1,694 matches
-
cu cea mai veche ferecătură și se află la Muzeul Național de Istorie din București. Datarea este pe spatele ultimei pagini, al cărui text în interpretarea Mitropolitului Tit Simedrea este: "„Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în anul al șaselea al acestei goane după isihie. Socotim de la facerea lumii anul 6913 (1405)”". Sunt considerate minuni ale Sfântului Nicodim: Sfințenia vieții sale și minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, prin moaștele sale, l-au
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
-o până la jumătate în prima sa domnie și săvârșind-o în a doua sa domnie (""Pre acéle vremi Pătru vodă au urzit mănăstirea Pobrata și o au zidit-o pănă în jumătate."" , ""Iară daca să întoarse Pătru vodă de la Țara Ungurească, într-acéia laudă au sfârșit mănăstirea Pobrata, carea era zidită de dânsul și o au sfințit."" ). Această afirmație este însă eronată, deoarece în pisanie se spune că biserica a fost finalizată în anul 1530. Lăcașul de cult a fost pictat în
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
-și executa pedeapsa de 8 ani închisoare în Cehia. Deși cetățeanul ceh avea încă din iulie 2001 interdicție de părăsire a teritoriului României, Frantisek Priplata a părăsit fraudulos România în noaptea de 28 spre 29 iulie 2005, cumpărând un pașaport unguresc falsificat. Toate încercările de obținere a extrădării sale din Cehia au fost soldate cu eșec, tribunalele din această țară refuzând să-l extrădeze. În anul 2001, s-au dezvelit două busturi ale inginerului Virgil Săhleanu, unul în fața SC TEPRO SA
Virgil Săhleanu () [Corola-website/Science/310357_a_311686]
-
un alt orășel, în latinește Muntele Mijlociu, locuitorii căruia au depus jurământ de credință pentru majestatea regală, sunt toți băieși, originea este mai veche, sunt mineri mai pricepuți în practică și obicei. De cetatea Baia Mare aparțin 14 sate, două sunt ungurești, celelalte româneti iar întemeietorii acestor localități au fost germanii”". În anul 1564, un alt călător străin Giovan Gramo spune că : "„Orașele sunt locuite de unguri, dar satele toate sunt lucuite de români”". Chiar și marele umanist Nicolae Olahus avea să
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
mai puțin oneste. Un exemplu al unor asemenea probleme îl constituie cazul lui Julius Köver, care se prezenta drept corespondentul economic al cotidianului austriac Neue Freie Presse prezentând la București acte în regulă. În paralel, mai colabora și la ziarele ungurești Pester Lloyd și Budapesti Hirlap, precum și la publicațiile cehoslovace de limbă germană Prager Tageblatt și Die Wirtschaft. Din 1933 a fost înregistrat la Direcția Presei drept corespondent al agenției United Press of America. Julius Köver a început să fie luat
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
transilvăneana indubitabila. "Numele celor dintâi boieri reprezintă, în varietatea lor nesfârșita, o largă sinteză" spunea N. Iorga. Originea plurietnica a boierimii din Țările Române este un adevăr îndeobște acceptat de istorici". Printre aceștia s-au aflat și boieri cu nume ungurești: Ianos, Miclos, Laslau, Tamâș, Giurgiu, Forro. Satul Semeni își trage numele de la cuvântul "seimeni-din turc. seğmen, seymen " -soldați, care formau armata plătită a domnitorului. Elizavetovca e un sat întemeiat în perioada ocupației Basarabiei de către Rusia țarista, alte sate cu denumiri
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
scaun, nu se puteau menține fără alianța cu familia Craioveștilor. În cronicile vremii sînt descriși ca :"bărbați vîrtoși cu pumnii grei și glas puternic, deprinși să poruncească". Mircea cel Bătrân a instaurat Bănia Severinului, ca marcă de graniță, după model unguresc, iar sediul băniei era la Turnu Severin. În 1406, Mircea încheia un tratat de alianță cu Sigismund al Ungariei chiar la Severin. Datorită deselor atacuri turcești, s-a hotărît mutarea băniei la Strehaia. Dar boierii Craiovești au reușit într-un
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
a regiunii, Măgura Codlei. În funcție de vîrstă și de gradul de cimentare, conglomeratele, mai extinse în Perșanii centrali, dau versante relativ domoale, dar și cele mai înalte culmi cu relief ruiniform: Vîrful Cetății, Creasta Crizbav, Gîrbova, Vîrful Negru, Runcul Bogatei, Harhamul Unguresc. Ele apar, de asemenea, și în Defileul Oltului. Marnele, argilele și gresiile sînt răspîndite pe flancul vestic al Perșanilor și, fragmentar, pe cel estic. Marnele și argilele cu diverse intercalații, avînd o duritate mai mică, creează un relief monoton și
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
pe o fundație de piatră, ce a fost construită de către meșteri locali în 1833, iar turnul-clopotniță din bârne de lemn în 1868. Cu excepția catapeteasmei, nu este pictată. "Schitul Sfântul Ilie - Brateș" - Este schit de călugări situat în zona fostei vămi ungurești, având hramul Sfântului Ilie Tezviteanul. Accesul se face pe drumul forestier axial al pârâului Brateș, fiind situat la 24 km de comuna Tarcău și 11 km est de satul Brateș. "Schitul Înălțarea Domnului - Brateș" - Este un schit de călugări înființat
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
emanciparea acestora, care s-a efectuat sub egida celor mai puternice dintre ele. În Transilvania, o parte din pătura conducătoare s-a maghiarizat, trecând la catolicism în urma persecuțiilor religioase (ceea ce a provocat subjugarea „țărilor” românești și includerea lor în comitatele ungurești sau săsești), dar în Țara Românească și în Moldova, conducătorii și-au păstrat credința ortodoxă și limba vernaculară română, „țările” fiind incluse în „județele” Țării Româneaști sau în ținuturile Moldovei. În secolul VII, Maghiarii, ramură a triburilor fino-ugrice, originari din
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
Aur (Cavaler), al Ordinului Imperial al Coroanei de Fier de clasa 1-a cu decorație de război, Crucii Mari al Ordinului Imperial Leopold, Ordinului austriac al Crucii de Merit Militar cu decorație de război și Crucii Mari al Ordinului Regal unguresc Sf. Ștefan. Comuna Coronini, Caraș-Severin îi poartă numele. Generalul a fost fiul lui Johann Baptist Clemens conte Coronini von Cronberg (n. 13 septembrie 1761, Görz - d. 18 noiembrie 1847 tot acolo), cămărar imperial, care s-a însurat cu contesa Eleonora
Johann Baptist de Coronini-Cronberg () [Corola-website/Science/305953_a_307282]
-
m³. Lacul s-a format la altitudinea de 983 m, într-o depresiune cu un climat predominant subalpin. În 1864 apare sub denumirea Lacul Pietrii Roșii, mai târziu a fost denumit Lacul Ucigaș. Din 1936 este denumit oficial . Vechea denumire ungurească pentru lac a fost "Veres-to" (Lacul Roșu), sub forma "Gyilkos-to" (Lacul Ghilcoș) apare prima dată în descrierea lui Orbán Balázs. Denumirea muntelui Ghilcoș apare de prima dată în 1773 ca teren al contelui Lazăr. Lacul Roșu se situează între Șuhardul
Lacul Roșu () [Corola-website/Science/303482_a_304811]
-
nu li se pretindă a fi toate numai ungurește... Pentru ce să fie chiar și Dumnezeu ungur? Să jurăm pe Dumnezeul popoarelor!”", dar a fost întrerupt de canceliștii maghiari, care au cerut "„Uniune sau moarte! Să ne unim cu Țara Ungurească, pentru că altminteri pierim!”". Tinerimea maghiară nu admite concesii. Replica primită de Poruțiu din partea scriitorului maghiar Urházy, reprezentant de seamă al generației tinere este sugestivă: „Domnia-ta ai semnat doar uniunea! Domnia-ta, concetățene Poruțiu, ești de-acum ungur!” La această
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
în ""Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă"" despre ctitoriile bisericești ale domnitorului Petru Rareș: ""Iară daca să întoarse Pătru vodă de la Țara Ungurească, într-acéia laudă au sfârșit mănăstirea Pobrata, carea era zidită de dânsul și o au sfințit. Așijderea și mănăstirea Râșca au început. Din Dobrovățul încă au săvârșitu, de la Căpriiana mănăstirea au lucrat, încă și alte lucruri bune multe să află făcute
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
matricula Baptizatorum, Corpulatorum, Defunctorum a acestui oraș, în care s-au mutat părinții săi. Lui A. Kagerbauer îi datorăm planurile, construcțiile lucrările de refacere sau de sistematizare urbană din unele localități transilvane: 1829-51, Biserica Reformată din Cluj-Orașul de Jos (Ulița Ungurească/ B-dul. 21 Decembrie); 1837-39, podul peste Someș-Cluj, 1838-40, cazarma Sf. Gheorghe-Cluj/ demantelerea unor turnuri ale orașului Cluj; 1843-1844, clădirea Sfatului orășenesc-Cluj; 1841-45, refaceri ale unor edificii ( castelul Jibou, 1846, castelul Banfy-Bonțida; 1850, curia din Coplean; 1871, planul din construcția castelului
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
episcop al Buzăului și din anul 1668, episcop al Râmnicului. Acesta cumpără la 24 aprilie 7172 (1664), de la feciorii popii Hariton, în hotarul Streharețului, vii lucrate, țelina și pomet „și cu braniște și cu fântână drept bani, 90 unghi (bani ungurești)”. Aceasta va constitui zestrea cea mai însemnată a schitului. În anul următor, 1665, 1 aprilie, Radu Vodă Leon (1664-1669) dăruiește act episcopului Serafim, care era tot la Buzău, „pentru toate viile lui de la Slatina, moșie megieșească, de la moșul lui Gurca
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
Și s-au lovit la Clejani. Și au biruit pre Mehmet bei ca dintâi și mulți turci au pierit. Iar când au fost apoi, au biruit turcii. Și au pierit Benga iar Radul Vodă cu boiarii au fugit în Țara Ungurească (n.n. în Transilvania - cetatea Diodului - Stremț). Iar Mehmet bei au pus oamenii lui subași pre la toate orașele. Și s-au dus Mehmet bei peste Dunăre. Iar preste puțină vreme au venit iar Radu Vodă din Țara Ungurească cu boiarii
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
în Țara Ungurească (n.n. în Transilvania - cetatea Diodului - Stremț). Iar Mehmet bei au pus oamenii lui subași pre la toate orașele. Și s-au dus Mehmet bei peste Dunăre. Iar preste puțină vreme au venit iar Radu Vodă din Țara Ungurească cu boiarii și cu mulți unguri. Și au trimis curând oamenii aleși de au cuprins toți subașii în toate satele și orașele și le-au tăiat capetele. Și au strâns Radu Vodă oaste mare și iar au venit Mehmet bei
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
le-au tăiat capetele. Și au strâns Radu Vodă oaste mare și iar au venit Mehmet bei cu toate oștile [...] și făcu război mare la Grumazi [...] și au fost izbânda turcilor [...] Iar Radul Vodă au fugit cu boiarii în Țara Ungurească (n.n. ibidem). Și s-au dus la Ianos crai [...] și l-au rugat să nu lase țara creștinească în mâinile păgânilor. Într-aceia Ianos (n.n. Ioan Zapolya) s-au gătat de oaste cu 30000 de unguri tot voinici aleși și
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
și s-au pogorât pre Rucăr aice în țară. [...] Iar Mehmet bei n-au cutezat să-l aștepte, ci curând au fugit peste Dunăre. Deci Ianos Crai s-au întors înapoi cu mare dar și s-au dus la Țara Ungurească și au venit Radul Vodă în Târgoviște vesel și cu toți boiarii”".
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
lui Grigore Ureche "Letopisețul Țării Moldovei", unde autorul notează că de fapt această limbă este vorbită de moldoveni, valahi și vlahii transilvăneni. Miron Costin, în lucrarea sa "De neamul moldovenilor", afirmă că națiunea română trăiește în Moldova, Muntenia și ținuturile ungurești și mai notează că, deși oamenii din Moldova se autodenumesc „moldoveni”, ei își numesc limba „românească”, nu „moldovenească”. Marele cărturar Dimitrie Cantemir afirmă în "Descriptio Moldaviae" (Berlin 1714) că moldovenii vorbesc aceeași limbă cu valahii și transilvănenii. Cantemir este primul
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
Regatul Ungariei, iar cel nordic în Galiția (care aparținea de Austria). În anul 1866 compania Lemberg-Czernowitzer Eisenbahn a finalizat și deschis traficului o cale ferată de la Lemberg prin Stanislau către Cernăuți. În 1872 a fost pusă în funcțiune pe teritoriul unguresc Calea ferată Debrecen-Sighetu Marmației (pe atunci "Máramarossziget"). La începutul anilor 1890 guvernele austriac și ungar au convenit să construiască o cale ferată peste Carpații Orientali, care să conecteze orașele Sighetu Marmației și Stanislau (azi Ivano-Frankivsk). La 1 iulie 1892 împăratul
Calea ferată Sighetu Marmației–Ivano-Frankivsk () [Corola-website/Science/319911_a_321240]
-
numitele „gărzi de oțel” intervin cu brutalitate, mulți locuitori nevinovați căzând victime măcelurilor Românii din Banat s-au constituit în Consilii și Gărzi naționale românești, ca răspuns la dezordinea care se crease, la atrocitățile jandarmilor și ale „gărzilor de oțel” ungurești. Lupta lor pentru emancipare națională și autodeterminare intra acum în ultima fază. Cu o zi înainte, dr. Otto Roth, membru în conducerea Partidului Social Democrat din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha, șeful Statului Major al Comandamentului Militar Timișoara, au
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
biserica de la Turdaș, din cóstă, care încă de la daci rămase românilor, au fost sub stăpânirea episcopului Alexă Tordaș, împreună cu toate pământurile de la câmp. Dându-se apoi dintre noi, dintre rumâni, calvini: Ion Baldea, cui i s-a dat apoi nume unguresc Szatmári János, Dumitru Jeledințan, care după aceea s-a numit Lozsárdi Demeter, Gruia Pătru, care cu acest nume au și rămas, și Căpruță Adam, ce s-au numit Kaproncai Adám, împreună cu femeile lor și cu copiii, cu numărul 26 de
Biserica de lemn din Turdaș () [Corola-website/Science/315926_a_317255]
-
din frontiera militară, a intrat în anul 1885 din liceul militar de la Weisskirchen ( Moravia) în Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt unde a desăvârșit studiile sale militare, și a fost stabilit în anul 1888 ca locotenent al regimentului de infanterie unguresc "Împăratul Leopold al II-lea" nr.33. La 1 mai 1892 a fost numit locotenent major al Statului Major General și transferat la regimentul maghiar "Freiherr von Schikofsky " nr. 83, unde mai erau locotenenții majori de proveniență română Daniel Materinga
Traian Băcilă () [Corola-website/Science/332984_a_334313]