2,309 matches
-
pierderi de aproximativ 20.000 de oameni numai în 1944 - 1945. Armata I Poloneză a participat la Bătălia Berlinului, reușind să înalțe steagul polonez în capitala ruinată a Reichului. Armata a II-a Poloneză a luptat în rândurile Frontului I Ucrainean și a luat parte la Ofensiva Praga. La încheiera operațiilor războiului, peirderile celor două armate poloneze s-au ridicat la aproximativ 32.000 de morți. Cele mai importante bătălii și operațiuni la care au luat parte forțele poloneze:
Contribuția poloneză la înfrângerea Germaniei Naziste în cel de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304900_a_306229]
-
(n. 16 noiembrie 1943, sătul Măritei, comuna Dărmănești - d. 4 mai 2014, Iași) a fost un deputat român în legislatura 1996-2000, ales în județul Suceava pe listele partidului Minorități, în cadrul Uniunii Ucrainenilor din România. a absolvit în anul 1977 cursurile Facultății de Filologie, secția română-rusă, din cadrul Universității "Al.I. Cuza" din Iași, lucrând apoi ca profesor de limbile română și rusă. În legislatura 1996-2000, Vichentie Nicolaiciuc a fost ales deputat de Suceava
Vichentie Nicolaiciuc () [Corola-website/Science/305493_a_306822]
-
cursurile Facultății de Filologie, secția română-rusă, din cadrul Universității "Al.I. Cuza" din Iași, lucrând apoi ca profesor de limbile română și rusă. În legislatura 1996-2000, Vichentie Nicolaiciuc a fost ales deputat de Suceava în Parlamentul României, candidând pe listele Uniunii Ucrainenilor din România. În cadrul activității sale parlamentare, el a fost membru în Comisia Mixtă Interguvernamentala România - Ucraina, privind aplicarea articolului 13 din Tratatul de Bună Vecinătate și Cooperare dintre România și Ucraina (1998-1999); a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie
Vichentie Nicolaiciuc () [Corola-website/Science/305493_a_306822]
-
vânt și o moară de apă. În perioada interbelică localitatea a făcut parte din zona administrativ-teritorială a județului Hotin, plasa Briceni (România). La recensământul populației din 1930 au fost înregistrate 1.061 persoane, din care 19 români, 660 ruși, 373 ucraineni și 7 evrei. În 1933 a fost ridicată biserica de lemn, adusă din satul ucrainean Selișce din zona Chelmenețului, unde a fost construită o biserică din piatră, iar cea veche, locuitorii satului au hotărât s-o doneze consângenilor lor, care
Constantinovca, Edineț () [Corola-website/Science/305511_a_306840]
-
a fost construită o biserică din piatră, iar cea veche, locuitorii satului au hotărât s-o doneze consângenilor lor, care se mutaseră în Constantinovca. La 10 noiem. 1940 s-au înregistrat în Constantinovca 927 de locuitori, dintre care 924 erau ucraineni și 3 - moldoveni. Trecută prin focul războiului, prin pericolul foametei și deportărilor, localitatea număra la 1 aug. 1949 doar 866 de oameni - 169 de moldoveni și 697 de ucraineni. În 1979 Constantinovca număra 373 de bărbați și 416 femei, în
Constantinovca, Edineț () [Corola-website/Science/305511_a_306840]
-
au înregistrat în Constantinovca 927 de locuitori, dintre care 924 erau ucraineni și 3 - moldoveni. Trecută prin focul războiului, prin pericolul foametei și deportărilor, localitatea număra la 1 aug. 1949 doar 866 de oameni - 169 de moldoveni și 697 de ucraineni. În 1979 Constantinovca număra 373 de bărbați și 416 femei, în 1989, respectiv, 289 și 367. Conform Dicționarului statistic al RM, în 1994 satul avea o suprafață de 10,3 kmp, 292 de gospodării, în care locuiau 695 de oameni
Constantinovca, Edineț () [Corola-website/Science/305511_a_306840]
-
a orașului. Mai târziu, între 1850 și 1950, a crescut ca urmare a devoltării industriei forestiere și sectorului agricol în statul Paraná. În anii 1850 valuri de imigranți din Europa au ajuns în Curitiba, în special germani, italieni, polonezi și ucraineni, care au contribuit la dezvoltarea economică și culturală a orașului. În prezent, sosesc numai un număr mai mic de imigranți străini, în primul rând din Orientul Mijlociu și alte țări din America Latină. Dezvoltarea orașului s-a amplificat după 1950, cu ajutorul planificării
Curitiba () [Corola-website/Science/305536_a_306865]
-
se menționează că în 1619 intră în posesia lui Simion Pilipovschi. În 1774 administrația militară rusă găsește aici 26 de gospodării țărănești, care au fost supuse birului în folosul armatei. În lista birnicilor nu figurează nume de evrei, ruși sau ucraineni. În 1788 ocupația austriacă găsește târgul Briceni cu 55 de familii, dar în noiembrie al aceluiași an vin rușii. În noiembrie 1788 armata generalului Saltîcov îi alungă pe austrieci din Briceni. În 1812 satul Briceni avea o biserică din lemn
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
medic de plasă, o moașă, 6 dentiști, un agent veterinar, 46 de cârciumi, un spital, 2 incubatoare, o sinagogă, un post de jandarmi. La 1 august 1949 în Briceni rămăseseră doar 4949 de locuitori, inclusiv 186 moldoveni, 568 ruși, 3205 ucraineni și 913 reprezentanți ai altor naționalități. Bricenii mult timp au continuat să rămână un târguleț prăfuit și murdar, cu căsuțe mici, deși de tip orășenesc în centru și cu multe case țărănești la periferie, din care cauză mult timp a
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
prăfuit și murdar, cu căsuțe mici, deși de tip orășenesc în centru și cu multe case țărănești la periferie, din care cauză mult timp a fost separat în Bricenii-târg și Bricenii-sat. În prezent populația majoritară a orașului Briceni o constituie ucrainenii și moldovenii iar limbile vorbite de aceștea sunt rusa, româna și ucraineana. Adevăratele transformări sociale încep aici odată cu atribuirea orășelului în decembrie 1964 a statutului de centru raional. Încep să se construiască clădiri și instituții de menire economică și social-culturală
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
cu succes activitatea o bază angro. Suprafața totală a drumurilor din localitate este de 22 km, din care 6,5 km sunt drumuri de importanță națională. În or. Cornești locuiesc circa 3.600 persoane, peste 90% sunt moldoveni, restul - ruși, ucraineni și alte naționalități. Populația aptă de muncă constituie circa 2.000 persoane, dintre care sunt ocupați în câmpul muncii 700 persoane, inclusiv 550 în sfera neproductivă, 116 în sfera productivă și 110 în agricultură. Orașul Cornești dispune de 2 instituții
Cornești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/305614_a_306943]
-
organ legislativ. Au fost aleși 44 de deputați din rândurile soldaților, 36 de deputați din partea țăranilor, 58 de deputați fiind aleși de comisiile comunale și ale ținuturilor și de asociațiile profesionale. Din totalul de 156 deputați, 105 erau moldoveni, 15 ucraineni, 14 evrei, 7 ruși, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean și 1 grec. Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca președinte Ion
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
a fost estimată la 902 de cetățeni. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie 769 de oameni, 49.28% fiind bărbați 50.72% femei Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 98.96% - moldoveni/români 0.26% - ucraineni 0.65% - ruși 0.00% - găgăuzi 0.13% - bulgari 0.00% - evrei 0.00% - polonezi 0.00% - țigani 0.00% - alte etnii. În satul Parcani au fost înregistrate 282 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004. Membrii acestor gospodării
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
de colectare a cerealelor, brigada de câmp „Biruința” (cu sediul la Pohoarna). De asemenea, mai funționau o școală primară, club cu instalație de cinematograf, punct medical, magazin. La recensământul din 1989 la Rogojeni locuiau 491 oameni, inclusiv: 458 moldoveni, 21 ucraineni, 11 ruși și un găgăuz. </div> În 2004 s-au înregistrat 672 de locuitori, inclusiv: bărbați - 327 persoane (48,66%) și femei - 345 persoane (51,34%). Rogojeni este o localitate mononațională, predominând băștinașii: moldoveni/români - 651 locuitori, urmați de ucraineni
Rogojeni (stație c.f.), Șoldănești () [Corola-website/Science/305944_a_307273]
-
ucraineni, 11 ruși și un găgăuz. </div> În 2004 s-au înregistrat 672 de locuitori, inclusiv: bărbați - 327 persoane (48,66%) și femei - 345 persoane (51,34%). Rogojeni este o localitate mononațională, predominând băștinașii: moldoveni/români - 651 locuitori, urmați de ucraineni - 14 locuitori și 7 etnici ruși.
Rogojeni (stație c.f.), Șoldănești () [Corola-website/Science/305944_a_307273]
-
Voinițchi. O bună parte au emigrat din regiunea Hotin, bunăoară: Savciuk, Pelevaniuk, Ciornai, Melnițchi, Lachei, Lazari, Samborschi, Șevciuk, Iriciuk, Dubceak, Petriuk, Vikliuk,Ciaușceak și multi alțâii. Astfel, pe la începutul anilor 50 ai secolului ХХ o jumatate de sat o constituiau ucrainenii ce-și vorbeau nestingherit limba de acasă. Acest fapt n-a creat disensiuni de ordin lingvistic, dimpotrivă - atât moldovenii, cât și ucrainenii, s-au antrenat cu ușurință în însușirea noului grâi. În anul 1950 începe colectivizarea forțată a pământurilor și
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Ciaușceak și multi alțâii. Astfel, pe la începutul anilor 50 ai secolului ХХ o jumatate de sat o constituiau ucrainenii ce-și vorbeau nestingherit limba de acasă. Acest fapt n-a creat disensiuni de ordin lingvistic, dimpotrivă - atât moldovenii, cât și ucrainenii, s-au antrenat cu ușurință în însușirea noului grâi. În anul 1950 începe colectivizarea forțată a pământurilor și a averilor private. De frica deportărilor deja începute, țăranii , în mod benevol, depun cereri pe numele autorităților raionale pentru a fi înscriși
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
adoptat decizia privind fondarea unor stații de mașini și tractoare, incl. SMT Hristici (AOSP, F. 51, inv. 4, u.p. p. 11). 1940. La 10 noiem. administrația sovietică înregistrează aici 1563 de locuitori, incl. 1554 de moldoveni, 8 ruși, 1 ucrainean. 1941. La 13 iunie au fost deportați în reg Kurgan și Tomsk din Siberia: Nicandru Căldare cu soția Agafia, fiii Petru și Ștefan, Nadejda Goian cu fiul Boris, capul familiei Pantelei Goian fiind arestat și internat într-un lagăr sovietic
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Treime din satul Cucueții-Vechi. Aici se stipulează că biserică a fost zidita în anul 1840 din piatră de către proprietarul Gheorghe Gadjiev, sate alăturate Sturzeni, Alexandreni, 1 km, Cucueții Noi și Ivanivka - 2 km șunt 400 gospodari de naționalitate română și ucraineni, este casa pentru preot. Paroh preot Vladimir Raețchii de 43 ani absolvoit Seminarul în 1903, pe loc din 1915. Cîntăreț Antohie Ianacheivici de 25 ani absolvent al școlii de cîntăreți în 1918 pe loc din 1920. Cercetările efectuate în arhiva
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
cele aromate sunt produse în zone tradiționale în care votca este consumată intens, câteodată după rețete făcute acasă pentru a accentua gustul sau pentru scopuri medicinale. Aromele includ ardei iute, ghimbir, arome de fructe, vanilie, ciocolată (fără îndulcitor) și scorțișoară. Ucrainenii produc o votcă comercială ce include sunătoare. Polonezii și belarușii adaugă frunze de la planta locală, "Iarba dulce", pentru a produce votcă Żubrówka (poloneză) și Zubrovka (belarusă) cu un gust ușor dulce și culoare ambră-deschisă. În Ucraina și Rusia, votca aromată
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
din Italia până în Olanda și din Polonia până în Balcani, încorporând: 5,6 mil. de germani, 3,8 mil. cehi, moravi și slovaci, 3,4 mil. unguri, 1,6 mil. români, 1,6 mil. croați și sârbi, 1 mil. polonezi și ucraineni și 2-3 mil. alte naționalități. Sârbii și croații erau considerați oameni sinceri și „războinici bravi”, cu un gust aparte pentru băutură. „Croații obișnuiți nu căutau să obțină avansarea în armată sau în societate, însă erau de obicei oameni înalți și
Armata austriacă în perioada napoleoniană () [Corola-website/Science/313233_a_314562]
-
că există vreun motiv de îndoială față de autorități, ei recurgeau la ceva care putea fi mult mai periculos, respectiv sfidarea ofițerilor și plecarea acasă, cu forța dacă era necesar, și indiferent de stadiul campaniei sau de prezența inamicului.” Polonezii și ucrainenii erau văzuți ca având o slăbiciune pentru băutură, fiind oameni cu mult timp liber. Polonezii erau reticenți în a lupta pentru monarhul austriac. După bătălia de la Dresda, 3 000 de dezertori austrieci de naționalitate poloneză au fost luați prizonieri de
Armata austriacă în perioada napoleoniană () [Corola-website/Science/313233_a_314562]
-
lucrând apoi în cadrul organizațiilor agricole din raionul Grigoriopol. Este ales deputat în Sovietul rural al Deputaților Poporului și vicepreședinte al Comitetului Executiv raional Grigoriopol și al Sovietului Suprem Provizoriu al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene. este membru fondator al organizației Uniunea Ucrainenilor din Transnistria, îndeplinind funcțiile de prim-vicepreședinte (1991-1998) și președinte (1998-2004) al acesteia. A fost destituit de la conducerea Uniunii Ucrainenilor din Transnistria la sfârșitul anului 2004 . În mai 2005 a devenit președinte al organizației publice republicane “Ukrprosvita”. A fost ales
Vladimir Bodnar () [Corola-website/Science/313269_a_314598]
-
Comitetului Executiv raional Grigoriopol și al Sovietului Suprem Provizoriu al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene. este membru fondator al organizației Uniunea Ucrainenilor din Transnistria, îndeplinind funcțiile de prim-vicepreședinte (1991-1998) și președinte (1998-2004) al acesteia. A fost destituit de la conducerea Uniunii Ucrainenilor din Transnistria la sfârșitul anului 2004 . În mai 2005 a devenit președinte al organizației publice republicane “Ukrprosvita”. A fost ales ca deputat în toate legislaturile parlamentare din republica separatistă, îndeplinind funcțiile de vicepreședinte și prim-vicepreședinte al Sovietului (2001-2005), vicepreședinte
Vladimir Bodnar () [Corola-website/Science/313269_a_314598]
-
După fondarea Universității Franz Josef la Cernăuți în 1876, Vorobchievici a fost numit profesor de muzică liturgică. În anul 1897 a fost ales membru al Consiliului regional al școlilor, în locul românului I. von Onciul, care decedase. A devenit astfel primul ucrainean ales în acest for. S-a distins în activitatea sa pedagogică, redactând și mai multe manuale în limbile germană, ucraineană și română, între care un manual de armonie muzicală "Lehrbuch für Musikharmonie", un manual de teorie generală a muzicii „Allgemeines
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]