4,112 matches
-
Se uită cu scârbă la Mărțișor și-i aruncă: - Pe ce facem pariu? - Pe ce vrei, dar numai lauda e de tine, găunosule! Căpcăunul se înfurie, ochiul îi țâșnea din orbită, sprânceana i se ascuțea, iar foalele obrajilor i se umflau agitate. Începu să urle: - Te fac scrum, bă, te fac scrum! Dar mai întâi să-ți arăt eu cine-i șeful țintașilor. Și începu să tragă turbat cu jeturile de raze în cercurile de foc ale lui Mărțișor și Norocel
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
ori din picioare, transformându-se într-un vârtej de foc ucigător.Din cauza asta toți se fereau din calea sa pentru a nu fi topiți sau pulverizați în vapori fierbinți, de razele lui. Generalul VÂNT FIERBINTE, comandantul vânturilor fierbinți, o matahală umflată la față, cu fălcile ca niște foale, din care sufla jeturi de vapori fierbinți, în stare să taie blindaje de oțel, ca un uriaș aparat de sudură. Când sufla, totul în calea sa lua foc și se topea, chiar și
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
de gura lor,ceva nedefinit, un fel de schelălăit de cățeluș speriat. Îl înțelegea foarte bine pe bărbatul care stătea acum pe scaunul din dreapta ,pierdut într-o clipă de glorie apusă însă, mult prea repede. Cicatricea din bărbie i se umflase involuntar,ca un balaur cu trei capete ,mușcând din fața lui zbârcită de vreme din care doar nasul borcănat mai ieșea în evidență. Întotdeauna o să existe bariere,la fel ca barele de la modul. Și dacă nu le spargi ,o să te-nghită
FRAGMENT DIN ROMANUL ÎN LUCRU de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376048_a_377377]
-
ura neoplasm cangrena napalm venin supurează eternul zoilyagocain în toți evii prin trânde sub tăvălug lumi hulește minte calomniază trage șforile tartarul blindat lins de-ai lui slugoi lepădați de târfele babilonului oficiale șerparii în gropi tutelare șerpi cu ochelari umflați în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
mult PAINGII DIN RAMĂNoroios vulcan de invidii și urăneoplasm cangrena napalm venin supureazăeternul zoilyagocainîn toți evii prin trânde sub tăvălug lumihulește minte calomniază trage sforiletartarul blindat lins de-ai lui slugoilepădați de târfele babilonuluioficiale șerparii în gropi tutelareșerpi cu ochelari umflați în cozi de toportârâturi cu clopoței pe cranii boa constrictoraspide negre verzui vipere H cu scârbos cornburduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâindstrangulează planeta-n lung și-n latmoarte spoite piei năpârliteapoteoza golurilorîn falsetul nimicurilor gonflabileîn gură
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
ea devine la Botero referența, standardul unei noi estetici și frumuseți găsită în obezitate. Botero expune o operă eclectică, influențat de expresionism și abstract dar dezvoltă în timp un stil personal, în care personajele sunt ca niște păpuși de gumă umflate într-o obezitate exagerată. După cum explică scriitorul Vargas Llosa anatomia excesivă nu degradează ci este un rafnament al unor persoane în carne și oase, finite plastice care populează o lume a lor, a formelor și a culorilor. Stilul sau numit
FERNANDO BOTERO SAU CULTUL OBEZITĂŢII EXTREME de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376100_a_377429]
-
au extras tehnici și au dezvoltat un limbaj specific, folosit de noua artă. Cultura populară legată intim de noțiunea de amuzament sau recreație a fost consumată mai mult ca o marfă vizuală, care rămâne neasimilată, nedigerabilă. Culorile artificiale, plasticul, baloanele umflate cu aer comprimat, obiectele de zi de zi, cum ar fi conservele sau sticlele de băutură sunt extrase din cotidian că să devină eroi sau personaje cu dimensiuni artistice. Biografiile marilor artiști POP ne dezvăluie personaje complexe, neurotice și uneori
POP ART ESTE O ARTĂ? de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376101_a_377430]
-
în văgăună de munte, mi-a trimis vorbă să-i aduc un brad de Crăciun. Am uitat de ce trebuia să merg iarăși la dânsul, poate surprins de terifianta imagine care mi se deschisese pe neaștepte în față, aceea a Timișului umflat peste măsură, cum nu țineam minte să-l fi văzut vreodată. Prin fața mea trecea la vale un puhoi de apă groasă, tulbure, acoperită cu pete de spumă gălbuie, ca balele unui uriaș animal care s-ar fi adăpat mai sus
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
o dimineață, călugării s-au pregătit în pripă de plecare definitivă. Și-au achitat de cu seară toate obligațiile față de găzdași, anunțându-i că de mâine-zi se vor așterne din nou drumului. Spre nenorocirea lor însă, apele Timișului s-au umflat peste noapte și încă înainte de revărsatul zorilor podul umblător a fost bine priponit la mal. Mare cum era, putea ușor să scape la vale, punând în pericol viețile celor aflați pe dânsul, s-au mai văzut nenorociri de acest fel
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
lor drept moștenire morală și prin ssscripturi, acum răstălmăcită și aplicată doar în folosul unora, aia care vorbeșșște, de altfel destul de frumos, cu pilde foarte înțelepte dessspre milosstenia creștineasscă. Așșșa că, sssorry, n-am nici un amessstec! Hai, pa, că mă umflă râsssul... Din înalturi se lăsă o tăcere adâncă.... Referință Bibliografică: UN ET ÎN DILEMĂ / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1465, Anul V, 04 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate
UN ET ÎN DILEMĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376662_a_377991]
-
mea!..Vrei să ți-o arăt? --Lasă, mă! râse Firuța, amuzată de brișca lui Tricuță. Acum observ că marile genii ale omenirii au fost oameni mici. Bunăoară Napoleon, Ștefan cel Mare și alții... Mici și curajoși. --Așa ca mine, se umflă în pene cocoșul Trică. Însă, mamă, trebuie să-mi dai două milioane de la rezervă. --Care rezervă? sări îngrijorată Firuța. Vrei să investești planetarele? Exclus! Nu atinge Fondul de reparații! --Atunci, dădu din cap Tricuță, tu vrei să fac din rahat bici
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
cu ulciorul plin de plâns, luminează din mijlocul furtunilor. Aș răsuci cheia în ușă, din cheie cresc spini de metal! Vai, mama mea nu mai este, nici furtunile nu mai sunt furtuni. Numai crucea de la capul ei s-a înseninat, umflată de ploaie. --------------------------- („Cad frunzele, cad șefii”, Editura Porto-Franco, Galați, 2000) WHERE AM I GOING TO GO, WHERE SHOULD I FLEE? Last night, a horse with a scarf around its neck Hâd arrived. The day - hâș the saddle on its back
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MARIA WEISHAUPT SARĂU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375100_a_376429]
-
cu plictiseală Duminica îl ține sub braț, Seara mai picură din el Câte un strop de lene Ce ne circulă uneori Și prin vene. Bătrânul cu câinele în laț Mută colțul străzii în alt colț Până-n zori Când cocoșul se umflă-n pene Și lunea își duce pachetul pe umeri. Eu mă plictisesc să tot număr Stropii de lene, La fiecare pas Slobosesc din tâmple cocori- Idei ce-mi bâzâie ca muștele la nas, Sau ca ciocanul vibrând pe nicovală. Pachetul
PACTUL FAUSTIC CU ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375272_a_376601]
-
farmecul peste psaltichie, peste melodiile interpretate vocal. Concertul se încheie așa cum a și început, în sunet de toacă, parcă într-un ritm mai intens și mai susținut ca la început, ceea ce ridică sala în picioare. Remarc însă cum corul își umflă iar piepturile, trăgând aer în plămâni și numai îi aud intonând ” Cu noi este Dumnezeu!", cu ajutorul celor din sală, ce murmură și ei, la unison. Un cuvânt la sfârșitul concertului ne aduce aminte că în această seară ni s-au
CÂNT DIVIN de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375290_a_376619]
-
are timp nici pentr-un scurt popas, cu lacrimi niciodată nu ni se plânge, grijile ce-o frământă, ea și le strânge. Cine ne iubește necontenit, orice-ar fi? Suntem îngerii ei zburdalnici zi de zi, și-i surprindem ochii umflați de plâns, cu sufletu-i agitat, puternic, constrâns. Cine e puternică, dar nu și pentru ea, și-apăsările mereu îi colorează gândul? Își urmează propriul ei destin imperfect, ea e a iubirii fără măsură arhitect. Cine-ar vrea să radieze
MAMA de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372772_a_374101]
-
doctorii nu mai sperau nimic, iar ai ei se obișnuiseră cu starea de fapt.Neputincioși în fața realității dureroase se rugau la icoane și trăiau aproape numai în biserici și mânăstiri. Dar se întâmpla un lucru ciudat.Dablia începu să se umfle în burtă.La început doctorii nu au dat importanță, dar apoi i-au făcut niște analize și radiografii, iar concluzia a fost cel puțin șocantă: fata era însărcinată.Doctorii urmau să hotărască ce vor face de acum înainte. Într-una
ZBOR ÎNTRERUPT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373104_a_374433]
-
Nici un vânt nu umflă pânzele iubirii, dacă nu există o corabie a fericirii.) Oare ce e timpul Care ne strivește, Ne uzează trupul Și inimi el golește? Dar iubirea care Emoții răscolește Și destine moarte Spre viață ademenește? Amorul e misterul Care lent te
IUBIREA NU E DOAR UN ZÂMBET, NU E DOAR O FLOARE, IUBIREA E UN SUFLET RĂNIT ȘI APOI VINDECAT DE UN DOCTOR ROMANTIC… de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373196_a_374525]
-
energetice sau minerale, mare, holde bogate și livezi înfloritoare, chiar cu produse atât de iubite de Bachus alături de mineralele din adâncurile lui Hade, el îndrumă pe cei din jur să gospodărească aceste resurse în folosul întregului popor, nu spre a umfla propriile buzunare. Este un lucru complet nou, neobișnuit pe plaiurile Mioritice. De aceea este foarte greu de început. La urma urmei pe cine să sfătuiești să nu mai fure? Ascultă hoțul aceste opinii care nici măcar nu-l duc în rai
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
mă bucuram pe atunci să simt lacrimile feonixului sacru căzând împrejurul meu iar cerul ca un fum negru de ceanură era presărat ici-colo de artifici albastre și crâmpeie de tunete. Planul a căzut! Ulița se preschimbase-n Marea Neagră;cu malurile umflate de apă făcea imposibilă ieșirea din urgie. Reîntorși în casă mama ne-a ordonat să fim cuminți după care dispăru pe ușă în neant. și iată cum - singuri - eu și sora mea rescriam istoria neînfricatului Noe. Din fericire mama s-
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
pe când erau la restaurant, iar în lipsa lor totul fusese rezolvat, după nota scrisă de șef. Vasile se bucura de încredea lui George și din asta avea numai de câștigat, fiindcă atunci când mergea la Gospodărie cu nota de cumpărături pentru șefu’, umfla cantitățile cu adausuri ce lua și pentru casa lui. Masa fusese aranjată ca la restaurant. Blatul era acoperit cu o față din pânză fină de damasc, intens apretată, pe care așteptau stălucind paharele de Boemia, veselă și tacâmuri pentru două
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
băiețasului ... I-l înapoie cu „urechiușele” gata să primească din nou ața pe din două de in sau din cânepă pentru cusut lucruri de pielărie. Îngână, surprins de blajin și pentru întâia oară ca și cum s-ar fi ferit: „Băiatul, taichii!..., umflându-se în pene ca după cine știe ce înfăptuire măreață și renunțând la abordări costelive, sentențioase pe care le folosea mai mereu când venea vorba de băiatul surorii sale mai mici, Vergina. Se așeză apoi pe lavița de lângă blidarul cu linguri de
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Pădurea foșnește Copacii se aplecă spre pământ, dornici să-l sărute, iar vântul bate atât de puternic, încât ai senzația ca supune tot ce întâlnește în cale. Rochia Carminei se umflă transformându-se intr-o pâlnie, iar părul ei zboară în văzduh.Cu toate acestea, ea continuă să urce pe deal. Vrea să pătrundă cât mai repede în ascunzătoarea copacilor. Pădurea îi este dragă, asemeni unui templu.Acolo, în acest loc
CHEMAREA PǍDURII de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/372141_a_373470]
-
cârciuma ,când se încălzise atmosferă de la băutură și românii începuseră să strige" România mare! România mare!", bunicul meu , făcând un gest semnificativ cu palmele,a strigat: "România mare? Uite așa de mică o să se facă!" Și imediat l-au... și umflat! A fost ridicat și internat într-un lagăr destinat supușilor unguri ,și acolo i s-au pierdut urmele! Iată la ce poate duce consumul de alcool! Ulterior, bunica mea s-a măritat cu un lucrător din magazinul lor,un văduv
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE( VERSIUNE CORECTATĂ ȘI REEDITATĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372170_a_373499]
-
dându-se pe lângă mine, în seara asta e rost de băut!” Și-mi face șmecherește cu ochiul. De data aceasta l-am tratat rece și i-am comandat o halbă de bere. “Am auzit că domnul inginer Ionescu o să se umfle de bani!” -îmi șoptește el la ureche când îmi aduce berea. “Cu ce ocazie?” -îl descos eu. “Ce, nu știi nimic?”- mă întrebă el pe un ton ceva mai politicos. “Zău că nu știu!- i-o retez eu curios și
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
fost măcel pe strada gării de la Iași, că de-acolo au fost cărați așa, prin țară. Ea a scăpat că a sărit din trin, atunci când s-a oprit să-i arunce din vagoanele alea, pe ăi care începeau să se umfle și să pută de căldură. Mi-a povestit că le bucea sângele pe nas și pe gură. De-aia a leșinat, de n-o mai puteam pune nici eu pe picioare, cu atâtea leacuri. Săraca de ea, nu mai are
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” POGROMUL DE LA IAȘI 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372291_a_373620]