1,788 matches
-
ne îndepărtează unul de altul definitiv"), - în schimb, imaginea rezistă prin propria lumină, deschide spațiul median al unei mijlociri: Nu vom sfârși în niciun paradis/ în niciun infern dragostea mea/ ne vom târî sub o piatră și vom aștepta/ nepăsători tunetul". Nici...nici pune tocmai imposibilitatea disjuncției, nu a lipsei de perspectivă. Perspectiva se deschide între, dar de data aceasta ca relație, o punte de legătură, a unei manifestări prelungite până la sfârșit. Sfârșitul manifestării nu înseamnă însă ultimul apariției. Căci ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în-doit în altul continuă să se dea. Se redă în inaparentul nemanifestat, în inevidentul fără fenomen, ca imagine ascunsă în transparență, a unei apariții de nevăzut. În sfârșit, imaginea se retrage în propriul început, în așteptarea unei noi lumini, a "tunetului" unui cuvânt, care (în lumea poemului) să îi dea distanța ivirii, la nesfârșit. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
suveran își are suveranul; simbolic, piatra se găsea încoronată de cupola cortului. În somn ne reîntoarcem la origini, iar pentru suveranii mongoli, pâsla iurtei impregnată cu mirosul ei de bălegar ars și seu de oaie, cu șuierul vântului, cu temutele tunete ale tăriei, cu vociferările animale dimprejur și cu tăcerea locvace a strămoșilor rămânea scutecul cel mai reconfortant. Dar și cel mai gelos în dragostea-i soporifică, s-ar putea spune. Departe de a-și răsfăța locuitorii, stepa nici nu-i
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lat. botulus,-i s.m. "caltaboș, cârnat"): med. ro. botulism, s.n. (cf. fr. botulisme, s.m); bradi- "lent, rar" (cf. gr. βραδύς,- εϊα,- ύ adj. "lent, greu, leneș; calm, liniștit; indolent"): med. ro. bradisfigmie (cf. fr. bradysphygmie; en. bradysphygmia); bronto-,-brontă "tunet, trăsnet" (cf. gr. βροντή,- ής s.f. "tunet"); burs(o)-/bursi- "bursă, sac anatomic" (cf. lat. bursa,-ae s.f. f,,pungă"): med. ro. bursită, s.f. (cf. fr. boursite, s.f.); butir(o)-, -butiro- "unt", "grăsime" (cf. lat. butyrum,-i; gr. βούτυρον, - ου
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ro. botulism, s.n. (cf. fr. botulisme, s.m); bradi- "lent, rar" (cf. gr. βραδύς,- εϊα,- ύ adj. "lent, greu, leneș; calm, liniștit; indolent"): med. ro. bradisfigmie (cf. fr. bradysphygmie; en. bradysphygmia); bronto-,-brontă "tunet, trăsnet" (cf. gr. βροντή,- ής s.f. "tunet"); burs(o)-/bursi- "bursă, sac anatomic" (cf. lat. bursa,-ae s.f. f,,pungă"): med. ro. bursită, s.f. (cf. fr. boursite, s.f.); butir(o)-, -butiro- "unt", "grăsime" (cf. lat. butyrum,-i; gr. βούτυρον, - ου s.n. "unt"): med. ro. butirometru (cf. fr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
încredințat Domnului pe culcușul moale al fânului. Să fi dormit puțin și m-am trezit din vis cu războaie și în zgomot, undeva spre nord fulgera întins și după fiecare fulger rămânea pe ochiul închis triunghiul luminat din gura colibei. Tunetul huruia solemn în depărtare, în ogoare, în Pruteț, în sălcii, în toată firea intrase ca un tremur de neliniște, toate pare că erau vii în zbuciumul lor, pare că toate aveau glasuri, în spaimă trecură aproape de pământ păsări. Se făcuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
iar cosași, iar mămăligă, iar fasole, sau cine știe ce pentru traista cu merinde. Cerul este gol, albastru, senin. Cu mâinile pavăza deasupra ochilor, bunicul caută iar o pala, un nor, cu gândul la căpițele rămase în câmp. Deodată se aude un tunet răzleț, în depărtare, la început slab, apoi brusc mai tare, mai aproape, bubuind puternic. În curând, stropi mari încep să cearnă din sita cenușie a nopții. Satul întreg este inundat de zgomotul ploii, dezlănțuita brusc, că din senin. Timp de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
vuiască mâinile/ De stânci și Înjurături ticăloase/ Pe buzele negre ale clopotului din Delphi/ Se auzeau cioburi melodioase/ Prin ceață târgului de sentimente/ Bocitoarele din umbră Pământului/ Ieșeau din izvoare să Întunece lumea/ Caii fugeau speriați pe acoperișul cerului/ Că tunetul fără sfârșit/ Pe marea Întindere a uitării/ Trecea umbră fără trup a căpcăunului fosforic/ Cavalerul trac Împărțea fete pătrate/ Cămășilor În frac solemn”. Faximil dintr-o corespondență a redactorului de carte Liviu Antonesei cu Alex Tăcu, tatăl lui Malin ,,Alexandru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ierta. Umblu pe pământ, Mântuitorule, și văd toată vomitura lumii, toata strânsura iarmaroacelor, toți leorbăiții aburcați În noi mari adunături naționale. Tu, Dumnezeu al Adevărului, de ce ne lași pe noi În minciună? De ce nu-i spulberi cu glasul tău de tunet? Lovește-i, Mântuitorule, Intru slavă Ta! Sau măcar dă-ne nouă un semn! Vestește-ne! Poate nu se cuvine, Doamne, dar dă-ne nouă, românilor, o putere să ne adunăm grămăjoara Împotriva Hidrei comuniste. Adună-ne la un loc așa cum
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
exemplul personal etc. Întreținerea spiritului de disciplină se obține prin conformitatea cu natura: ,,cea mai bună formă de disciplină ne-o oferă soarele ceresc, care dă lucrurilor în creștere totdeauna lumină și căldură, adeseori ploaie și vânt, rareori fulgere și tunete”, iar printr-o analogie același autor afirma că ,,o școală fără disciplină este ca o moară fără apă”. Comenius îl asimila pe copil cu un mugur, ca o plantă în creștere, pe educatori cu niște grădinari, iar procesul de educație
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Pădurea, de partea cealaltă a versantului, luminată cu o clipă mai repede de soarele puternic al amiezii, se întunecă până la destrămare, cerul se crapă și fulgerele scapără orbitor, valul de stropi mari se prăvale. S-a dezlănțuit uraganul. La fiecare tunet omul își acoperă fața cu mâinile, tremură tot. Hârtiile cu însemnări, înghesuite la repezeală, pluteau acum în buzunarele pline de apă. Observațiile lui riguroase până la acribie s-au prelins într-o pânză cu dâre albastre de pix, bună de aruncat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
tremură tot. Hârtiile cu însemnări, înghesuite la repezeală, pluteau acum în buzunarele pline de apă. Observațiile lui riguroase până la acribie s-au prelins într-o pânză cu dâre albastre de pix, bună de aruncat. Încă un fulger și încă un tunet îl fac pe omul nostru prins de furtună o mogâldeață totuna cu trunchiul de care se lipise. Ceasuri întregi a durat prăpădul, timp în care trupul chinuit căzuse într-o amorțeală aproape de încremenire. Sub cerul din nou senin, copacii se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Valeria, au fost învățători în comuna Hordova, județul Dorohoi, ținutul Herța Era în anul 1939. O zi cu mult soare, o zi frumoasă, eram cu toții în curte când cerul s-a întunecat într-o clipă. Un nor negru, negru, fără tunete și fulgere, a trecut peste satul nostru încet, apoi s-a îndepărtat. Tata ne-a spus că e un semn rău. Am continuat să ne jucăm noi, toate trei surori, cu vârstele între 1 și 7 ani. După câtva timp
AMINTIRI DIN TRECUT. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Letiţia Halasanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1687]
-
prostească împreună cu soția. Face tot felul de nebunii și îi șoptește ceva la ureche, iar Diane oftează: "Îmi place enorm cînd spui vorbe deșucheate!". Scena se mută în dormitorul copiilor: s-au trezit înspăimîntați de o furtună cu fulgere și tunete. În afară de acestea, un pom cu o siluetă gotică își aruncă umbra de-a curmezișul camerei, un clown jucărie rînjește amenințător (o imagine reprezentativă din filmul anterior, The Funhouse, al lui Tobe Hooper, imagine ce va reveni periodic ca o prevestire
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și înveselită prin foarte numeroasele trăsuri, cabriolete și căruțe care treceau către închisoare. După o destul de lungă așteptare - până ce au fost îndeplinite toate formalitățile - poarta Văcăreștilor e deschisă și Nicolae Fleva urmat de Nicolae Filipescu apare. Era ora 5. Un tunet de aplauze și de aclamațiuni izbucnesc, este greu de redat cu scrisul acel spectacol, acel entuziasm care, de astădată cel puțin, era sincer. După strânsori de mâini, felicitări, aclamații, cortegiul pornește în următoarea ordine: Un mare număr de trăsuri cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cel de al doilea război mondial - arma chimică. În timpul cursului, ne povestea și întâmplări de pe front: gaze de luptă și altele. Noi stăteam și ascultam fără să notăm ceva. La un moment dat, profesorul observă și, cu un glas de tunet, ne apostrofă: „Scrie, student !” După o lucrare de control, ne-a adus rezultatele și apoi ne-a chemat, în grupuri mici, la consultații. La fiecare curs, ne îndemna să învățăm, atenționându-ne că „merele rele trebuie date la o parte
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
mai clătina niciun fir de iarbă, nicio pasăre nu mai brăzda întinderea. Era înăbușitor de cald. Ne-am dezbrăcat de unele haine și transpirate ne-am văzut de drum. Deodată pe sub marginile văzduhului, grămezi de nori negri împânziră zarea. Un tunet înspăimântător răscoli clocotitor toloaca. Un ropot nedeslușit dădea de știre apropierea artileriei cerești. O suflare de vânt puternică trecu pe lângă noi neobservată. Îndată, peste toloaca dintre Rădăuți și Frătăuții Vechi se dezlănțui furtuna. Ploua cu stropi mari și reci întruna
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Rădăuți și Frătăuții Vechi se dezlănțui furtuna. Ploua cu stropi mari și reci întruna. Șiroaie de apă porniră printre iarbă, înnecând-o. În răstimpuri vântul șuiera, gemea și striga parcă după ajutor. Fulgere puternice, luminoase brăzdau toloaca, care clocotea sub descărcările tunetelor. Sub zgomotul ploii, șanțurile dintre ogoare s-au umplut cu apă, s-au umflat și-au început vaietul. Urlau degeaba. Nimeni nu le putea veni să le ocrotească. Arătam ca niște mâțe plouate, din creștet până-n tălpi. Ne-am fi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
noastră, aproape de casă. Cât le-am mai mulțumit! Unul dintre ei ne-a zis afirmațiile lui Vergiliu: "Pe cei îndrăzneți îi ajută norocul!". Așa a și fost. Între timp, urletele vijeliei își coborâră glasul. Zbuciumul văzduhului se mai potoli. Un tunet îndepărtat abia se mai auzi. Noi am ajuns cu bine acasă. O baie caldă m-a readus la realitate. Părinții erau înspăimântați. Nu-și mai puteau reveni. O droaie de întrebări... rămâneau fără răspuns. Ce le puteam spune! Priveam pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am întărit cu o înghețată și o coca-cola. Trebuie spus că acolo mi-am depășit recordul de viteză atinsă cu bicicleta actuală: 55,5 km/h. Ziceam că eram nițel panicat; păi nici nu aveam cum să nu fiu auzind tunete, privind deseori spre cerul care n-arăta bine.... Mă gândeam la pelerina de ploaie și la umbrela din geanta pliantă nelipsită la deplăsarile pe două roți, și încet- încet (la propriu, că pedalam la deal), am ajuns în comuna Ștefan
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
a fraților mei și a miilor de copii deportați s-a desfășurat sub alte auspicii, și nicidecum sub cupola unui cer senin, blând, protector și romantic. Nu. Cerul copilăriei noastre a fost unul tulbure, ostil, agresiv și violent, brăzdat de tunete și fulgere care ne-au umplut inima de frică, de groază și teroare. Nu. Copilăria noastră a "beneficiat" de un "tratament" gândit și pus la cale în laboratoarele malefice ale teoreticienilor bolșevici, preluat "ad litteram" de slugile comuniste românești. Dragii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de har." Sunt întru totul de acord cu dansul pe funie, ba chiar pe sârmă înroșită. Îmi place riscul poetic, îmi place dansul dar și să mă las dansată de poemul care mă scrie. Numărul cărților nu da valoarea, cât tunetul din interiorul poemului, puterea verbului cel a toate făcător. Cărțile mele pentru copii sunt un pariu cu mine însămi. Am dorit să dezvălui celorlalți copilul de soare pe care-l port în suflet. Ilustrațiile cărților pentru copii sunt jocurile mele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mai în vârstă blogger-poet, pe Sadam, dar... nu-i atât de apropiată cum e de mașină de scris. O văd în bucătărie făcând un ceai și fumând tacticos o țigară. " Nu va ploua azi!" zice. "Știi, mi-e frică de tunete!" Vorbește la fel cu toți: cu librarul, poștașul, vânzătorul de la magazin, cu cel ce vinde ziare, cu controlorul pe peronul unei gări. Vorbește de parcă de asta ar atârna toată lumea ei. Ce și-ar mai dori? Poate, să mai vadă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ziua de 1 Septembrie. Toate trăznetele din lume s-au adunat azi, aici, În acest loc al lumii. Ori poate imensa excavație din valea râului Colorado atrage asupra sa toți norii, ca și sorbul În amintirile copilăriei. La miezul zilei tunetele au Încetat. Un hotel imens În fața căruia un grup de indieni, la dispoziția vizitatorilor, nu reușește să ne decidă a rămâne acolo. O doamnă, care ne-a auzit vorbind românește, ne salută și ne spune că e româncă. Părinții ei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
iubesc!... - Plantele... - Adică și iarba? - Și iarba, și buruienile!... Și nu numai! Să înțelegi elementele și rostul lor: pământul, aerul, focul, apa... eterul... toate sunt... natură! Protejează iarba și buruienile! Ocrotește creația! - Cred că înțeleg! Dar poluarea...Vântul, fulgerul și tunetul, ploaia, zăpada, înghețul... Da, da! Încep să pricep unde bați! Le acceptăm, le înțelegem și le iubim în egală măsură... - Vezi? Ai devenit înțelept! Cu toții am fost creați să stăpânim și să ne bucurăm deopotrivă de această planetă, pe această
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]