3,940 matches
-
ici și colo din apele În reflux. S-a Întins după ashure. Cu bună știință și hotărâre a Început să-l mănânce, Încetul cu Încetul, savurând fiecare ingredient cu fiecare gură pe care o lua. S-a simțit atât de ușurat să-și lase În urmă În același timp trecutul și viitorul. S-a simțit atât de bine să-și lase În urmă propria viață. La câteva secunde după ce și-a terminat bolul cu ashure, a fost cuprins de niște crampe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
poate spune că sunt polițist. ă Ce se întâmplă aici? Zoia strânse pachetul cu putere, temându-se să nu i-l ia. ă Investighez dispariția unui bărbat pe nume Alexei Spiridonovici Rataziaiev. Deși Lilia păru uimită de răspuns, Zoia fu ușurată, însă zâmbetul să ușor nu-i scăpă lui Porfiri. ă Nu știu pe nimeni cu numele ăsta. O observă pe Lilia încruntându-se la el cu îndoială, ca și cum deodată și-ar fi pierdut încrederea în el. Păru aproape furioasă. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
a-și lua vreo țigară. § Virginski îl văzu pe vagabond chircit la o intrare de pe Strada Gorokhovaia, cu un sac aspru tras peste cap. Își dădu seama după cizmele scâlciate ieșind în afară că este vorba despre același om. Fu ușurat că fața bărbatului era acoperită. Îl ferea să își confrunte teama care acum îl obseda: că se va recunoaște în trăsăturile străinului. Ideea că această arătare ce-i ieșea în cale nu era altceva decât eul său viitor îi intrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Rataziaiev... Prințul Bicov își acoperi fața cu o mână palidă. Nu l-au iertat niciodată pentru asta. ă Dar ce a făcut? ă Trebuie să v-o spun? ă Poate fi semnficativ. Poate avea o mare însemnătate. ă S-a ușurat pe orchestră în timpul reprezentației. ă Înțeleg. ă și apoi a căzut de pe scenă. A provocat un scandal. El... a fugit. Nu a mai fost văzut și nici nu s-a mai auzit de el timp de un an. ă Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de balanțe pe ea. ă Extraordinar. Ce idee extraordinară, comentă doctorul Pervoiedov, în timp ce deschidea pânza și descoperea cadavrul vinețiu de dedesubt. Să conduci o autopsie într-un spital! Asta zic și eu, să faci în așa fel încât să-i ușurezi munca medicului examinator. Ce ți-e și cu lumea asta? Mă și întreb dacă iubitul nostru Țar, când a început să susțină noțiunea reformei, nu a visat oare că se va ajunge la așa, la așa... noutăți revoluționare. Doctorul Pervoiedov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
le ia barem ăștia, a fost ultimul gând al lui Cipriano Algor. Au trecut zece minute fără să se apropie nimeni să comită jaful dorit, un sfert de oră fără ca măcar un câine vagabond să vină pe șosea să se ușureze pe o roată și să adulmece conținutul furgonetei și trecuse jumătate de oră când, în sfârșit, se apropie un bărbat murdar și încruntat care îl întrebă pe olar, E vreo problemă, ai nevoie de ajutor, pot s-o împing puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
baie, comoditate casnică instalată pe când era adolescent, cu multă vreme în urmă, acum avea nevoie de amplificare și îmbunătățiri. Se privi în oglindă, pe chipul lui nu se vedea nici o cută în plus, E pe dinăuntru, își spuse, apoi se ușură, se spălă pe mâini și ieși. Mâncau în bucătărie, în jurul unei mese mari care cunoscuse zile mai fericite și adunări mai numeroase. După moartea mamei, Justa Isasca, despre care probabil nu se va vorbi prea mult în această povestire, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Dintre toate, cel mai ușor de colorat este, evident, infirmiera. Bonetă albă, bluză albă, fustă albă, pantofi albi, totul alb alb alb, totul de un alb impecabil, de parcă era un înger al milei, coborât pe pământ cu sarcina de a ușura și a face să dispară necazurile și durerile până când, mai devreme sau mai târziu, va trebui chemat în grabă un alt înger, îmbrăcat la fel, pentru a-i ușura și a face să dispară propriile dureri și necazuri. Nici eschimosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
un înger al milei, coborât pe pământ cu sarcina de a ușura și a face să dispară necazurile și durerile până când, mai devreme sau mai târziu, va trebui chemat în grabă un alt înger, îmbrăcat la fel, pentru a-i ușura și a face să dispară propriile dureri și necazuri. Nici eschimosul nu prezintă mari dificultăți, blănurile care îl îmbracă pot fi vopsite jumătate bej jumătate gri, întretăiate de câteva pete albicioase, totul imitând pielea de urs întoarsă pe dos, important
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
să meargă la palatul regelui. La fel, mandarinul cu halatul lui și asirianul cu tunică nu cer atenții speciale, cu două tușe rapide la ochi fața eschimosului va fi și a chinezului, iar barba opulentă și ondulată a asirianului va ușura lucrul la partea inferioară a feței. Marta făcu trei serii de desene, prima absolut fidelă originalelor, a doua eliberată de accesorii, a treia curățată de detalii inutile. Astfel va fi ușurată examinarea de către cel care, în Centru, va avea ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
chinezului, iar barba opulentă și ondulată a asirianului va ușura lucrul la partea inferioară a feței. Marta făcu trei serii de desene, prima absolut fidelă originalelor, a doua eliberată de accesorii, a treia curățată de detalii inutile. Astfel va fi ușurată examinarea de către cel care, în Centru, va avea ultimul cuvânt despre soarta propunerii și, în cazul că va fi aprobată, se va reduce, cel puțin așa sperau, posibilitatea unor viitoare reclamații privind eventualele deosebiri între ce se vedea pe desen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
pe bună deptate, În timp ce eu dormeam la căldurică între cearșafuri, tu făceai pe santinela alertă, nu contează că vigilența ta n-ajută lucrarea, contează gestul. Când Cipriano Algor își sfârși lauda, Găsit alergă să-și ridice laba și să se ușureze, apoi se întoarse, dând din coadă, și se întinse în apropierea gropii, gata să asiste la scoaterea păpușilor din forme. Atunci se aprinse lumina din bucătărie, Marta se sculase. Olarul întoarse capul, nu vedea clar înlăuntrul său dacă prefera să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
să-mi aparțină, și ca impresia de nesiguranță pe care o am să nu fie altceva decât o viclenie a instinctului meu de conservare, o încercare, de care nu sunt pe deplin conștient, de a mă menaja, de a-mi ușura situația în propriii mei ochi sau de a pune măcar o îndoială în locul explicațiilor pe care nu izbutesc să mi le dau. În orice caz, nu-i mai iau în derâdere pe cei ce vorbesc de infern; există infernuri trăite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Era atât de smerit că nu-l puteam refuza. Și, ca să fiu sincer, vroiam să scap cât mai repede de corvoada pe care o presupunea operația respectivă. Apoi, am început să-i vorbesc chiar cu plăcere, cu impresia că mă ușuram, debarasându-mă de trecutul meu ca de o haină uzată, și că într-o zi în locul amintirilor sâcâitoare va exista o mare și frumoasă pată albă pe care o vor spăla valurile și o va încălzi soarele. Cât am vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
noaptea, până când am găsit undeva în jurul orașului o grotă care fusese probabil o cazemată în timpul războiului. O năpădiseră buruienile, șopârlele și păianjenii, dar mi s-a părut salvatoare. Intram în ea și spuneam tot ce-mi trecea prin cap. Mă ușuram astfel. Câteodată mă umfla râsul văzând o șopârlă care se oprea mirată înainte de a o tuli prin buruieni...” Dar Călugărul n-apucă să-și termine istoria fiindcă Dominic, supărat că fusese întrerupt ceva mai devreme, se răzbună: „Fleacuri”, hotărî el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
din convingere. Cred, de pildă, că avem o imagine greșită despre păcatul originar. Ne place să ne închipuim că ducem pe umeri un păcat de care nu suntem vinovați, pe care l-au comis alții și pe care - asta ne ușurează iertarea! - nici nu-l puteam ocoli fiindcă a fost săvârșit mult înainte de a ne naște noi. În felul acesta ne-am pus la îndemână o scuză și chiar ne-am îndemnat să ne plângem de milă că am fost nedreptățiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
iar râsul lor puternic se rostogolea de-a lungul uliței, în vreme ce, furios și umilit, puștanul s-a făcut nevăzut. Marta privea omizile care se târau pe trunchiul bătrân al arțarului, așteptând cu pumnii strânși, dar râsul i-a obosit și ușurat pe pescari. Când au tăcut și s-au întors spre ea, nu mai exista nici urmă de dușmănie în atitudinea lor. Palma pe care Marta i-o trăsese puștanului le plăcuse. „A dracului femeie, ziceau parcă mutrele lor. Ați văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
că administrația făcuse tot ce depindea de ea pentru a-l ajuta pe răposat și că la fel va proceda în viitor, veghind lângă fiecare muribund până în ultima clipă, întrucât nu cunoștea o datorie mai sfântă decât aceea de a ușura viața și moartea bătrânilor de care se ocupa. Și întotdeauna exista o aluzie respectuoasă la mâhnirea cu care Bătrânul urmărea din singurătatea lui suferințele celorlalți, poruncind, când era cazul, ca oglinzile să fie acoperite cu voaluri negre. Mai ales acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și am început să vâslesc în direcția cătunului. Eram aproape convins acum, datorită surescitării în care mă găseam, că Moașa o căutase pe Laura, plecând de la mine. „Putoarea, am scrâșnit, nu se poate stăpâni. Sare pe pereți dacă nu se ușurează. Trebuia să-i strig pe coridor: «Vino înapoi, să te satur eu, las-o pe Laura în pace». N-aveam absolut nici un motiv cât de cât întemeiat să gândesc astfel, dar noaptea, nervii, sentimentul că făcusem o gafă respingând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Societatea Artiștilor Independenți din New York a unui pisoar ca fiind o lucrare de artă, dar probabil că mesajul era clar și transmitea generațiilor următoare că arta începând cu acel moment este doar un “element” insignifiant pe care se poate oricine ușura. ... Duchamp a recurs la kitsch... pentru a respinge câteva crase concepții estetice greșite și convenții epuizate...<footnote Idem., p. 247 footnote>. Și probabil că Duchamp nu s-a înșelat din moment ce non-valori se îngrămădesc unele peste altele cerând întâietate și dorindu
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
le mai dea drumul. — Pot să vă conduc pe amândoi? se oferi Fran. — Mi-ar plăcea să mă plimb puțin prin parc. Ben m-a invitat să luăm ceaiul la Pavilion. Ai vrea să vii și tu, Phyllis? Ralph fu ușurat la culme că nu acceptă invitația. Când Fran se întoarse la redacție, Stevie stătea la pândă jos, la recepție, așteptând să afle deznodământul. — Deci cum a mers? Nu vindem. Ce veste grozavă. Credeam că mama ta e foarte pornită. — Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
plecam. Atunci, zic că e timpul să mă sui în tren să mă duc acasă. Am ajuns să sparg și câteva apartamente în București, în blocul meu. Nu era corect, dar știam că vecinul are bani și trebuie să-l ușurez de banii respectivi. Ușor-ușor devii mai inventiv în domeniul nenorocirilor. Să deschid mașinile cu umbrela, simplu, cu capătul ăla, da, cu căpățâna de conserve, e o sculă bună, la mașinile care erau atunci. De proastă ce-i Dacia, și dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
sensul ei profund, logic și practic, massa nu-l poate înțelege. Opinia publică - entitate afectivă - este o creațiune minunată a timpurilor moderne, fiindcă interesează massele la progresul colectiv. Opinia publică nu se poate entuziasma decît de o idee simplă. Asta ușurează sarcina demagogilor”. Textul lui Porsenna se vrea a fi, în primul rînd, o radiografie a demagogiei moderne: „Ideologul politic enunță o părere, o formulă, o credință. Fanaticul o exaltează, făcînd-o susceptibilă de asimilarea afectivă a masselor. Oratorul îi dă haina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la exasperare, dar Îl iubesc și trebuie să accept și asta. — Tu cu siguranță că ai părăsi pe cineva pentru una ca asta, am spus, privind-o fără ocoliș pe Sally. — Poți să pui pariu, răspunde ea Îngrozită. Cine se ușurează În public merită trimis la plimbare. Și altceva ce mai face? Întreabă ea, aplecîndu-se, ca și mine, spre Fran, cu un rînjet diabolic. Aceasta oftează. — Sally, da’ știi că ești de plîns? — De unde să știu ce anume ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ne pasă de același lucruri de care Îi pasă Lisei. Inevitabil, există momente În care Trish și cu mine nu pe putem abține să nu discutăm despre asta, conversația noastră fiind punctată de „O iubesc, dar...“, cuvinte menite să ne ușureze sentimentul de vină. Nu mă văicăresc, dar... dar pun pariu pe ce vrei tu că Lisa n-o să vină la masă. — Ce? Crezi că o să mențină rezervarea și-o să meargă cu Andy? — Exact. Pariu pe ce vrei tu. — Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]