea, gândind în tăcere. Ca și cum liniștea care se lăsase în colibă, ar fi fost un semnal, bătrânul împărat realiză că nu mai putea sta treaz nici o secundă. Adormi și visă zeți. Când se trezi, cei doi tovarăși ai săi erau cufundați într-o partidă încrîncenată dintr-un joc tridimensional de bile, pe care nici în ruptul capului nu acceptaseră să-l lase pe navă. Kasser
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
totul merge bine de vreme ce textele PC spun că totul merge bine. Dedublarea semn-obiect funcționează atunci ca un analgezic pentru faza terminală: grija pentru text intră în rîndul grijilor paleative pentru organizatori. Militantismul socialist este acolo sus mai avansat sau mai treaz decît militantismul stalinistă; el pierde mai puțin timp în dezbaterile interne asupra virgulelor și calificativelor, fiindcă își dă seama că textele sînt în prezent pretexte. Pierre Leroux, omul anului 1848, tipograful totemic al tribului, era un fiu al Luminilor și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
concentra; exilul, pentru a repartiza. Prima, pentru a studia și redacta; al doilea, pentru a transmite și a confrunta. O închisoare care se deschide este o școală de opozanți care se închide. Un exil care ia sfîrșit e un spirit treaz care începe să vegeteze și va trăi pe viitor din acumulări. Butadă? Nu, experiență și logică. Lectura și scrisul sînt prin definiție conduite de lux, fiindcă ele presupun timp liber (din otium în latină). În care loc este timp pentru
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Dar el era convins că evreii erau absolut necesari românilor pentru că aduceau ceva ce ne lipsește: înclinația către industrie și comerț. În general, el vedea diversitatea etnică în România drept un factor de împlinire. "Iar antisemitismul românilor (...) va menține poporul treaz și vital, în același sens în care vecinătatea energicei Rusii va acționa energizându-l, la rândul ei. În plus, România Mare găzduiește mulți unguri și germani. Astfel, ei nu-i lipsește un sânge puternic voluntar. În timp, acesta va da rezultate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Fiecare actor individual sau colectiv este deplin responsabil de eșecurile și de reușitele sale, fără să se țină cont de scuze ori stări sufletești, nici de considerații particulare asupra dificultăților legate de circumstanțe. Din această atitudine decurge un spirit mereu treaz, iar aceasta se traduce În special printr-o sensibilitate exacerbată și o excelență japoneză În tratarea semnalului slab pentru a produce cunoștințe operaționale. Nimic din ceea ce este perceput nu e neglijat, iar, În managementul și În dezvoltarea economică nipone, trebuie
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
al neființei. Tipul de dorință care îl determină pe tiran vine din „suprareal”, adică din somnul adânc și definitiv al rațiunii. Arhetipul său stă în ratarea completă a realului și nediferențierea lui de închipuiri și vise: „el este acela care, treaz fiind, este așa cum am văzut că este omul în vis”. Faptul că dorințele tiranului gravitează în jurul paricidului și incestului semnifică însăși pulsiunea nediferențierii, surprinsă atât de originar de Platon în imaginea bestiei cameleonice și policefale, din genul lui Cerber, al
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
întrebării platitudinea discursului lui Agathon. În joc e finalul dialogului, epilogul. Eryximachos, Phaidros și alți câțiva, care nu interveniseră în dialog, părăsesc casa lui Agathon. Aristodem, povestitorul din dialog, adoarme. Când s-a trezit înspre zi vede că unii adormiseră. Treji erau doar Socrate, Aristofan și Agathon. Discutau. Ce? Aristodem nu-și amintește, era mahmur. „Mai însemnat, zise el (Aristodem, n.m.) era faptul că, până la urmă, Socrate izbutise să facă pe ceilalți a recunoaște împreună cu dânsul că autorul de comedii trebuie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
M. Eliade, Jurnalul adolescentului miop, pentru a avea radiografia, din interior, a fenomenului. Pedagogic, este momentul autenticului parteneriat cognitiv, în care respectul pentru cel ce se formează se traduce prin găsirea oportunităților care să-l stimuleze și să-i mențină trează forța minții. Unii elevi au această șansă, alții Ă nu, și nu au nici un fel de vină. Esențial pentru tine ca profesor sau viitor profesor este să știi dacă poți și, mai ales, dacă vrei să intri în acest joc
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a privi cu invidie la performanțele altora. b) În centrul motivației intrinseci găsim curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe. Curiozitatea are la bază un impuls nativ și e prezentă mai ales în primii ani de școală. Menținerea ei trează e în funcție de măiestria profesorilor și constituie un factor important al trăiniciei celor asimilate. Curiozitatea se permanentizează atunci când se îmbină cu convingeri referitoare la valoarea culturii, care facilitează comunicarea cu ceilalți și asigură o mare bogăție de trăiri, surse de satisfacție
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
M. Proust să afirme: „Ca să facem realitatea suportabilă, sîntem cu toții siliți să Întreținem În noi o mică iluzie”. * „Visele se topesc Încetul cu Încetul În starea de veghe, fără să putem spune anume cînd Începe omul să fie cu adevărat treaz.” (G.Ch. Lichtenberg) Același lucru se Întîmplă și cu „subconștientul” nostru, visul nefiind - spune S. Freud - decît realizarea imaginară a unei dorințe inconștiente, a unei dorințe refulate. De fapt, valoarea „visului” constă În aceea că nu poate fi raționalizat, că nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Evanghelia lui Matei, ca să-i întărească dragostea lui de Dumnezeu; Eulal primește Epistolele lui Pavel Chrysoglotos - o lămpiță, ca să poată, zice Eusebiu, să-și satisfacă pasiunea lui de mare cititor - dar și pentru ca acest mare amator de somn să rămână treaz mai multă vreme; Theodidact primește pene de scris pentru a proslăvi gloria lui Hristos; Uranus are dreptul la niște tratate morale ale lui Plutarh; Nephal primește și el un ceas, el care-și cheltuie timpul cu atâta parcinomie!... Plăcerea se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
conștiința, rațiunea se diluează, în care trupul se pierde, nu-l interesează pe Aristip, așa cum nu-l interesează nici pe Platon. Hedonistul nu se privează de instrumentul care-i permite să-și construiască plăcerea: conștiința clară și lucidă, veghind mereu trează, mereu activă, perfectă și eficace. De unde o definiție eficace a plăcerii: nu o încercăm prin simpla absență a tulburărilor, așa cum va susține Epicur două veacuri mai târziu. Ea nu este negativă, ci pozitivă, activă. Aristip califică acest moment specific în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Dacă tema fericirii la Camus e înțeleasă de același hermeneut numai ca o exultație la miresmele și formele lumii exterioare, ce e de făcut? Fericirea pe care i-o atribuie Camus lui Sisif e fericirea dureroasă și gravă a conștiinței treze și a lucidității. E, o spune Camus, fericirea lui Oedip după ispășire. Și mai e fericirea celor care au forța teribilă de a iubi; „Ceux qui s’aiment et qui sont séparés peuvent vivre dans la douleur, mais ce n
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
soarta nu va-ntârzia să-mplinească temerile tale.” (Omar Khayyam) De-ar ști omul ce-ar păți, dinainte s-ar păzi. (Poate că neîmplinirea acestei dorințe trebuie să facă parte din destinul omului: numai așa vigilența sa va fi mereu trează, numai așa el va putea avea sentimentul că făurirea personalității lui depinde Într-o anumită măsură și de el.) Toată pasărea pe limba ei piere. (Desigur, fiecare dintre noi ne exprimăm În limitele personalității noastre, dar nu trebuie să fetișizăm
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]