2,162 matches
-
înainte de toate/ noi suntem semințele și ne pregătim/ din noi înșine și ne azvârlim în altceva". Elegiile îl situează undeva între Dumnezeu și oameni poetul având, ca și Arghezi, conștiința harului: "și coasta cea care mă ține/ îndepărtat prin limita trupească,/ de trupurile celelalte și divine./ Sunt bolnav...". În elegiile setei de absolut își reprezintă divinul sub forme geometrice, cum ar fi sfera sau punctul: "; de aceea nu are chip/ și nici formă. Ar semăna întrucâtva/ cu sfera,/ care are cel
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că lipsa de putere avea la fel de multe trepte ca și puterea; că înfrângerea putea deveni la fel de vertiginoasă ca victoria și că adâncimile ei erau fără fund. Era greu să-i reziști, pentru că ispita era liniștea, pacea; fără sulemeneală, fără pofte trupești. Era mută; nu făcea uz de argumente. Toate argumentele erau de partea lui Gletkin." (Arthur Koestler, Întuneric la amiază) Textele propuse pentru ora a doua Intelectualul ca incomod al regimului "Gâtul miniștrilor, matematicienilor, inginerilor se întinse la auzul acestui început
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
el iese din ape ca un renăscut la lumină. Așa îl văd, pentru prima dată, martorii înfricoșați ai grozăviei apelor care, de altfel, îi vor omorî pe însoțitori; pe moșia lui Lagradora, Zahei se scaldă în lacul morii, păstrîndu-și curățenia trupească, iubește și ia asupra-i fără să se apere crima care a aruncat în apele întunecate trupul dogoritor de senzualitate al femeii necunoscute. Cumințenia și vina asumată în tăcere persistă în schema țapului ispășitor. Care este vina lumească a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
părțiți. La rândul ei, logodna este un obicei care ar trebui încurajat în rândul adolescenților, măcar pentru faptul că presupune un angajament... Amânare, abstinență, continență În cărțile religioase i se spune „înfrânare“, adică virtutea de a te abține de la plăcerile trupești pentru a obține satisfacții de natură superioară (v. Cu plăcere). Oricum i s-ar spune, majoritatea adulților consideră că amânarea reacțiilor stă la baza educației. Încă de pe vremea când aveai un an, ți se cerea să nu faci pe tine
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ajung la sobor. Acest tip de pricini vin la Mitropolie pentru că implică: administrarea unor probe rezervate numai Bisericii (cum este proba cu jurământ), pentru că apare și pro blema căsătoriei, de natură religioasă, pentru că necesită o pedeapsă canonică dat fiind păcatul trupesc. Soborul an chetează pricina trimisă de domn, propune o soluție și trimite o anafora către cancelaria domnească. Schimbările adu se de această perioadă sunt de altă natură. Până la 1780, mitropolitul are întreaga independență asupra litigiilor bi sericești, el judecă și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Protopopul a pretins așadar de cinci ori mai mult decât i se cuvine, ba mai mult, a folosit bătaia și nu blândețea așa cum i-ar fi cerut poziția deținută. Tot protopopul are dreptul de a ridica gloaba (amenda) pe păcatul trupesc. Până la reforma lui Constantin Mavro cordat și la apariția ispravnicilor (1739), el are un concurent, în plan politic, în persoana vornicului care are printre competențele sale abaterile de la bunele moravuri și perceperea gloabei. După această dată, chiar dacă ispravnicul numai primește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
până a nu se cununa“. În plus, acesta le-a cerut alți șase taleri pentru a oficia cununia, în timp ce taxa se ridica la numai un taler. Gloaba este adânc înrădăcinată în mentalitatea colectivă, iar cel care a comis un păcat trupesc știe cătrebuie s-o dea și, oricât se va ascunde, nu va scăpa. De exemplu, Marin, prins că a păcătuit cu stăpâna sa, fuge de teama bătăilor aplicate de soțul acesteia, dar nu uită să lase banii de gloabă. Numărul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
binecredincios. După cum anunță și în titlu și apoi în prefață, autorul s-a inspirat din „dumnezeiasca scriptură“ având drept scop „aducerea aminte“. Capitolul are printre titluri și câteva referi toare la cum trebuie să se apere creștinul de „patimile céle trupești și céle sufletești“, cum să se „înfrâneze“ sau cum să purceadă la „curățiia inimii și a minții și a sufletului“. Manuscrisul a fost recopiat în întregime sau numai anumite fragmente, de mai multe ori, ceea ce dovedește o oarecare cir culație
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
diferite pitace să limiteze accesul la jurământ, prezentându-le supușilor și enoriașilor consecințele nefaste aleacestuia. Răzbunarea divină și pierderea sufletului numai constituie un risc pentru mulți bărbați care acceptă să jure cu ușurință în procesele de seducție, negând atât păcatul trupesc, cât și paternitatea asupra copiilor rezultați din legăturile pasagere. Înfățișarea și construirea apărării În fața instanței, bărbați și femei con struiesc o întrea gă strategie defensivă, iar lip sa avocaților pledanți nu se resimte în nici un fel. Pledoariile lor sunt argumentate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să procreeze. Acuzator este soțul; el se plânge că numita ar fi „beteagă“ și cere separarea pe acest motiv. Adus ca expert, doctorul politiei descoperă de fapt: „că ea (Catinca, n.n.) nu are nici un fel de pricină firescu pentru împreunarea trupească, decât numai neajungerea vârstei și că poate după împlinirea vârstei ar fi datornică împreunării“. Cum soțul și mătușa ei au umblat pe la toate moașele din București pentru a afla pricina acestei „boli“, aflăm că fata are 12 ani, datorită absenței
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
toate moașele din București pentru a afla pricina acestei „boli“, aflăm că fata are 12 ani, datorită absenței menstruației, probă incontestabilă a imposibilității începerii unei vieți sexuale, abia „peste doi ani poate a fi de casă“ și capabilă de împreunarea trupească, atât de dorită de nerăbdătorul soț. Adunarea duhovnicească hotărăște următoarele: „care chibzuind și noi hotărâm ca Ioniță să aibă a petrece cu Catinca în casile ei de zestre fără a avea întâlnire amândoi până când își va veni în vârstă de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să le mărite la timp. Atunci când, în cazul unui proces de seducție, se con stată că vârsta unei fete este destul de înaintată, părinții sunt aspru criticați că nu s-au ocupat de măritișul ei, lăsând-o să cadă în păcatul trupesc. În fapt, Biserica încearcă cu ajutorul familiei, să controleze sexualitatea tinerilor și nașterile ilegitime. La 1 septembrie 1792, mitropolitul Cozma cere domnului Mihai vodă Suțu să dea poruncă, prin intermediul ispravnicilor de județ, ca tinerii și tinerele să-și păstreze virginitatea și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
într-o societate dominată de religie, autoritatea ecleziastică intervine și-l pedepsește foarte aspru pe bărbatul vinovat. Stupoare însă, polcov ni cii din Ploiești îi ridică pe amândoi și îi aruncă în închisoare, dar mai întâi percep gloaba pe păcatul trupesc, în fapt singurul lucru care îi interesează cu adevărat. La câteva zile, după ce scapă de la închisoare, coșmarul Radei reîncepe: socrul își reia vechile avansuri, întrucât pedeapsa nu l-a speriat prea tare. La 20 iulie, Rada se spovedește din nou
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
elemente esențiale într-o societate a oralității și în care lipsesc registrele de stare civilă. Al treilea scop este reprezentat de înscrierea sexualității în cadrul legitim al uniunii conjugale: „Iară sfârșitul iaste în mul țirea neamului omenesc și încetarea pohtei cei trupești, după cum grăiește Sfântul Pavel la carteacea dintâi către corinthéni, în 7 capete zicând: «Iară pentru curvie fieșteca rele a sa muiare să aibă și fieștecaré pre al său bărbat să-l aib㻓. Nu știm în ce măsură aceste recomandări ale mitropolitului au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din care să naște, se află într-o strân să relație progresivă: „curviile cele de multe feluri“ fiind rezultatul „îndrăcirii pântecelui“ și dând naștere, la rândul lor, la mânie și bârfă. În capitolul următor, pentru pa ti mi le céle trupești din ce să fac și cu ce să le biruim preiale, apariția „poftei cea trupeas că“ este strâns legată de „prefacereacea călduroasă“, de „săturarea somnului“ și de „lucra rea Sa ta nei“. Cele trei împreună au drept rezultat voyeurism-ul - „să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
toată nopatea“. Pentru a se evita însă ajunge rea în acest sta diu, orice creștin trebuie să petreacă, ziua și noaptea, „cu lua re aminte“. Tru pul inactiv, mo le șit de mâncare și somn, devine pra dă a păcatului trupesc or, numai o via ță activă în plan religios îl poate salva pe creștin în lupta cu patimile. Fragmente din acet text au fost copiate alături de alte texte în miscelanee care au circulat de-a lungul secolului. Vom vedea în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
te prin ga u ra cheii, fe res tre sau prin găurile făcute în zidurile subțiri re dau cu precizie po zi ția fie cărui partener. Cor puri uni te și dez lăn țui te în pa ti ma păcatului trupesc, ge me te și cuvinte șop ti te, go li ciu ne și haine arunca te la întâmplare, lumânarea stin să, locuri de o chea te, toate acestea de scriu scene obiș nui te în care amorul ile gi tim
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
calendar prescris de Îndreptarea legii. Acea stare comandă abstinența soților în toate zilele de sâmbătă și duminică, cu ocazia tuturor sărbătorilor religioase, în postul mare al Crăciunului, în postul mare al Paștelui, fiindcă postul nu este numai alimentar, ci și trupesc. Apoi duminica este ziua domnului, iar biserica o consideră o zi sfântă care nu trebuie pângărită prin păcatul cărnii. Împărtășania presupune de asemenea o pregătire spirituală, iar abstinența face parte din această pregătire. Astfel, cu trei zile înainte de împărtășanie și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pedepsit abia când își ademenește ucenicul din prăvălie. Imediat ce află, marele agă intervine și-l închide, apoi îl bate și-l globește după care îl lasă liber. De observat că, în plan politic, sodomia este pedepsită ca oricare alt păcat trupesc prin plata gloabei, apărând din nou distanța față de legea scrisă care prevede o pedeapsă teribilă: arderea păcătosului sau tăierea capului. În plus, este de reținut diferența de judecată a acelorași fapte, dar manifestate în medii diferite: în interiorul cuplu lui, sodomitul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai dure. La 19 martie 1779, la Mitropolie se prezintă Sta na cu soțul ei, Is tra te din satul Fra sin, județul Vlaș ca, aflați în căsătorie de cinci ani. Cum soțul este „cam neputincios“, Stana cade în păcatul trupesc cu un alt bărbat la numai doi ani după nuntă. Reclamată de soț, femeii i se cere să se întoarcă acasă, instanța neluând în considerare neputința fizică și sexuală a soțului. Adusă în fața mitropolitului Grigore, Stana refuză categoric să revină
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
impostura pe care nu-l aflăm niciodată în jurul durerii; ea promite totul și nu oferă nimic, e din același aluat cu dorința"20. Până și pe Sfântă Teresa Cioran o învinuiește de "impuritate a sfințeniei feminine", când aceasta evocă frumusețea trupeasca a lui Dumnezeu, sfântă nedeosebindu-se, în percepția lui, de celelalte femei decât doar prin capacitatea de a delira, doar sub raportul intensității și direcției capriciilor: În timp ce Domnul îmi vorbea, iar eu contemplam neasemuita lui frumusețe, observăm dulceața și uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Idem, Epistole, epist. 4, în vol.cit., p. 125. footnote>. Un Sfânt contemporan nouă - Sfântul Ignatie Briancianinov - vorbind despre Sfântul Vasile ca despre unul care a mers multă vreme pe drumul înfrânării, al neagonisirii de cele lumești și al curăției trupești și sufletești, spune: „Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei din Capadocia - acest ierarh, un nevoitor foarte aspru, era pe deplin neagonisitor, neagonisitor până la desăvârșita sărăcie; însă în timpul slujbelor bisericești el se înconjura cu o ordine neobișnuită și cu un fast neobișnuit
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
făcând referire la bogăția materială și cea duhovnicească, învață că doar cel ce nu mai cugetă la cele pământești își poate îndrepta mintea la cele cerești: „Voiești să știi cine e cel sărac cu duhul? Cel ce a dat bogăția trupească în schimbul bogăției sufletului, cel ce s-a sărăcit pentru duh, cel ce s-a scuturat ca de o povară de bogăția pământească, încât a ajuns ușor și aerian, e răpit la cele de sus, cum zice Apostolul, călătorind împreună cu Domnul
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
mai general, mai consensual de "umanitate". Așa se face că indienii Achuar sau Makuna, locuitori ai Amazoniei columbiene, clasează oamenii, plantele și animalele în aceeași categorie, cea a "omenirii". În viziunea lor, această apartenență comună permite schimbarea continuă a învelișului trupesc: oamenii pot deveni animale, animalele pot deveni oameni, cutare sau cutare animal își poate schimba specia. Pentru indienii din pădurea boreală din Canada, animalele sunt persoane înzestrate cu suflet; dacă sunt diferite față de oameni, diferența este doar una de aparență
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
avea o nuvelă din viața țărănească. Criticul remarcă faptul că unele dintre poveștile lui Creangă sunt aproape lipsite de miraculos, iar altele au numai acea specie de miraculos care îngăduie povestitorului să înzestreze pe eroii săi cu însușiri sufletești și trupești peste măsura omenească. Iar creațiilor pur fantastice, ca zmeii și celelalte, Creangă le împrumută o viață curat omenească, și anume țărănească: îi amestecă cu desăvârșire în mediul de toate zilele din Humulești și-i tratează pe un picior de perfectă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]