3,105 matches
-
32.000. După alte izvoare ar reieși că Ștefan cel Mare avea 50.000, 60.000, sau, cum se menționează într-un izvor florentin, oastea lui Ștefan număra 12.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. Într-o scrisoare trimisă dogelui Veneției, Matteo Muriano arăta că oastea Moldovei număra 60.000 de oameni, dintre care 40.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. În prima jumătate a secolului al XVI-lea, modul de organizare al armatelor din Moldova și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu sunt invincibili și îi îndeamnă să îi vină în ajutor, fiind sigur că în vara acelui an Mahomed al II-lea va ataca Moldova. Îmbolnăvindu-se, sultanul nu a putut să atace Moldova în 1475. Matei Corvin, în scrisoarea trimisă regelui polon, la 29 ianuarie 1476, anunța că și el era pregătit să pornească împotriva turcilor. Nu a făcut-o, dar, interesante sunt aprecierile făcute de el asupra efectivelor armatelor românești și, mai ales, afirmația potrivit căreia Moldova și Țara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
până acum nu i-au stricat deloc (nu i-au învins) și numai Dunărea îi desparte”. Formula „războiul nostru de o sută de ani”, folosită de P. P. Panaitescu, a fost rostită de Matei Corvin, în ianuarie 1476. În scrisoarea trimisă principilor creștini, la 25 ianuarie, 1475, Ștefan cel mare se referă, în prima parte a acesteia, la biruința pe care a obținut-o la Vaslui. În partea a doua, domnul român le arată principilor creștini că sultanul va veni „cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul a vrut să șteargă orice urmă, care ar fi umbrit dreptul lui de a domni peste o țară numai “din mila lui Dumnezeu”. Pe monezi și pe scrisori către brașoveni apare doar formula: Stephanus, vaivoda Terrae Moldaviensis. În scrisoarea trimisă principilor creștini, după lupta de la Vaslui și pe clopotul dăruit Putnei în 1480, domnul se intitulează:”Noi, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei”. În titulatura domnului apare înaintea numelui Noi, atribut pronominal de maiestate, sau Io
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
secolului al XVII-lea, că Ștefan cel Mare a purtat 44 de războaie și a ridicat 44 de biserici. Cea mai veche informație în legătură cu numărul bisericilor ridicate ne-a dat-o chiar Ștefan cel Mare. Medicul Matteo Muriano, în scrisoarea trimisă Senioriei, menționa că domnul s-a arătat foarte prietenos cu el, mărturisindu-i printre altele: “eu sunt înconjurat de dușmani din toate părțile și am purtat 36 de lupte de când sunt domnul acestei țări, dintre care am fost învingător în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul îl va înștința pe rege, urmând să se fixeze alt loc și altă dată ca să depună jurământul. Abilitate politică în măsură să îi îngăduie domnului să amâne timp de 23 de ani prezentarea sa în fața regelui. Chiar în scrisoarea trimisă regelui, îndată după campania din 1467, domnul, fin diplomat, repeta că el a obținut victoria datorită ajutorului lui Dumnezeu și “al milostivirii voastre” adică a regelui, deși acesta nu îl ajutase cu nimic. Firea autoritară a domnului ni se dezvăluie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a zisului rege Matias și a turcilor și a câștigat bătăliile”. Primele informații din care aflăm că i s-a spus cel Mare le găsim în documente scrise la puțini ani după moartea domnului. Sigismund, regele polon, într-o scrisoare trimisă papei în 1514, îl considera pe Ștefan magnanimus, pentru faptele sale de arme. În 1517, baronul Herberbstein îl gratifica pe domn cu apelativul Magnus ille Stephanus Moldaviae palatinus. În 1521, regele polon îi scria lui Petru Rareș, amintindu-i că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Elveția în misiune specială”. 46 1918, ianuarie 2/15. Serviciul de Contraspionaj de pe lângă Marele Cartier General al Armatei Ruse către Comitetul de Luptă contra Contrarevoluției Comandantul-șef Krîlenko a făcut cunoscut Serviciului de Contraspionaj de pe lângă Statul Major că trebuie trimise imediat pe frontul românesc următoarele persoane: de la Petrograd, comisarul Kühl, socialistul Rakowski, marinarul Gnieshin; de pe front, șeful de Stat Major al Gărzilor Roșii, Durasov. Aceste persoane trebuie să aibă asupra lor manifeste și bani pentru a face agitație. Ele au
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Vasile Șandru Alboi, Ioan Candrea și reprezentantul polonilor, dr. Stanislaw Kwiatkowski. Această propunere se primește cu unanimitate de voturi. [...] Președintele Congresului: Dr. Iancu Flondor Directorul Biroului Prezidențial: George Bancescu Secretarul Congresului: Dr. Radu Sbiera 75 1918, noiembrie 28, Cernăuți. Telegrama trimisă Regelui Ferdinand I de Congresul General al Bucovinei A. Congresul General al Bucovinei, care întrupează suprema putere a țării, în numele suveranității naționale, a votat astăzi cu unanimitate unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în hotarele ei actuale cu Regatul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ocrotitor al Maiestății Voastre și reînodând firul istoric rupt cu silnicie înainte de un veac și jumătate, să reînoiți strălucirea coroanei lui Ștefan. Maiestate să trăiți mulți și fericiți ani ! Trăiască Maiestatea Sa Regina ! Trăiască Dinastia ! 1918, noiembrie 28, Cernăuți. Telegrama trimisă Președintelui Consiliului de Miniștri al României de Congresul General al Bucovinei B. Congresul General al Bucovinei, în numele suveranității naționale, a votat astăzi în unanimitate unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în hotarele ei istorice, cu Regatul României. Vă rugăm
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
adresează o cerere, rugându-mă să intervin pe lângă Dv. pentru restiturea aurului său. De îndată ce voi fi primit răspunsul Dv. am putea examina împreună condițiile tehnice pentru efectuarea acestei restituiri. /ss/. I. I. C. Brătianu 86 1919 iulie 3, Paris. Nota verbală trimisă Legației României la Paris de Ministerul de Externe francez Republica Franceză Ministerul Afacerilor Străine Direcția Politică Paris, 3 iulie 1919 Aurul rusesc și român Într-o scrisoare adresată de Excelența Sa dl. Brătianu d-lui președinte al Conferinței de Pace, președintele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Constantinopolului sub un statut internațional, analog celui al Tangerului. Propunerea franceză era pentru Rusia cea mai proastă soluție. Neutralitatea Strâmtorilor era la discreția celei mai mari forțe maritime, ori Rusia nu o avea. Până la urmă, Franța a acceptat. În scrisoarea trimisă, la 15 martie, de Sazonov guvernelor de la Londra și Paris, se spunea: „Desfășurarea ultimelor evenimente îl determină pe împăratul Nicolae să considere că problema Strâmtorilor și a Constantinopolului trebuie să fie definitiv reglementată în beneficiul aspirațiilor seculare ale Rusiei. Orice
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să ceară știri de toți ai noștri și să-mi aducă amicițiile familiei lui. Cunoscându-mi principiile față de vrăjmași - deși era vorba de cei mai inofensivi dintre ei -, bărbatul meu îi spuse că nu sunt acasă. Venise o misiune turcă, trimisă ca să ridice tunurile și steagurile luate la 1877 care se aflau la București și la Sinaia. Pe lângă ea, delegase pe Halil să ia obiectele de artă și broderiile orientale aflate prin muzee. I se explică că românii, neintrând niciodată ca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Cam rușinat, mi-a zis: „Dar aveți atâtea ocazii să dați știri familiei dvs. prin toți care trec la București! Noi nu avem nevoie să știm și nu vom ști nimic, căci suntem oameni. Tot însă pentru cei mari trebuie trimise scrisorile oficiale“. Acei soldați, oameni din popor, erau într adevăr oameni, și numai la ei am găsit compătimire. La început eram foarte rezervată, mă temeam să nu fie de rea-credință, dar, constatând că nu se dezmint, am căpătat încredere. Ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
da dezlegare ce măsură trebuie a lua Prefectura căci un altu Ospițiu unde se și poată trimite câtu însă pentru propunerea Epitropiei că i s-au trimisu o femeie lipsă de minte și cu apoplexie este adevăratu, daru unde trebuie trimisă, când totul sub a ei administrare este dată Ospiciul destinatu pentru smintiți la minte? Precum Onoratu Ministeriu constatează prin Ofițiu nr. 21366 și s-ar fi lăsat pe uliți acum cu răceala de față, în o noapte sau două ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Marinescu, rugând pe dr. Șuțu să-i trimită creierul bolnavului, pentru a-l studia, dintr-o neglijență oarecare materialul s-a alterat, așa încât Marinescu nu a putut face decât un studiu macroscopic superficial. Creierul, descris de Marinescu într-o scrisoare trimisă unui ieșean, era "voluminos, circumvoluțiunile bogate și bine dezvoltate, prezentând macroscopic unele leziuni localizate la lobii anteriori" neelucidate. Aceste leziuni puteau să fi fost determinate de septicemia de care a suferit bolnavul în ultimele săptămâni de viață. În concluzie, tragedia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
căutat, firește, la Iași. Se internase într-o clinică neurologică de la Socola. Vancea a venit, vioi ca întotdeauna, a privit fundul de ochi, examinat de nu știu câți clasici în viață și a îndrumat-o în cu totul altă parte decât era trimisă; a îndrumat-o la un tânăr oftalmolog de la Paris: "este o boală descrisă numai de el; să te opereze numai el; este o boală rară, e a doua oară când o văd în cinci decenii de meserie, dar el te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
într-o carte? Răspunsul mi l-am dat destul de repede: la Blecher le-am întâlnit, fără doar și poate. În acel M. Blecher, mai puțin cunoscut, volumul editat de Hasefer, în corespondența lui Blecher și mai ales în scrisorile extraordinare trimise lui Geo Bogza. M. Blecher și Florin Mugur, spirite care comunică prin afinități de structură umană și chiar de destin. Asumarea vechimii Cu Ion Horea am împărțit același birou redacțional vreme de cincisprezece ani, în sediul României literare de la Casa
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pe cei mai apropiați dintre rude și prieteni. Dată fiind situația fraților Machiavelli, priorul Battista s-a arătat dispus să renunțe la prioratul lui din Montespertoli în favoarea lui Totto. Dar este foarte probabil că informația să fi fost și ea trimisă lui Giampiero la Paris. Astfel încât, atunci când Battista a ajuns la reuniunea din 3 iulie, el a adus vestea că Giampiero îi va ceda lui Totto biserică Sant'Andrea din Percussina, unde Totto putea deveni preot de țară. Permiteți-mi să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
consideră că o citire mai atentă a scrisorii ne demonstrează că lucrarea fusese deja definitivată sau era aproape de forma finală 4. Machiavelli, probabil, a adus anumite corecturi finale Principelui în 1515 (cum eu am mai susținut)5, dar, în scrisoarea trimisă lui Vettori sunt anumite informații ce ne indică faptul că redactarea acestuia depășise capitolul unsprece încă din decembrie 1513, prin faptul că apar elemente pe care le regăsim în capilole 19 și 25. Corespondență Machiavelli-Vettori în Apografo Ricci Tradiția modernă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
este mai liniștitoare și chiar dacă acest lucru nu este o garanție în sine rămâne totuși un avantaj prețios în ceea ce privește fiabilitatea copiei. Iar textul scrisorii din 10 decembrie? De fapt era deja clar, din modul în care Machiavelli a răspuns scrisorii trimise de Vettori în 23, că secretarul florentin a trimis un mesaj foarte apropiat de sensul pe care noi îl cunoaștem 30. Înainte de orice, avem scrisoarea lui Vettori din 24 decembrie 1513, în care discută de cea a lui Machiavelli din
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
palat, este logic să considerăm că nu doar dupa demitere, ci și pe parcursul așa zisului "exil", si a presupusei sale îndepărtări de la Florența Machiavelli a rămas în contact cu Dieci și cu staff-ul Cancelariei din Palatul Signoriei. Din scrisorile trimise lui Vettori, nu este ușor să determinăm modul în care Machiavelli și-a împărțit timpul între Florența și fermă din Sant'Andrea din Percussina. În 10 decembrie, Machiavelli a scris în faimoasa scrisoare către Vettori: "Eu sunt la vila, unde
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a primit de la magistraturile florentine, păstrate în șapte masive și aproape complete filze [fișiere] în dosarul Acquisti e doni din Archivio di Stato di Firenze, au fost achiziționate în 1968 de Sotheby's în cadrul colecției Phillips 81. Între aceste scrisori trimise lui Vettori de magistatura Dieci regăsim misive datate 8, 9, 10, 14 și 18 noiembrie și așa mai departe, cu date anterioare și posterioare celei deținute de arhivă privată Borromeo 82. Registrele magistraturii Dieci din Archivio di Stato di Firenze
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
puteri. 6. Coadiutorii cancelariei: Antonio ("compater vester"), Girolamo della Valle... și Luca Fabiani Oare vom putea înțelege cine a fost responsabil pentru semnătură pe cât de subtilă, pe atât de ilegală "N. Mach(e)l." la sfarsitul scrisorii din 12 noiembrie trimisă lui Vettori? Identitatea scribului nu este lipsită de interes, iar identificarea să a solicitat compilarea unui set de autografe ale fiecăruia dintre cei șase coadiutori care au servit magistratură Dieci di Balia în toamna anului 1513. Prietenul de cancelarie care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
arhiva borromeană, însă este clar că nu a fost Girolamo della Valle, chiar dacă acesta a fost scribul care a redactat scrisoarea prin care Dieci îl invitau pe Vettori în 10 noiembrie 1513107. În schimb, cel care a fost autorul scrisorii trimisă lui Vettori pe 12 noiembrie s-a dovedit a fi un alt coadiutore și prieten al lui Machiavelli care se află de mulți ani în serviciul celor Dieci, Ser Luca Fabiani, pe care l-am menționat deja că pe unul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]