4,948 matches
-
nu se pun la vârsta și la ora aceasta - poate șirul de corali ? Poate chihlimbarul ? Caută febril în caseta de bijuterii îmbrăcată în argint, de grabă degetele i se agață de șiraguri și lănțișoare, un medalion, asta i-ar face trebuință. Un medalion în care să așezi un chip drag și o șuviță blondă - de ce blondă neapărat ? De ce toate medalioanele să aibă în ele o șuviță blondă ? Și Sophie are părul blond, dar ce ochi bulbucați ! Și burta ei ce pliuri
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Ah, mai bine s-ar duce madam Ana până la mansardă să vadă ce face Grigore, să se ducă mai repede, ca să-l facă bine ! Altfel cine o să deschidă ușa la musafiri diseară ? Ba nu, ba nu, Margot nu mai are trebuință de nimic, chiar ea singură are să și pună ordine în lucruri, să se ducă însă madam Ana mai repede sus, așa cum i s-a poruncit mai devreme ! — Mă duc, donșoară, păcatele mele, uite, acu mă duc, da dac-a zis
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
consilier Materiale : logistică Stabilirea unei relații dinamice între clienta și consilier Consilierul se prezintă și sunt prezentate serviciile oferite în cadrul centrului . Se garantează confidențialitatea informațiilor. 2. Culegerea datelor Umane : clienta, consilier Materiale: fișa personală, chestionar Stabilirea nevoilor clientei Sunt identificate trebuințele clientei prin discuții pe baza fisei personale și chestionarului 3. Analiza competențelor profesionale (studii, calificări, experiență profesională) Umane : clienta, consilier Materiale : logistică, ghid de interviu Definirea unui profil profesional Se realizează o listă cu competențele profesionale ale clientei 4. Analiza
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
2001). Drive este un cuvânt de origine germanică, derivat din termenul driban (germana preistorică). Sensul inițial al cuvântului a fost cel de "împins de la spate". Longman Dictionary of Contemporary English (2005) îl definește în prezent drept "o nevoie naturală puternică". "Trebuința" are origine slavă (trĕba, trĕbĕ), însemnând necesitate, nevoie. Deși în limba română need este deseori tradus prin "trebuință", iar drive prin "impuls", echivalarea lui need cu termenul românesc nevoie și a lui drive cu trebuință pare oportună având în vedere
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a fost cel de "împins de la spate". Longman Dictionary of Contemporary English (2005) îl definește în prezent drept "o nevoie naturală puternică". "Trebuința" are origine slavă (trĕba, trĕbĕ), însemnând necesitate, nevoie. Deși în limba română need este deseori tradus prin "trebuință", iar drive prin "impuls", echivalarea lui need cu termenul românesc nevoie și a lui drive cu trebuință pare oportună având în vedere definițiile și etimologia acestora. Beck (2004) consideră că ceea ce face diferența dintre nevoie (need) și trebuință (drive), deși
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
drept "o nevoie naturală puternică". "Trebuința" are origine slavă (trĕba, trĕbĕ), însemnând necesitate, nevoie. Deși în limba română need este deseori tradus prin "trebuință", iar drive prin "impuls", echivalarea lui need cu termenul românesc nevoie și a lui drive cu trebuință pare oportună având în vedere definițiile și etimologia acestora. Beck (2004) consideră că ceea ce face diferența dintre nevoie (need) și trebuință (drive), deși ambele își au originea comună în starea de deprivare, este faptul că trebuința (drive) implică acțiunea, inițierea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
tradus prin "trebuință", iar drive prin "impuls", echivalarea lui need cu termenul românesc nevoie și a lui drive cu trebuință pare oportună având în vedere definițiile și etimologia acestora. Beck (2004) consideră că ceea ce face diferența dintre nevoie (need) și trebuință (drive), deși ambele își au originea comună în starea de deprivare, este faptul că trebuința (drive) implică acțiunea, inițierea unui comportament. Trebuința (drive) este cea care energizează comportamentul, nu nevoia. Nevoile și trebuințele sunt corelate dar nu întotdeauna și de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a lui drive cu trebuință pare oportună având în vedere definițiile și etimologia acestora. Beck (2004) consideră că ceea ce face diferența dintre nevoie (need) și trebuință (drive), deși ambele își au originea comună în starea de deprivare, este faptul că trebuința (drive) implică acțiunea, inițierea unui comportament. Trebuința (drive) este cea care energizează comportamentul, nu nevoia. Nevoile și trebuințele sunt corelate dar nu întotdeauna și de aceea este necesară folosirea ambilor termeni (Beck, 2004, p. 152). În literatura românească termenii "trebuință
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
având în vedere definițiile și etimologia acestora. Beck (2004) consideră că ceea ce face diferența dintre nevoie (need) și trebuință (drive), deși ambele își au originea comună în starea de deprivare, este faptul că trebuința (drive) implică acțiunea, inițierea unui comportament. Trebuința (drive) este cea care energizează comportamentul, nu nevoia. Nevoile și trebuințele sunt corelate dar nu întotdeauna și de aceea este necesară folosirea ambilor termeni (Beck, 2004, p. 152). În literatura românească termenii "trebuință" și "nevoie" sunt utilizați interșanjabil. Trebuințele sunt
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ceea ce face diferența dintre nevoie (need) și trebuință (drive), deși ambele își au originea comună în starea de deprivare, este faptul că trebuința (drive) implică acțiunea, inițierea unui comportament. Trebuința (drive) este cea care energizează comportamentul, nu nevoia. Nevoile și trebuințele sunt corelate dar nu întotdeauna și de aceea este necesară folosirea ambilor termeni (Beck, 2004, p. 152). În literatura românească termenii "trebuință" și "nevoie" sunt utilizați interșanjabil. Trebuințele sunt definite ca "structuri motivaționale bazale și fundamentale ale personalității, forțele ei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
trebuința (drive) implică acțiunea, inițierea unui comportament. Trebuința (drive) este cea care energizează comportamentul, nu nevoia. Nevoile și trebuințele sunt corelate dar nu întotdeauna și de aceea este necesară folosirea ambilor termeni (Beck, 2004, p. 152). În literatura românească termenii "trebuință" și "nevoie" sunt utilizați interșanjabil. Trebuințele sunt definite ca "structuri motivaționale bazale și fundamentale ale personalității, forțele ei motrice cele mai puternice", fiind clasificate în trebuințe fiziologice și psihologice, trebuințe primare și secundare sau în trebuințe generale și specifice (Zlate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
comportament. Trebuința (drive) este cea care energizează comportamentul, nu nevoia. Nevoile și trebuințele sunt corelate dar nu întotdeauna și de aceea este necesară folosirea ambilor termeni (Beck, 2004, p. 152). În literatura românească termenii "trebuință" și "nevoie" sunt utilizați interșanjabil. Trebuințele sunt definite ca "structuri motivaționale bazale și fundamentale ale personalității, forțele ei motrice cele mai puternice", fiind clasificate în trebuințe fiziologice și psihologice, trebuințe primare și secundare sau în trebuințe generale și specifice (Zlate, 2006, p. 253). "A avea o
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
aceea este necesară folosirea ambilor termeni (Beck, 2004, p. 152). În literatura românească termenii "trebuință" și "nevoie" sunt utilizați interșanjabil. Trebuințele sunt definite ca "structuri motivaționale bazale și fundamentale ale personalității, forțele ei motrice cele mai puternice", fiind clasificate în trebuințe fiziologice și psihologice, trebuințe primare și secundare sau în trebuințe generale și specifice (Zlate, 2006, p. 253). "A avea o trebuință înseamnă a simți nevoia, necesitatea de a obține un lucru sau altul, un rezultat sau altul, de a realiza
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ambilor termeni (Beck, 2004, p. 152). În literatura românească termenii "trebuință" și "nevoie" sunt utilizați interșanjabil. Trebuințele sunt definite ca "structuri motivaționale bazale și fundamentale ale personalității, forțele ei motrice cele mai puternice", fiind clasificate în trebuințe fiziologice și psihologice, trebuințe primare și secundare sau în trebuințe generale și specifice (Zlate, 2006, p. 253). "A avea o trebuință înseamnă a simți nevoia, necesitatea de a obține un lucru sau altul, un rezultat sau altul, de a realiza ceva" (Leontiev 1964, după
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
În literatura românească termenii "trebuință" și "nevoie" sunt utilizați interșanjabil. Trebuințele sunt definite ca "structuri motivaționale bazale și fundamentale ale personalității, forțele ei motrice cele mai puternice", fiind clasificate în trebuințe fiziologice și psihologice, trebuințe primare și secundare sau în trebuințe generale și specifice (Zlate, 2006, p. 253). "A avea o trebuință înseamnă a simți nevoia, necesitatea de a obține un lucru sau altul, un rezultat sau altul, de a realiza ceva" (Leontiev 1964, după Zlate, 2006, p. 253). De asemenea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sunt definite ca "structuri motivaționale bazale și fundamentale ale personalității, forțele ei motrice cele mai puternice", fiind clasificate în trebuințe fiziologice și psihologice, trebuințe primare și secundare sau în trebuințe generale și specifice (Zlate, 2006, p. 253). "A avea o trebuință înseamnă a simți nevoia, necesitatea de a obține un lucru sau altul, un rezultat sau altul, de a realiza ceva" (Leontiev 1964, după Zlate, 2006, p. 253). De asemenea, tot cu "trebuință" este tradus și drive, acestea având în plan
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
specifice (Zlate, 2006, p. 253). "A avea o trebuință înseamnă a simți nevoia, necesitatea de a obține un lucru sau altul, un rezultat sau altul, de a realiza ceva" (Leontiev 1964, după Zlate, 2006, p. 253). De asemenea, tot cu "trebuință" este tradus și drive, acestea având în plan funcțional două faze: creșterea tensiunii pe măsura apropierii momentului satisfacerii și reducția tensiunii odată cu satisfacerea (Zlate, 2006, p. 255). Golu (1974, p. 265) face distincția între motiv, stimul și stimulent: "motivul este
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
este un factor predispozant, stimulul factor declanșator. Stimulentul reprezintă aspectul social al stimulului". Zlate (2006, pp. 256-257) definește motivul drept "actualizări și transpuneri în plan subiectiv a stărilor de necesitate", "mobilul care declanșează, susține energetic și orientează acțiunea". Diferența dintre trebuințe și motive este dată, după psihologul român, de capacitatea de a determina acțiunea. Astfel, "spre deosebire de trebuință, care nu reușește întotdeauna să declanșeze acțiunea, motivul asigură efectuarea comportamentelor corespunzătoare, de satisfacere" (Zlate, 2006, pp. 256-257). Deși autorii români acordă un loc
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
256-257) definește motivul drept "actualizări și transpuneri în plan subiectiv a stărilor de necesitate", "mobilul care declanșează, susține energetic și orientează acțiunea". Diferența dintre trebuințe și motive este dată, după psihologul român, de capacitatea de a determina acțiunea. Astfel, "spre deosebire de trebuință, care nu reușește întotdeauna să declanșeze acțiunea, motivul asigură efectuarea comportamentelor corespunzătoare, de satisfacere" (Zlate, 2006, pp. 256-257). Deși autorii români acordă un loc important motivelor în schema mecanismelor motivaționale, acest concept este puțin prezent în literatura de limbă engleză
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
la întrebarea "ce anume declanșează, susține sau stopează comportamentul", iar cele din urmă urmăresc identificarea răspunsului la întrebările "care sunt mecanismele de declanșare, susținere sau stopare a comportamentului". Deoarece răspunsul la prima întrebare se regăsește în teoriile despre nevoile și trebuințele umane, acestea sunt denumite generic și teorii centrate pe nevoi, putând fi împărțite la rândul lor în teorii bazate pe nevoi ierarhizate și bazate pe nevoi neierarhizate (Zlate, 2007). Teoriile de proces văd motivația muncii dintr-o perspectivă dinamică, căutând
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
degrabă grupul, decât individul", iar acest fapt nu este convergent cu tradiția centrată pe individ a cercetării motivației umane din cultura americană. 2.4. Teoria freudiană despre motivație Perspectiva freudiană asupra motivației numită și "teoria instinctelor" (instinct theory) sau teoria trebuințelor (drive theory) afirmă că există două instincte/ pulsiuni importante: sexul și agresiunea. Termenul original utilizat de Freud a fost cel de "triebe", fiind tradus eronat în limba engleză ca "instinct". Mills (2004) susține că Freud a utilizat termenul german "instinkt
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
alături de "nevoie" este cel de "satisfacție". (Freud, 1915, în Levine (ed.), 1976, p. 6) Freud consideră că scopul primar al comportamentului este satisfacerea nevoilor biologice, iar motivația este o funcție a inconștientului, întemeiată biologic. Toate motivele pot fi reduse la trebuințe biologice sau instincte, îndeosebi la cele sexuale. Există în viziunea freudiană un mecanism rațional Ego care poate transpune presiunile biologice într-o formă de limbaj înțeleasă de mintea umană. Ambivalența relațiilor umane rezultă din manifestarea celor două nevoi motivatoare: Eros
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sau intervin alte forțe de natură mecanică. Teoria freudiană a fost combătută de behavioriști în primul rând datorită absenței capacității predictive și a limitelor generale ale terapiei psihanalitice (Latham, 2007, p.7). Deci și Ryan (1985, p. 6) consideră că trebuințele sau impulsurile sunt importante pentru a explica tendința de acțiune, fără a fi capabile să furnizeze o teorie adecvată a acțiunii. Abordarea freudiană a motivației subliniază însă posibilitățile variate în care mintea umană poate distorsiona la nivel inconștient impulsurile, transformându
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
muncă sunt dezvoltate din concepția freudiană, chiar dacă cercetătorii nu și-au asumat această origine. Sinele, un construct multidimensional în opera lui Freud, se regăsește în majoritatea teoriilor motivației, prin una sau mai multe din valențele sale: i. moștenirea genetică și trebuințele (eul); ii. funcția de mediere (ego) între eu și solicitările mediului; iii. rezervor al normelor sociale și al valorilor (supra-ego). Concepția freudiană, potrivit căreia motivația autentică se află la nivelul subconștientului este prezentă și astăzi în literatura dedicată măsurării motivației
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pedepsei și recompensei ca surse de motivare și control, nu acordă importanță acestora nici în domenii conexe motivației muncii, cum ar fi motivația pentru învățare. O altă clasă de teorii de orientare behavioristă sunt cele ale "reducerii tensiunilor" sau "ale trebuințelor" (drive theory), dintre care cea mai cunoscută este teoria elaborată de Clark L. Hull. Aceste teorii se înscriu în abordarea de tip regulator și pun accentul pe homeostazie și pe energizarea generală a comportamentului (Beck, 2004, p.152). Întrebarea centrală
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]