1,634 matches
-
care trebuiau să-l acopere. Pantofii, vechi și crăpați, fuseseră dați cu cremă de ghete din gros, dar căldura subțiase vopseaua și o spărsese urmând crăpăturile căputei. Mâna, care îi tremura ușor, și-o ridică spre bărbie ca să-i astâmpere tremurul. Buza de sus era suptă, subțiată după gingia lipsită de dinți, iar buza de jos, umedă, ca a unuia care își caută cuvintele. Și asta fu tot ce găsi să spună : — Sărut mâna... Rada îl salută scurt, de parcă ar fi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Vladivostok. Nu voi uita niciodată momentul când împăratul Hsien Feng se decide să semneze tratatele. E ca o repetiție pentru moarte. Pensula de scris pe care o ține în mână pare să cântărească mii de livre. Nu-și poate stăpâni tremurul mâinilor și nu reușește să-și scrie numele. Ca să-i fixez coatele, i-am mai pus încă două perne la spate. Eunucul-șef Shim a pregătit cerneala și îi așază în față, pe un suport din hârtie de orez, paginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
-șef Shim îl întreabă pe Majestatea Sa dacă dorește să încerce cerneala înainte de a scrie. Hsien Feng dă aprobator din cap. Îi aranjez hârtia de orez. În clipa în care vârful pensulei atinge hârtia, mâna lui Hsien Feng tremură violent. Tremurul începe cu degetele, apoi se întinde la braț, la umăr și la întregul corp. Transpirația îi trece prin robă, iar ochii i se dau peste cap în timp ce trage adânc aer în piept. Este chemat doctorul Sun Pao-tien. Vine înăuntru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
spatele ca să ies de pe aleea cu pietriș, am văzut o siluetă apropiindu-se de mașină. Vorbea, dar nu-l auzeam prin geamul Închis. L-am deschis și am apăsat pe frână. — Ai uitat ceva? am Întrebat, Încercând să-mi controlez tremurul din voce. — Da. — Păi, stai o secundă. Uite, am deschis ușa din spate, așa că... N-am apucat să termin. Își Întinse mâna prin geamul de pe partea șoferului, pe lângă genunchii mei și m-am speriat o clipă, Înainte ca el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
sau de manifestare în public. Copiii mai mari își dau uneori seama că această teamă este nerațională, dar totuși nu o pot controla. Stânjeneala vizează mâncatul, băutul sau scrisul în public, iar pacientul se teme că ceilalți îi vor remarca tremurul, roșeața sau problemele de respirație. Pentru diagnosticul de fobie socială la copii și adolescenți, manifestările trebuie să fi persistat cel puțin 6 luni și să fi afectat serios viața persoanei. Caz practic Esther era copleșită de teama că toți colegii
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
sărutările și mângâierile necontenite pe care i le îngăduie Marie, își pierde controlul. Pe palierul unei anticamere, își reînnoiește declarațiile de dragoste pătimașă. O prinde în brațe și o strânge cu putere. Marie e fericită să-l simtă "tot un tremur". Nu îndrăznește să facă vreo mișcare ori să rostească vreun cuvânt, de teamă să nu spulbere vraja momentului. În acel moment, Pietro, cu simțurile înnebunite, depășește granițele gesturilor pe care fata e dispusă să i le tolereze. "Bărbatul acesta, Dumnezeule
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o tânără, simțindu-se atrasă de un ofițer german, refuză până și să-l privească ori să-i adreseze vreun cuvânt. Tulburarea pe care o încearcă nu este trădată decât de niște semne imperceptibile: o ușoară roșeață a feței, un tremur al degetelor, o cută ce-i brăzdează fruntea. Fata se închide într-o tăcere ostilă, încăpățânată. Și totuși, sub această tăcere clocotește "ca sub luciul domol al apei, încleștarea viețuitoarelor din adâncul mării, [...] viața submarină a sentimentelor tainice, a dorințelor
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sau situația declanșatoare Concepțiile și interpretările Consecințele Punerea la îndoială a opiniilor: reformularea gîndurilor în mod realist Băutul unei cafele în fața celorlalți oameni din bufetul gării O, nu! Dacă am să tremur și am să vărs cafeaua? Vor vedea că tremur și... Vor crede că sînt nebun. N-or să mă simpatizeze și... Vor pleca sau îmi vor întoarce spatele. Vor începe chiar să vorbească despre mine. Asta ar fi groaznic, pentru că nu suport să pară că mă comport ciudat, că
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
substanță de tip adrenalina) lotului experimental, iar lotului de control o soluție salină neutră (având efect de tip placebo). Epinefrina e o substanță adrenalinică și produce: creșterea tensiuni sistolice, accelerarea pulsului, accelerarea ritmului respirator, mărirea concentrației de zahăr din sânge, tremur muscular. Primul lot a fost împărțit în trei grupe (al doilea factor manipulat de experimentator a fost informația furnizată subiecților). Primul grup a primit informații exacte despre simptomele fiziologice pe care le vor simți într-un interval de 20 de
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
alb" nu reușise să spună nimic în plus, portret care amintește vag de Lucian Blaga: Acolo s-a zămislit prunul care va da calului apă și vitele le va duce la păscut/ și-ndărătul fântânii va sta cu buzele închise." Un tremur senzual cuprinde unele versuri, singurele care rămân notabile: Cine te va mai înfrigura când luceafărul va cădea în fântână viu/ când voi intra în arenă și părul îmi va lua foc." N. Ioana nu realizează actul cuprinderii ideii în text
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
inofensivă a lui. Și, oricum, așteptam plină de încântare ceea ce urma; de când începuse să rămână peste noapte la mine și îi observasem țicneala cu gunoiul, performanțele sale în pat suferiseră o transformare miraculoasă. Până să ne încălzim un pic, doar tremurul mâinilor îi mai trăda neliniștea puberală, aveam în continuare senzația că inițiez în tainele amorului vreun licean nedus la fete. Mă tot plictisea cu întrebări de genul „Stai comod, mami?“, „Aici e voie, mami?“, „Pot să intru, mami?“, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în București. El zice primavară, zapadă, democrati etc. Cînd, citind Decembre, rostește „Și vino și tu mai aproape” ai revelația felului său intim de a fi. Cea mai emoționantă, în lectura sa, e însă poezia Rar, în care versuri ca „Tremur, tremur, tremur” sau „Singur, singur, singur” vibrează atît de dureros, încît dau, realmente, frisoane!1) Tot în lectura acestei poezii poate fi remarcată și o variantă (să fie la mijloc doar o lecțiune precipitată?) la versul 2: într-un han
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
București. El zice primavară, zapadă, democrati etc. Cînd, citind Decembre, rostește „Și vino și tu mai aproape” ai revelația felului său intim de a fi. Cea mai emoționantă, în lectura sa, e însă poezia Rar, în care versuri ca „Tremur, tremur, tremur” sau „Singur, singur, singur” vibrează atît de dureros, încît dau, realmente, frisoane!1) Tot în lectura acestei poezii poate fi remarcată și o variantă (să fie la mijloc doar o lecțiune precipitată?) la versul 2: într-un han, de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
El zice primavară, zapadă, democrati etc. Cînd, citind Decembre, rostește „Și vino și tu mai aproape” ai revelația felului său intim de a fi. Cea mai emoționantă, în lectura sa, e însă poezia Rar, în care versuri ca „Tremur, tremur, tremur” sau „Singur, singur, singur” vibrează atît de dureros, încît dau, realmente, frisoane!1) Tot în lectura acestei poezii poate fi remarcată și o variantă (să fie la mijloc doar o lecțiune precipitată?) la versul 2: într-un han, de Paște
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de și mai puține ori; sigur, o dată. Iar cu avionul și vaporul, „promisiuni amăgitoare”, - deloc. Ca orice sedentar avea totuși, din cînd în cînd, nostalgia călătoriilor. Fapt surprinzător, privea cu admirație avioanele: „E toamnă... senin, aeroplane vuiesc în aer; în tremurul lor ușor pare că rîd și absorb aer pur”. (Ibidem). Mă îndoiesc însă că a fost tentat vreodată să urce în vreunul din ele. Ieri l-am recitit ca să văd dacă există în opera sa cuvîntul „noroc”, un cuvînt eminescian
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
uluia știința lui în privința blazoanelor tuturor familiilor nobile din Europa. Memoria lui era prodigioasă, ca dealtminteri și a fratelui și sorei lui mai mici. Se plimba prin salon cu mâinile la spate, ridica bărbia, își țuguia buzele și grăia cu tremur în glas: «Eu cobor din ilustra familie a conților italieni Cavacioni». (Nu putea să pronunțe litera „r” și spunea „v”). Se oprea brusc, ne măsura condescendent, își ferea gâtul de gulerul înalt și scrobit, și continua să viseze cu glas
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
spre necesitatea revenirii la acele sentimente umane, care aspiră capacitatea de compasiune și de înțelegere interiorului sufletesc al semenilor: „O, cuget fricos, ce tău mă chinui! E miezul nopții: vânătă-i făclia, Reci stropi de spaimă simt pe trup, și tremur. De ce mă tem? De mine? Nu e nimeni: Richard i-e drag lui Richard; eu sunt eu. E vreun călău pe-aici? Nu. Eu, eu sunt. Să fug! De mine? Am pricinuit destule Spre-a nu mă răzbuna. De ce? De-
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
anunță, într-un text precum Nesfârșită-i surparea, esența și manifestările dramei: "în afara mea// încotro să pășesc?//numai pe potecile mele/ zdrențuite, însângerate,/ numai în/ pasul nesigur, șovăielnic,/ numai în gestul nehotărât,/ numai în zâmbetul crispat și fugos/ numai în tremur, numai în șoaptă/ mă simt acasă/ la fel de trist/ la sfârșit de mileniu/ ca la facerea lumii". La sfârșitul spovedaniei, după atâtea Amânări, contorsiuni, amânări, în locul unui mult dorit proces cathartic, reapare deznădejdea: "de-acum ce mai pot aștepta/ ca de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
oboseala inimii o tobă/ vestind în gol intrarea în tăcere/ când Doamna trece în albastra robă/ ca un apus de secol la galere.// Nu-i mai îndemni privirile alpine/ întârziind o tăinuită nuntă?/ picioarele putridelor albine/ în stupi de aur tremurul descântă". Or, în imaginarul creștin, albinele reprezintă mai mult decât "principiul vital al acestui univers" (cf. cunoscutului Dicționar de simboluri, coord. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant). Pentru nu puțini dintre teologii creștini, albina este înțeleasă drept un simbol al sufletului și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu sunt doar ființe raționale, ci și ființe ale cărnii și emoțiilor. În cele mai multe interacțiuni cu obiectele sau cu alți oameni, corpul joacă un rol esențial. Prin intermediul corpului calificăm obiectele (și oamenii), după cum ele pro-voacă sau nu o emoție (îmbujorare, tremur, extaz, țipăt, oftat...). Dacă "sociologia corpului" nu are o adevărată bază instituțională (Berthelot, "Les sociologies et le corps", în Current sociology, vol. 33, nr. 2, 1985, sau David Le Breton, La Sociologie du corps, PUF, Paris, 2000, ed. I, 1992
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Efectele fiziologice și emoționale Experiența estetică nu poate fi redusă la probleme de judecată: plăcerea nu este obligatoriu intelectuală, ea este și sensibilă, implică trupul și provoacă emoția. Or, emoția este, în mare parte (nedeterminată), somatică: disconfort, entuziasm, înroșire, transpirație, tremur, palpitații, senzații sexuale. Din acest punct de vedere, arta și bunurile culturale în general au efecte asupra corpurilor. Mauss a notat într-un text clasic despre tehnicile corpului, dar și în Manualul de etnografie (1967) că există o relație străveche
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
publicității") și constatase pe viu Cella Dealavrancea armura aroganței pe care o îmbracă încă din tinerețe gheața aroganței atît de potrivnică relațiilor de prietenie și de familie: Ne uluia știința lui în privința blazoanelor tuturor familiilor nobile din Europa [...] ...grăia cu tremur în glas: "Eu cobor din ilustra familie a conților italieni Cavacioni"... n-am să mă însor decît cu o aristocrată cu mîini frumoase și glas blînd." Acest din urmă lucru i-a reușit o căsătorie neverosimilă, o locuință luxoasă ridicată
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
european al poporului român în proces de înjghebare etnogenetică. Reculul, retragerea din Europa, a venit însă cu marile migrații ale popoarelor care au așezat un gros strat de zgură deasupra fondului nostru european. Totuși, în dedesuptul acestuia continua să palpite tremurul limbii latine, care a răzbătut până la urmă sub forma închegării limbii române. Celălalt factor care a salvat latinitatea (i.e., europenismul) pe durata acestei faze de recluziune a fost creștinismul, "a doua noastră durabilă relație cu Europa" pe durata întregului Ev
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să consume alcool în ciuda consecințelor adverse, adesea pentru a evita sau ușura simptomele de abstinență. Sindromul de abstinență conform APLR-ului include două sau mai multe dintre următoarele simptome: Hiperactivitate vegetativă (de exemplu, transpirație sau puls mai mare de 100), tremur marcat al mâinilor, insomnie, greață sau vomă, halucinații sau iluzii vizuale, tactile sau auditive tranzitorii, agitație psihomotorie, anxietate și crize de grand mal. Când sunt observate halucinații sau iluzii, clinicianul poate specifica „cu perturbări de percepție”... simptomele de abstinență alcoolică
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lui Markovic s-a stins. Dispăruseră și licuricii, iar silueta compactă a turnului devenea tot mai limpede În locul unde cerul devenea, din negru, albastru-Închis. - Olvido era pe ducă, a insistat Faulques. Croatul l-a auzit. Un fâșâit pe jos, un tremur printre copaci. Pictorul de război a atins mânerul cuțitului, dar a rămas așa, cu degetele pe el, fără să-l Înșface. Pe negândite, se simțea atât de obosit, că s-ar fi culcat acolo. La urma urmelor, gândea, ceea ce urma
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]