3,608 matches
-
surpriză muzicală. De această dată, artistul vine cu o piesă sensibilă, construită parcă pentru structura sa, cu accente romantice, cu inflexiuni și ritmuri de o intensitate desăvârșită. . Simplitatea piesei, linia melodică ce curge precum o adiere, e completată de versurile umile în aparență, dar în esență, aceastea fiind coji substanțiale de adevăr, de uimire, de geniu. Piesa este compusă de Maria Stoianov, o talentată și înzestrată creatoare din Republica Moldova, și vine ca o continuare a colaborării dintre ea și Fuego, după
FUEGO: „UN FLUTURE SUNT” – ÎN PRIMĂ AUDIŢIE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348865_a_350194]
-
îți străbate ape cristaline. stelele se-adună în buchet de flori, și-n adânc de ape mie-mi dau fiori. cine mă adapă între lungi tăceri, cu vrăjita apă, între azi și ieri? ți-am rămas dator, și mă simt umil, astăzi am crescut, nu mai sunt copil. ai rămas în vale cu cumpăna-n vânt, nu-mi mai ieși în cale ca să te mai cânt. duminică, 27 ianuarie 2013 Referință Bibliografică: fântână / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FÂNTÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348884_a_350213]
-
a fost ea în realitate, este cea mai mare și cea mai frumoasă, tulburătoare iubire din Istoria culturii române, și cu siguranță una dintre cele mai mari și mai frumoase iubiri din istoria literaturii universale. Atât cât cunoaștem noi cu umilele noastre posibilități! De asemenea cunoscând bine istoria literaturii române vom spune că prietenia dintre Eminescu și Ion Creangă este la fel, de departe, cea mai frumoasă prietenie dintre doi scriitori, și una dintre cele mai frumoase prietenii din istoria literaturii
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
privat. Pentru că m-am împrumutat și am cumpărat o tipografie care să fie a mea, care să tipărească acolo, în curtea mea, ceea ce eu scriam în camera de alături sau primeam de la colaboratorii cu care descoperisem afinități elective. Pentru mine, umilul care toată viața umblasem cu manuscrisele și corecturile de tipar în mână de la o aprobare la alta, de la ștăbuleț la ștăbuleț, pe drumul greu și întortocheat de a obține toate acele avize critice care constituiau greaua permisiune de a tipări
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
Episcop al Oradiei Mari. În noua calitate de Episcop, a dovedit că nu este numai un erudit ci și si un om de acțiune, știind să îmbine cuvântul cu fapta. Era, în același timp, stăpânul turmei dar și slujitorul ei umil, impunând tuturor prin puterea exemplului personal. De pildă, din îndemnul și sfatul său, 12.000 de concubini din Episcopia Oradiei, s-au cununat civil și religios, primind astfel binecuvântarea Bisericii. Era, în același timp, un orator desăvârșit, ținând adesea predici
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
Și-au pus hlamide albe Brodate-n roz de soare. Sărută cerul floarea Când vântul o răsfiră Și se cunună zarea, Iar fluturii conspiră. E-atâta frumusețe La nunta de petale, Dar simt cumva tristețe Când văd cum ramuri goale, Umile-ngenunchează Tot sărutând pământul Și tremură a groază Când rău, nechează vântul. Ne-asemănăm cu ei În mândra tinerețe, Pe trupuri ca de zei, Veșminte îndrăznețe. În florile dorinței Stamine de candoare Și arșița ființei Prea mult risipitoare. Vâltoarea vieții
AU ÎNFLORIT CIREŞII... de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348941_a_350270]
-
știu ce căutam anume, Risipa lui-risipă mă mai doare... N-am reușit să îl traduc din Dor, În urmă i-a rămas rănită brazda, Sărmanul suflet, cel tânguitor, Și azi se-aude cum își mustră gazda... Spre seară mă întorc umil pe brânci, Simt cât de vinovată-mi este huma, Ce-a mai rămas din prețul ei de-atunci, Cât a rămas din prețul lui acuma? Eram plecat cu trupul meu prin vară Și pielea de miresme era plină- Te-ntorci
ÎNTOARCEREA ACASĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346770_a_348099]
-
măreție, Trufia bată’o vina bravează-n acea beție, De-a fi ‘prea’...dar, a cădea răpus de ea, Din a orgoliulu-i balast ce-l presupunea! Sugrumând umilința apare un cerc vicios, De a fi prea cerbec, umilind bolnăvicios Prea 'umilul orgoliu'.. al semenilor umili, Acuzând c-ar fi modestie la cei senili... Înfruptând din orgolii șansa fără rost, Uitând adesea umanitatea ce a fost, Vrând să devină.. nici nu mai poate fi, Fară-i umanitate nu mai poate deveni! Nebunul
DICTAREA MINŢII... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346922_a_348251]
-
vina bravează-n acea beție, De-a fi ‘prea’...dar, a cădea răpus de ea, Din a orgoliulu-i balast ce-l presupunea! Sugrumând umilința apare un cerc vicios, De a fi prea cerbec, umilind bolnăvicios Prea 'umilul orgoliu'.. al semenilor umili, Acuzând c-ar fi modestie la cei senili... Înfruptând din orgolii șansa fără rost, Uitând adesea umanitatea ce a fost, Vrând să devină.. nici nu mai poate fi, Fară-i umanitate nu mai poate deveni! Nebunul ce a visat la
DICTAREA MINŢII... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346922_a_348251]
-
lui Iisus din Nazaret. ,, Desigur, el unul, l-ar fi iertat de bună seamă dacă acel om ar fi fost cu adevărat Mesia. Dar acesta care îi fusese adus în față arăta mai mult decât jalnic, lipsit de orice slavă, umil, nedeosebindu-se cu nimic de înfățșarea oricărui sclav. Dacă ar fi cine spune el că este, gândi tetrarhul, chiar el în persoană ar fi mers la procuratorul Ponțiu Pilat și l-ar fi absolvit pe cel legat de orice ar
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
fi acela un eliberator, un salvator, dacă nu avea nici cea mai mică putere, nefiind nici măcar liber? Cum putea cineva care nu era liber să ofere libertate? Cum?” Iar acel Iisus stătea în fața lui legat la mâini, neputincios, abătut și umil ca orice condamnat de altfel, fiindcă văzuse mulți în calitatea sa de suveran și judecător. Acel ,,Mesia” chiar nu avea nimic special în el. Chiar dacă se spunea că făcuse ceva minuni acolo, nu avea figura seameață a unui eliberator ci
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
ar fi fost tămăduitor și că avea totuși o faimă neobișnuită. Faptul că poporul îl denumise pe acela regele sau împăratul lui Israel, deși îl deranjase, constatase acum chiar el, că nu era nici un pericol din partea celui care stătea acum umil, neputincios și neînsemnat în fața lui. Cei care îi spuseseră că Iisus era în stare de a declanșa o răscoală antiromană de proporții se înșelaseră, iar dacă s-a fi întâmplat acest lucru avea încredere că romanii ar fi înăbușit-o
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
tumbe de bucurie în jurul lui, și scotea câte-un scheunat discret, ca un suspin de copil alintat de tăticul ei. Când Andrei i-a atins capul cu mâna, Vruța, așa cum ar face o slugă credincioasă, a-nceput să-i lingă umilă degetele umflate din cauza valizei de lemn, în care adusese și el ce putuse: ceva de-ale gurii, câteva vechituri, și nu mare i-ar fi fost mirarea ca s-o vadă cum plânge... drăguța de ea. Portița de la tindă era
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
-i mai ziceam nimic, ba mă bucuram că se chinuie. O iertasem, dar în suflet încă mai simțeam arsura tăciunilor mocniți ce mă ardea dei nu puteam să uit că mă înșelase cu nerușinarea și perfidia unei țărănci prefăcute și umile, pe care toți sătenii o credeau o adevărată sfântă. Demult n-o mai bănuiam că ar mai umbla după alt bărbat; se uscase ca o sfânta de pe cruce. Deci, nu l-a uitat?... Amantul i-a rămas la inimă, ceea ce
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
ați lucrat și cunoașteți sistemul juridic românesc v-a ajutat să vă creionați personajele din rândul polițiștilor, procurorilor, judecătorilor și avocaților sau ele sunt doar pură ficțiune ? Marian MALCIU : Se spune ca, în general, literatura este ficțiune. Ei bine, după umila mea părere, nu întotdeauna această afirmație este corectă. Fac această precizare din convingerea că autorul, indiferent cine este acesta, se inspiră din viața de toate zilele, fie ea trecută, prezența ori viitoare, potrivit previziunilor sale. Experiența sa personală și a
INTERVIU PENTRU CITITORII MEI DRAGI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346251_a_347580]
-
o pastilă Și-mi cere-un ac cu împrumut. Eu sunt Dochia, băiete! Te-aștept să vii la scuturat! Dacă-o să mai vrei tu fete... Că acul... ți l-am cenzurat! Cred că am făcut o moacă... Plângăreață și umilă. "N-ai tu ac pentru cojoacă, Ai să-ți plângi, în pumni, de milă!" Referință Bibliografică: Primăvara asta totuși... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 421, Anul II, 25 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir
PRIMĂVARA ASTA TOTUŞI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346339_a_347668]
-
inimii tale, cu mintea adormită, reconstruind la infinit cetăți din ruinele înșirate în arealul bucuriei de a iubi a sufletului tău. Se rostesc fraze prelungi sau prealungi în care, scaunul regelui e ocupat de amăgire. Regina este autoamăgirea iar servitorul umil e îmbrăcat în aura căldurii și frumuseții tale interioare. Vrei să fii activ pe un plan pe care toate obiectele alunecă. Vrei să atingi talpa de aur a fericirii uitând citatele, gesturile învechite, atingerile fără brațe. Ierți jumătăți de sunete
OCHI DIN LEMN DE ABANOS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346422_a_347751]
-
natal, cu mulți ani în urmă, gândurile Arhimandritului Timotei Aioanei „i-au zburat însă mereu la izvoare, acolo unde s-a înstelat cu atomii generațiilor și generațiilor de aristocrați țărani, ce l-au premers, cei care au suit locul acesta umil în constelații, însemnându-l cu unicitate”, mai scrie Grigore Ilisei în prefața albumului. În carte sunt evocați preoți, duhovnici, dascăli care au modelat zeci de generații de elevi, precum și personalități marcante ale culturii din ținutul Fălticenilor. „Smeritul preot din satul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
față de toate evenimentele din România. N-a gândit însă just întotdeauna. Eu l-am apreciat mai mult atitudinal, nu ideologic; nu-l prefer pe omul politic.”), nu a împiedicat pe nimeni să constate la Nae Ionescu acea înțelegere profundă și umilă a creștinismului și a poziției omului în lume, raportat neîncetat la Dumnezeu și nici acel puternic atașament de Ortodoxie, din care, înțelegem acum, și-a tras de fapt seva vitalității sale ... Referințe bibliografice: 1. Dan Ciachir, Gânduri despre Nae Ionescu
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
a coteț, nu a locuință. Dar și un coteț arată mai bine. Pereții sunt strâmbi, gata-gata să se prăbușească, acoperișul - o adunătură de table - în care vântul își găsește mai mereu de lucru, șuierând a jale și pustiu. În fața acestei umile colibe o sumedenie de lucruri inutile, adunate de la tomberoanele de gunoi ale blocurilor, stau vraiște, care încotro: ligheane sparte, găleți în care odinioară a fost var lavabil, geamuri și uși rezultate în urma modernizării apartamentelor, cutii din carton, dar câte nu
PUTEREA UNEI LACRIMI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348242_a_349571]
-
în care Guvernul desființează spitale, nu avem cămine de bătrâni decente, iar aspirina e un lux. Terenuri de la stat, buget, fonduri publice pentru diverse construcții, iată numai câteva dintre avantejele pe care Biserica le are în raport cu cei care se îndreaptă umil, încovoiați de grija zilei de mâine, către ea. Un exemplu ar fi biserica Șerban Vodă din sectorul 4 al capitalei care a beneficiat de fonduri de la primărie, modeste de altfel, pentru visul său de a înălța un cămin de bătrâni
INTRE DUMNEZEU SI NEAMUL MEU de FLORENTINA UDEANU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348267_a_349596]
-
nu invers. Ea să fie cea care vine spre noi să ne întindă mâna și nu noi să ne întindem să umplem cutia milei. Căci ce poate fi mai disonant decît frumusețea și robustețea turlelor noi, vitalitatea icoanelor murale și umila noastră sărăcie în care , uneori, nu mai găsim bani nici pentru o pâine. Ne dorim ca Biserica să răspundă așteptărilor noastre, întemeiate de altfel, de a fi, la modul propriu, o treaptă spre mîntuire. Se spune că de la oameni mai
INTRE DUMNEZEU SI NEAMUL MEU de FLORENTINA UDEANU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348267_a_349596]
-
dar aici la noi, jurnalistul maramureșean are un statut destul de greu înțeles de sistemul public, sau cel puțin de o parte din sistemul public și de reminescentele vechiului regim totalitar chiar și din cadrul societății civile... Spun asta din propria și umila mea experiență de aproape opt decenii. În primul rând, depinde și de cine te angajează pentru a profesa în domeniul mass media. Imediat trebuie să înveți politică redacționala... Să nu care cumva să o încalci... indiferent ce-ai învățat în
DESPRE STATUTUL JURNALISTULUI MARAMURESEAN de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345015_a_346344]
-
buzunare. - Lasă, Matei, știu că ai abonament, îl scoase controlorul din încurcătură. Biletul să mi-l prezinte colegul tău. Când se auzi numit, să-i cadă fața lui Pandele. Se ridică în picioare. Își dădu jos șapca și pe ton umil cu accent neaoș, încercă să dreagă busuiocul: - Să trăiți șefu’! Să mor io, să moară mama, dacă te mint, n-am bani să iau o pâine la puradei, nici ieri n-am avut și colegu’ lu’ matale m-a înțeles
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
fi mai ticălos decât Cațavencu, ajungând pe lista de candidați printr-un șantaj folosind o scrisoare de amor, pe care a găsit-o întâmplător. Nu înapoiază scrisoarea pentru că ,,mai trebuie ș-altădată" (viclenia omului!). Cațavencu, nemaiavând obiectul șantajului, scrisoarea, devine umil și conduce festivitatea organizată în cinstea rivalului său politic Agamemnon Dandanache. După alegeri, atmosfera este veselă, cu toate că votarea fusese ,,o mascaradă". Nae Cațavencu este mulțumit de ,,binefacerile unui sistem constituțional! ", iar Pristanda îi cântă în strună: ,,curat constituțional!". Dandanache: „În
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]