2,479 matches
-
la rezultate, pentru a desemna ceva din această transformare"120. Înțelesul cuvântului inuman, dacă ne gândim bine, este mai aproape de critica umanismului la Nietzsche și la Michel Foucault, la Unamuno, la Ortega y Gasset, la Emil Cioran decât de "noul umanism" postmodernist, propovăduitor de amuzament fără limite. Lyotard, de exemplu, împărtășește afirmația lui Th. Adorno din 1969: "Arta rămâne fidelă oamenilor numai prin inumanitatea sa față de ei". Dimpotrivă, postmodernismul, cum am văzut, propune o educație întemeiată exclusiv pe joc, pe distracție
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
obstacolele de trecut dă consistență ființei umane în calea instinctelor brutei. Desigur, nici Lyotard nu aderă la "metodele" terorii înseriate de Freud sub numele de castrare, "mai puțin pedagogice", dar lipsa oricărei constrângeri (Ralea îi zice amânare) profesate de noul umanism are efecte care deja se văd în jurul nostru: lipsă de personalitate, indiferență, refugiul în droguri, în pornografie, în pedofilie, în violență etc. Așa se și explică ceea ce am numit triumful lui Zombie, duhul înspăimântător infantil al morții ieșit din jungla
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
marginea limbajului, optând pentru abandonarea acestuia, căci "despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă", dat fiind că "esența ne este ascunsă". De fapt, Wittgenstein nu spune o noutate și, la rându-i, Heidegger, în celebra Scrisoare despre umanism invocă limpede responsabilitatea față de limbaj din perspectiva unei filosofii și estetici a tăcerii. Deși direcțiile sunt diferite, ignorarea acestui aspect de către Rorty se poate explica prin repulsia sa de natură ideologică față de "culpa" lui Heidegger în raporturile cu nazismul. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
erei moderniste ar fi următoarele: 1)sfârșitul familiei ca mod de conviețuire socială, prăbușirea mitului marelui oraș, moartea industriei grele, a birocrației, apusul patriotismului statelor-națiuni; 2)sfârșitul cunoașterii moderne, al scientismului, al pozitivismului, al materialismului filosofic, al romantismului și al umanismului secular; 3)abolirea sistemelor politico-economice: socialism, comunism, capitalism; 4)sfârșitul formelor artistice moderne. Cu siguranță, unele dintre aceste "sfârșituri" aparțin postmodernismului, acelui sfârșit al istoriei prorocit de Francis Fukuyama, care și-a abandonat destul de repede fantasmele. În viziunea mea, transmodernismul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
consumismul și profitul, nici cu parateismul. Acesta din urmă e drumul care-L caută pe Dumnezeu fără a-L vedea, printr-o formă majoră de corupție mentală, care chiar ignoră existența lui Dumnezeu"412. Reflexele ontologice ale cristalului țin de umanismul zonelor de transparență din următorul mileniu, ca depășire a paradigmei moderniste și postmoderniste, ultima eșuând într-o eterogenitate desfrânată. Cristalul material acumulează o enormă cantitate de energie care nu dispare niciodată. Reflexele sale contradictorii îl destinează, totuși, privirii superficiale, de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
toate dialogurile avute cu acestă sub forma unor aforisme care constituie cartea Analectelor. Au existat și dezacorduri în rândul discipolilor cu privire la taoismul promovat de c]tre Confucius. Unii dintre ei puneau accent pe ritualul li, în timp ce alții înclinau spre ren (umanism). Conceptul de ren apare frecvent și oarecum bizar în Analecte. Codul ritualic descris de Confucius era alc]tuit din denumiri și definiții ale unor atribuții. Declarațiile sale nu conțin în mod expres formul]ri cu caracter prescriptiv, obligatoriu. Principiile codului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
termeni: yue (muzic]) și li (ritual). O pies] muzical] poate fi interpretat] bine sau mai puțin bine, iar acest lucru nu depinde decât de noi înșine. În același fel, formarea caracterului presupune integrarea unui ritual (li) în propriile roluri. Ren (umanismul), concept înv]luit oarecum în mister, asigur] realizarea corespunz]toare a lui tao (orientarea, conduită). Abilitatea interpretativ] trebuie separat] de codul conform c]ruia se realizeaz] interpretarea propriu-zis], ins] este, totuși, necesar] p]strarea unei leg]turi strânse cu acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utilizare a denumirilor convenite și recunoscute în plan social, codul nu-și poate îndeplini funcția orientativ]. La bâz], adaptarea denumirilor presupune mai mult decât o simpl] referire la cod, întrucat aceast] adaptare este o condiție necesar] pentru utilizarea codului. Ren (umanismul) reprezint] abilitatea intuitiv] care face posibil] îndeplinirea corespunz]toare a ritualului li. Ren poate fi aplicat atât în acțiunile proprii, cât și în încerc]rile de îndrumare a celorlalți; este un element indispensabil în procesul de adaptare a modului de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
convențional, interpretarea să se preteaz] unor considerente morale mai generale. Refuzul lui Confucius de a detalia conceptul de ren genereaz] speculații cu privire la ideea c] ren ar putea fi un sentiment moral universal care orienteaz] interpretarea. Traducerea convențional] a termenului prin „umanism” sau „bun]voinț]”, sugereaz] un standard universal de interpretare, cu accent utilitarist. Confucianiștii nu sunt de acord cu acest rezultat. În viziunea tradițional], ideologia confucianist] este una antiutilitarist] tocmai datorit] criticilor lansate la adresa doctrinei utilitariste. Dincolo de dezvoltarea unei intuiții interpretative
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Mo Tzi ridic] o serie de ipoteze filosofice cu privire la conținutul lingvistic explicit al actului orientativ, afirmând c] este necesar] argumentarea conținutului tradițional. De ce ar trebui s] consider]m tradițiile și obiceiurile specifice ca fiind simbolul moralei (i)? De ce s] privim umanismul (ren) că pe o simpl] abilitate de interpretare, aplicabil] conduitei reprezentate prin tao? Orice abilitate de acest gen ar trebui s] ne orienteze și spre crearea unor coduri etice noi, asadar spre revizuirea moralei sociale. Din acest motiv, Mo Tzi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest sens, noua școal] a lansat o teorie care îmbin] realismul lingvistic cu cel etic, pornind de la ideea c] lumea real] constituie premisa aprecierii binelui și r]ului (shi-fei). Al treilea curent a reprezentat o provocare chiar și pentru acest umanism unanim acceptat, în sensul c] asem]n]rile și deosebirile dintre lucruri nu numai c] influențeaz] denumirea obiectelor, dar pot fi asociate și clasificate în nenum]rate moduri. Realitatea nu privilegiaz] nici un model constant de clasificare și nici nu dirijeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru mai multe scopuri. Kant, în lucrarea Groundwork, folosește o serie de exemple pentru a ne ar]ta cum multiplele formul]ri ale imperativului categoric pot fi aplicate unor cazuri. În Existențialism is a humanism, [Existențialismul este o form] de umanism], Sartre discut] cazul tan]rului care se zbate între alegerea de a o îngriji pe mama lui și cea de a lupta pentru eliberarea Franței cu scopul de a ne ar]ta c] exist] (multe?) probleme morale care nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
culturală desfășurată de V. prin tipărirea și răspândirea cărții românești, calitățile lui de misionar militant și de apologet al tradiției ortodoxe ca expresie a înseși ființei naționale, simțul limbii și talentul de cărturar artist îl înscriu printre figurile reprezentative ale umanismului românesc din secolul al XVII-lea. Varlaam [...] e cunoscut mai ales prin Cazania sau Carte românească de învățătură, tipărită la Iași, în 1643. Este un însemnat monument de limbă. Deși cartea e traducere și, prin forța lucrurilor, inițiativa scriitorului este
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
și de ce, de pildă, a respins suprarealismul, a cărui poetică se întemeiază pe funcțiile subconștientului. În ansamblu, libertatea e privită ca o condiție existențială a culturii, opusă prin spiritul ei oricărei forme a anarhiei. Într-o epocă în care valorile umanismului erau amenințate de agresiunea totalitarismului, tânărul cărturar își afirma fără ezitare încrederea în destinul individualismului. În acest sens se poate aprecia frecventa referire la modelul propus de Paul Valéry, personalitatea pe care o admira cel mai mult dintre contemporani. Cel
VIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290513_a_291842]
-
citatului revelator, lăsând impresia deplinei spontaneități. Postum, sub titlul Oameni și idei (1968), au fost reunite unele studii și eseuri apărute anterior în reviste românești și străine, altele inedite, afirmând, în analize nuanțate, de asemenea modernitatea clasicilor: Teatrul clasic fancez, Umanismul lui Pascal, Schema logică a raționamentului la Diderot, Jean-Jacques Rousseau, filosoful umbrei ș.a. Se fac și deschideri către literatura de ultimă oră: Real și imaginar la Samuel Beckett, Antiromanul în literatura franceză contemporană, „Fructele de aur” de Nathalie Sarraute, Teatrul
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
personalității lui Alberti. Cercetătoarea descoperă urme albertiene în sofisticata tramă lingvistic literară a cărții, în cunoștințele avansate de geometrie și inginerie, în invențiile mecanice, în obsesia perspectivei și în reprezentarea cinematică a scenelor, nu mai puțin în apărarea polemică a umanismului civic pacifist. Scopul scrierii acestei cărți ar fi fost acela de a o atașa, ca supliment, lucrării De re aedificatoria, compusă cu aproape 20 de ani mai devreme, înainte ca Alberti să fi abordat, propriu-zis, practica desenului arhitectural. Din acest
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și discălicându, din limbile lor s-au amestecat cu a noastră. (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei - Predoslovie) 1.Rescrie fragmentul, respectând normele limbii române actuale. 2.Notează două idei fundamentale din acest fragment. 3.Încadrează, prin două argumente, textul în umanism. 4.Motivează, prin două trăsături, apartenența la un stil funcțional. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un text de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri, vizând relația prietenie - adevăr, pornind de la citatul: E cât se poate de trist să
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
noul tablou al tendințelor se adresează și unui segment de consumatori cu un profil aparte, cum sunt cei care formează generația denumită „New Tasteocracy” ce va exercita o influență extraordinară asupra consumului și designului. Cuvintele lor de ordine sunt: adevăr, umanism, probitate, autenticitate, creativitate, idei, experiență, flexibilitate. Segmentul de populație care promovează acest tip de consum este reprezentat de tineri interesați În egală măsură de valorile trecutului, dar și de cele ale viitorului. Această categorie Încorporează chintesența unei concepții democratice asupra
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cuvântează dur : „Ba o s- o închizi, tovarășe inginer !” - „E un ordin ?” - „Nu, e o sarcină de partid. Aici s-a născut un om și n- avem dreptul să-l ucidem nici pentru o mie de sonde”. Politrucul e animat de „umanismul” socialist, inginerul e un „tehnic” încuiat și cu inimă rece. Vom vedea genul acesta de secvență în zeci dintre filmele anilor următori. Viața nu iartă (1959) sau O fosilă ciudată Presiunea dictaturii comuniste îi poate face pe cineaști să se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să pătrundă pe piața noastră romînească. Trecând la producția autohtonă, Ceaușescu e sincer revoltat : În tot ce vom cere noi, tovarăși, trebuie să străbată ca un fir roșu filmul militant, militant pentru concepțiile noas tre despre lume și viață, pentru umanismul socialist, pentru întreaga politică de dezvoltare a patriei noastre. [...] Transformările în cei 23 de ani din țara noastră, oferă tuturor creatorilor de artă un cîmp larg de inspirații. În ce fel sînt, sau au fost oglindite pînă acum ? [...] Cum este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
întâi ca o minte luminată, tolerant (e gata să boteze copiii ortodoxului Andrei), omenos, el ne este dezvăluit în final ca un viclean apărător al ordinii burgheze, căci, când aceasta este cu adevărat pusă în primejdie, Potra se dezbracă de umanism și nu ezită să afirme : „Împotriva unor asemenea oameni [comuniștii - n.m.], numai armele mai pot vorbi”. Iată jus tificarea, post factum, a represaliilor autorităților comuniste asupra „papistașilor”. În rest, în special în partea a doua a Străinului, algoritmul dramatico- propagandistic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
frontieră. Despre comportamentul față de naționalități, textul consemnează că doar față de germani și maghiari "trebuie arătată cea mai mare dragoste și politețe", iar comportamentul ostașilor armatei ungare față de români și față de alții trebuia "să fie echilibrat și corect, caracterizat printr-un umanism demn de un militar ungur". Pentru români era interzisă folosirea termenului de "oláh" (valah). În interesul evitării conflictelor, contactul cu populația românească trebuia restrâns la minim, orice opoziție trebuia reprimată cu cea mai mare severitate, în special dacă ea venea
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
observator astronomic cunoscut pe teritoriul țării, înființat de Ioan Vitez, episcop de Oradea (1408-1462), cu sprijinul astronomului Purbach (1423-1461). Nicolaus Copernic (1473-1543), omul care a înfăptuit marea răsturnare a concepției despre sistemul planetar, era un reprezentant clar al renascentismului și umanismului. Cunoștea greaca, latina, polona, germana, italiana etc., fiind nu numai astronom, ci și jurist, medic, administrator, om de stat, specialist în probleme monetare și tehnician. Pe baza planurilor sale s-au construit fortificații și instalații de alimentare cu apă. Concepția
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
unor necesități imediate, precum în schemele de gândire tradițională. Or, problematizarea acesteia se amplifică în secolul al XVII-lea, o dată cu începutul procesului de laicizare a gândirii. în cercetarea deja menționată, Virgil Cândea se oprește asupra tipologiei intelectualului sud-estic din veacul umanismului și pe care o fixează convingător în trei tipuri de bază, respectiv ulama ("om al condeiului"), clerul creștin și dragomanul, la care adaugă alți "agenți ai înnoirii intelectuale", anume peregrinul, convertitul și renegatuPs. Următoarele două secole îi aduc în prim-
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
al condeiului"), clerul creștin și dragomanul, la care adaugă alți "agenți ai înnoirii intelectuale", anume peregrinul, convertitul și renegatuPs. Următoarele două secole îi aduc în prim-plan pe filosoful-patriot și pe cetățean, definitorii pentru edificarea a ceea ce s-a numit "umanismul civic" (Alexandru Duțu) în perioada de ecloziune romantică. Pe de altă parte, frecvența unor tipologii în raport cu altele este fructificată de istoria și studiul comparat al mentalităților în tentativa de a circumscrie o epocă sau un ciclu cultural. Renașterea 1-a
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]