1,651 matches
-
moral, ca să-ți dai seama cînd vine. Chestiunea ține mai mult de instinct decît de știință. De regulă, „vremea de beție” se declanșează spontan, cînd plouă (ploaie lungă, persistentă, cum e cea din poemul amintit: „Plouă, plouă, plouă”) sau e umezeală. O mărturisire prețioasă asupra epocii în care ea apare e cea a povestitorului din Craii de Curtea-Veche: „Era spre căderea iernii, o vreme de lacrimi. Deși nu plouase, tot era umed; jgheaburile plîngeau, ramurile copacilor desfrunziți picurau, pe tulpine și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
după un vers poemul se termină. însă frigul din „Plumb” trece în întreaga lirică bacoviană. în „Moină” amintirea răcorii cavoului e încă persistentă. „Și-s umezi păreții,/ Și un frig mă cuprinde -/ Cu cei din morminte/ Un gînd mă cuprinde...” Umezeala are un efect paralizant. L-a simțit și Tudor Arghezi: „Mie frig din creștet la călcîie./ E umed fiecare gînd/ Și orb!” Irită și descurajează: „Mai sus, mai sus! Spre ce? Spre unde?/ în loc de-a merge poate-n sus
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
măsură estimată de modelul statistic. Cealaltă paradigmă, mai veche, provine din laboratoarele de fizică și este ilustrată de izolarea experimentală și controlul de laborator. Aici se află pereți izolatori și acoperiți cu straturi de plumb, se controlează presiunea, temperatura și umezeala, se reproduc condițiile de vid și așa mai departe. Această tradiție mai veche controlează destul de puține ipoteze alternative, dar care sunt precizate În mod explicit. Ele nu sunt niciodată controlate la perfecție, dar destul de bine pentru a le face implauzibile
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
în schimb este indiferent la factorii meteorologici. Rezultă că dacă tratamentul se începe cu Rhus toxicodendron (presupunând că simptomele bolnavului se potrivesc cu ale remediului) în momentul când va dispărea (sau cel puțin se va atenua foarte mult) sensibilitatea la umezeală, atunci se va înceta administrarea de Rhus toxicodendron și se va administra Tuberculinum R (după cum se vede, ceea ce comandă tratamentul sunt totdeauna modalitățile și simptomele). CAPITOLUL 7. TUBERCULOZĂ ȘI HOMEOPATIE: TEXTE CLASICE ȘI MODERNE (După Prof. Dr. doc. Gheorghe Bungetzianu) Pe lângă
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
limfaticului torpid. El este caracterizat prin augmentarea conținutului hidric al organismului prin dominanța apei tisulare. Hidrogenoidul este un individ palid, greoi și lent, sensibil la răceală, care-i agravează starea, precum și la orice cauze care-i sporesc proporția apei tisulare: umezeala, reședința lângă apă etc. Este un predispus la edeme și la revărsate lichide (epanșamente). Maladiile lui evoluează în accese. Principalele remedii diatezice hidrogenoide ale homeopatiei sunt: Natrum sulfuricum, Calcium carbonicum, Dulcamara, Aranea diadema etc. Carbonitrogenul Corespunde temperamentului rece-uscat: atrabiliar (nervos
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
substanțial, chiar prin acestea, În Încăperi. Se obținea, În acest fel, cel puțin 1 schimb de aer pe oră; adică, Într-o oră tot aerul din casă era schimbat cu aer proaspăt, din exterior. Dar totuși, se făcea; În consecință, umezeala din casă era evacuată fără ca noi să știm. Experiența acumulată În ultimii ani a pus În evidență destule cazuri În care, În lipsa unei minime ventilări, obținută prin simpla deschidere a ferestrelor, au apărut pete de condens pe zidurile exterioare, În
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Doina-Cătălina COZARIUCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93119]
-
să nu zică vreodată ceva" 296. Focul ritualic, din cadrul ceremonialului nupțial, este moștenit de la popoarele antice. La romani, mirele își așteaptă mireasa în casă, "cu apă și cu foc de vatră sau altarul casei", potrivit credinței că "din căldură și umezeală se nasc toate, așa și familia". Mireasa se stropea cu apă, însemnând că "ea intră curată în casa bărbatului său, cu care va împărtăși focul și umezeala" 297. La greci, mama mirelui o aștepta pe mireasă în prag, cu făclii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu foc de vatră sau altarul casei", potrivit credinței că "din căldură și umezeală se nasc toate, așa și familia". Mireasa se stropea cu apă, însemnând că "ea intră curată în casa bărbatului său, cu care va împărtăși focul și umezeala" 297. La greci, mama mirelui o aștepta pe mireasă în prag, cu făclii aprinse 298. La slavi, ca simbol al fecundității, la intrarea în casa mirelui, mireasa era așezată, mai întâi, pe vatră.299 Aici, mireasa era primită cu pâine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stelele, dar și sora soarelui care devine soția incestuoasă. În tradiția islamică, fazele lunii și semiluna evocă moartea și învierea. Fie că este Isis, Ishtar, Artemis, Diana, Hecate, luna este un simbol cosmic care ilustrează principiul pasiv, dar fecund, noaptea, umezeala, subconștientul, imaginația, psihismul, visul, receptivitatea, femeia și tot ce e trecător, influențabil, prin analogie cu rolul ei astronomic de reflector al luminii solare.175 Dacă soarele este mereu egal cu sine, fără "devenire", luna, care crește, descrește și dispare, este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este sigur că în parohia Chevernez, un bărbat, soția sa și copilul lor au fost găsiți morți, fără a prezenta semne de boală, singura cauză fiind foamea. Febra malignă este pe cale să izbucnească, iar când canicula se va amesteca cu umezeala și cu mizeria, acești oameni sărmani, care deja nu mai au forță, vor muri foarte repede; dacă Dumnezeu nu face o minune, va trebui să ne așteptăm la o mortalitate ridicată. Oamenii sunt atât de săraci, încât într-o barcă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
rafinat, macerat timp de 5 zile). GUTURAI (corită, rinită, gutunari, troahnă, trohnărie, bâhniță) Inflamație acută a mucoasei nazale, provocată de un grup de viruși și manifestată printr-o secreție apoasă persisitentă, care apare din cauza răcelii, a timpului friguros și a umezelii reci. " Tratamente populare Inhalații cu fum de făină de porumb, de coji de ceapă, coji de usturoi puse pe cărbuni; cu semințe de busuioc aprinse, cu ardei iute, flori de bujor roșu, flori de cimbru de grădină, cu sămânță de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
BRONȘITA Afecțiune a căilor respiratorii, constând În inflamația acută sau cronică a mucoasei bronhiilor, provocată de infecțiile acute cu microbi, viruși, substanțe chimice care produc alergie sau irită mucoasa bronhiilor (de exemplu, fum de țigară), ciuperci. Sezonul rece, vântul și umezeala favorizează apariția bolii, precum și unele infecții ale căilor respiratorii superioare: faringită, laringită, traheită. Boala se manifestă prin tuse uscată, cu expectorație redusă, jenă sau usturime În piept, răgușeală, iar uneori febră de 38-40ș C. Bronșitele repetate și netratate pot produce
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
plită. Inhalații cu aburi de pe pietrele Înfierbântate, peste care se toarnă apă rece, cu fum din frunze de ciumăfaie, de mătrăgună, de sulfină. RĂGUȘEALA Este un semn caracteristic al laringitei, a inflamației mucoasei laringelui cauzată de diferiți factori: climaterici (frig, umezeală), infecții traheo-bronșice, virotice și bacteriene, efort vocal prelungit, fumat excesiv, alcool, de impurități atmosferice (praf, gaze, vapori toxici), deviații de sept etc. În laringitele acute, răgușeala poate duce la afonie completă, fiind Însoțită de dureri de gât, senzație de arsură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Infuzie cu frunze și ramuri tinere de păr, 100 g la un litru de apă În clocot, infuzată 20 de minute. Se bea zilnic, de 3 ori pe zi, Între mese. În afară de combaterea constipației, a consumului de alcool și evitarea umezelii la picioare, mai sunt benefice ceaiurile: De flori și frunze de urzică moartă, ½ lingură de flori sau o lingură de frunze la 500 ml de apă fierbinte, care se bea Într-o zi. Infuzie de holeră, 1 g la 200
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cărui frunze și flori fierte se aplică și ca atare, pe locul dureros. În caz de lumbago, se ridică mușchii căzuți prin masaje violente, cu frânturi bruște pe șale. Alte remedii populare pentru dureri de șale, cauzate de reumatism, frig, umezeală, eforturi fizice deosebite, manifestate prin senzația de Înțepenire a zonei lombare și dureri acute, care iradiază frecvent spre membrele inferioare: Oblojeli cu tărâțe de grâu opărite, unse cu ou, amestecate cu ceară curată și hrean ras; gândaci de frasin pisați
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zona spațiilor afectate, la o temperatură suportabilă. Se Învelește cu o flanelă groasă și se păstrează 15-20 de minute. Împachetările se fac zilnic, până ce durerile dispar. LUMBAGO (reumatism articular) Durere intensivă localizată la nivelul regiunii lombo-sacrale, provocată de obicei de umezeală, frig, curent de aer sau efort fizic deosebit, Îmbolnăvind organele vecine. Infuzie de urzică, o lingură de frunze și/sau flori la o cană. Se beau 3 cești de ceai zilnic, neîndulcit, cel puțin o lună. Infuzie de năsturel și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
boli identice ale căilor respiratorii. LAXATIV: denumirea medicamentelor Întrebuințate pentru provocarea scaunului. LEUCOREE: denumirea (În general) a oricăror scurgeri vaginale, care pot fi fiziologice (banale), infecțioase gonococice, parazitare. LUMBAGO: durere survenită În regiunea lombară (șale). Este provocată de obicei de umezeală, frig, curent de aer sau efort fizic mare. MĂTREAȚĂ: boală a pielii, caracterizată prin descuamație fină, asemănătoare tărâței. MELENĂ: eliminarea prin scaun a sângelui provenit dintr-o hemoragie a tubului digestiv. Conferă scaunului o culoare neagră ca păcura. MENOPAUZĂ: fenomen
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Zâmbea dușmănos, fără nici o simpatie. - Desigur. E aproape o știință exactă. Ca meteorologia. Croatul și-a arcuit sprâncenele. - Meteorologia? Se poate prevedea un uragan, a explicat Faulques, dar nu În punctul exact. O zecime de secundă, Încă un strop de umezeală ici și colo, și totul se duce la mii de kilometri. Cauze minime, incalculabile la prima vedere, produc dezastre Înspăimântătoare. Se spune chiar că inventarea unui insecticid a modificat mortalitatea din Africa, i-a schimbat demografia, a făcut presiuni asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
siluete ca În acuarelele venețiene, duzini de bărbați și adolescenți ce priveau În jur precum câinii care amușinau aerul Înainte de a se Îndrepta spre linia orizontală de ceață, un cenușiu ceva mai luminos, ce părea să plutească pe fața pământului: umezeala care urca dinspre râul din apropiere și estompa, În șovăiala zorilor, o pată mai Întunecată, sumbră, neregulată; un ansamblu de linii drepte, de suprafețe rupte În unghiuri ciudate: podul distrus de pe Sava, peste care ostașii trebuiau să treacă, folosindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
trebuie să fie sigure, lipsite de orice perturbație provocată atât de dușmanii lor naturali, cât și de om. Caracteristici microclimatice Am amintit mereu că lilieci au nevoie de anumite condiții microclimatice. Care sunt factorii răspunzători de realizarea acestora ? temperatura aerului, umezeala sa relativă (cantitatea de vapori de apă a unui volum de aer dat ce are o anumită temperatură); prezența apei lichide (cântecul picăturilor din tavan, oglinda liniștită a băltirii apei pe podeaua peșterii, eventual susurul unui curs subteran de apă
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
soleil". Munții înălbiți de nea, brazii încărcați cu țurțuri preferă să-i vadă de pe ferestrele castelului Peleș, cu picioarele "pe covoare groase unde nu pătrunde frigul". Ceața Parisului i se pare infernală, cimeriană, și lumea aceasta "bîntuită de stihii, vânt, umezeli, ger, neguri" o socotește greșit concepută, pricină de fiori și triste cugetări. Și în afară de asta Alecsandri e indolent, căutător de inerție, de kief. El e un "culbec" închis în casa lui, un peștișor încălzindu-se la soare, la superficia apei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-napoi și-nainte, Te uită cum ninge decembre... Afară ninge prăpădind, Ninge secular... * Ninge grandios în orașul vast cum nu mai este, Ning la cinematografe grave drame sociale, Pe când vântul hohotește-n bulevarde glaciale.. * Ningea bogat, și trist ningea... Penetrația umezelii pestetot, atmosfera cețoasă care înăbușe, crâșmele umede, murdare, zidurile vechi ce se dărâmă, pereții uzi și frigul, un mort evreiesc pe ploaie, o fată îngropată pe ploaie, toate acestea sfârșesc prin a da "nervi", prin e exaspera. Atunci, după o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acasă (la Mircești) sau În Franța, Italia, Alecsandri dă referințe despre timpul, Îndeosebi despre timpul rău, cu acel sentiment grav că timpul reglează existența noastră. „Timpul e foarte urît - scrie el, de la București, Paulinei, În 1884. Neguri ca la Londra, umezeală, glod, frig...”. Lui George Bengescu Îi confirmă În 1885, de la Paris, că timpul este rău și „timpul rău m-a Împiedicat să mă instalez la Passy”... Aceluiași Bengescu Îi dă vești În 1888, de la Mircești, despre lupta În plină vară
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Îi dă vești În 1888, de la Mircești, despre lupta În plină vară Împotriva „timpului rău care s-a dezlănțuit de cincisprezece zile pe meleagurile noastre...” Nu numai iarna Înspăimîntă, va să zică, pe Alecsandri, ci orice modificare anormală a vremii. Teama de umezeală este tot atît de mare ca și teama de ger. CÎnd se anunță o schimbare În bine a vremii, Alecsandri se grăbește s-o comunice. Scrisorile către Ion Ghica sînt adevărate buletine meteorologice. „Azi ne bucurăm de un timp minunat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
diurne, o mică parte sunt nocturne (Strigiformes) și câteva specii s-au adaptat la viața crepusculară (Ardeidae), iar unele sunt active și ziua și noaptea. Regimul hidric afectează mai puțin viața păsărilor, deoarece penajul le protejează de efectele dăunătoare ale umezelii, de uscăciunea excesivă. Speciile cu glande uropigiene slab dezvoltate pot suferi de pe urma ploilor abundente, combinate cu scăderi de temperatură sau excesele de precipitații pot îneca puii sau pot inunda cuiburile cu ouă. Lipsa precipitațiilor sau seceta, provoacă tulburări în procurarea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]