7,183 matches
-
civilă), nu a fost adoptată încă o hotărâre de primă instanță prin care să se rețină situația de fapt și de drept avută în vedere la soluționarea litigiului. ... 68. Nu este posibil ca instanța supremă, învestită pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare, să anticipeze modalitatea în care se va aprecia cu privire la stabilirea situației de fapt în raport cu care întrebarea formulată ar dobândi, eventual, caracter relevant, ci aceste aspecte trebuie să fie clarificate în cuprinsul încheierii de
DECIZIA nr. 111 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294189]
-
acord cu întreaga jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenței instanțelor naționale. ... 48. În plus, potrivit art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, preambulul reprezintă unul dintre elementele constitutive ale actului normativ
DECIZIA nr. 110 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294170]
-
maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz» al salariului de bază/indemnizației de încadrare, astfel cum a fost constatat prin prezenta decizie. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 38. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate următoarele decizii care prezintă relevanță în dezlegarea chestiunii de drept sesizate: ... 39. Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2023, prin
DECIZIA nr. 96 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293670]
-
trimitere în cuprinsul punctului de vedere asupra modului de dezlegare a problemei de drept, rezultă că aceasta nu constituie o veritabilă problemă de drept susceptibilă de a primi o rezolvare de principiu printr-o hotărâre pronunțată în cadrul mecanismului de unificare a practicii reglementat prin dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, întrucât nu vizează interpretarea in abstracto a vreunei dispoziții legale, ci doar aplicarea coeficientului de multiplicare 23,00, prevăzut la nr. crt. 6 de la lit. A
DECIZIA nr. 96 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293670]
-
pe de altă parte, stabilirea naturii juridice a componentei salariale constând în coeficienții de multiplicare și a caracterului plafonabil/neplafonabil al acesteia. ... 67. Ambele aspecte au fost însă dezlegate de către Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, ceea ce face ca prezenta sesizare să fie inadmisibilă și din perspectiva ultimei condiții de admisibilitate a cererii de sesizare a instanței supreme. ... 68. Astfel, prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 96 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293670]
-
chiar în prezența unor hotărâri judecătorești care recunoscuseră dreptul respectiv unor persoane aflate în aceeași situație cu reclamanții“ (paragraful 115). ... 77. Sintetizând cele anterior expuse, reiese că Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit pe deplin, prin decizii de unificare a jurisprudenței cu caracter obligatoriu, toate chestiunile de drept relevante în soluționarea cauzei cu care a fost învestită instanța de trimitere, respectiv: – dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 se interpretează în sensul că
DECIZIA nr. 96 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293670]
-
între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei de fond. ... 68. Relativ la condiția caracterului veritabil și serios al problemei de drept, aceasta presupune existența unei norme susceptibile de interpretări diferite, sens în care se impune declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 69. În cauză, instanțele de trimitere au identificat ca probleme de drept: Dacă art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit
DECIZIA nr. 100 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293724]
-
în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 39. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității textelor de lege supuse interpretării. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 40. Prin Decizia nr. 79 din 11 decembrie 2023, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 18 ianuarie 2024, s-au statuat următoarele: În interpretarea
DECIZIA nr. 106 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293788]
-
Codul de procedură civilă, a făcut trimitere inclusiv la dispozițiile art. 18 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992, adică chiar textul legal a cărui interpretare se solicită în prezenta cauză (paragraful 100). ... 58. Or, rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată în interpretarea și aplicarea unor texte de lege diferite, dar care conțin, de fapt, una și aceeași problemă de drept, întrucât existența unei hotărâri prealabile sau a unei
DECIZIA nr. 106 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293788]
-
practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 60. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedurile de unificare a practicii judiciare, au fost identificate următoarele decizii relevante ce au vizat interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 906 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă în legătură cu chestiunea de drept sesizată. ... 61. Prin Decizia nr. 73 din
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
solicită lămurirea unei probleme vizând posibilitatea constrângerii indirecte a unui terț debitor la plata de penalități de întârziere. ... 75. Cerința ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de chestiunea de drept ce reprezintă obiectul sesizării face ca procedura de unificare a practicii judiciare, reglementată prin dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, să fie circumscrisă, în principal, chestiunilor de drept material, iar celor de procedură doar în măsura în care soluția adoptată ori prefigurat a fi adoptată
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
Justiție în vederea pronunțării hotărârii prealabile, în condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, fiind de subliniat faptul că simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru inițierea mecanismului de unificare jurisprudențială, reprezentat de pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (în acest sens fiind Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 88 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
obligat la efectuarea raționamentului judiciar care să îl conducă la aplicarea prin relaționare a textului legal în care își află corespondent situația de fapt. ... 97. Procedura pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constituie un mecanism de unificare a practicii judiciare care nu poate fi utilizat ca un instrument juridic prin care instanțele judecătorești pot alege să își delege către instanța supremă obligația de a interpreta și aplica legea în litigiile cu care au fost învestite. Simpla nesiguranță
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
plata penalităților pe zi de întârziere în favoarea creditorului, în cadrul executării silite, nu este suficientă pentru a concluziona asupra existenței unei reale probleme de drept, generată de neclaritatea sau insuficiența reglementărilor legale, de natură a justifica declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare. ... 98. Cât privește prima întrebare care vizează cadrul procesual într-un litigiu de natura celui în discuție, dar și modalitatea de rezolvare a raportului juridic, se constată caracterul subsecvent față de chestiunea admisibilității căii de atac a
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
celui în discuție, dar și modalitatea de rezolvare a raportului juridic, se constată caracterul subsecvent față de chestiunea admisibilității căii de atac a apelului, în privința căreia au fost constatate ca nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate în cadrul mecanismului de unificare a jurisprudenței. ... 99. Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Argeș - Secția
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 32. Nu au fost identificate decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedurile de unificare a practicii judiciare. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept ... 33. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este admisibilă, soluția propusă asupra fondului chestiunii de drept fiind următoarea: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 9
DECIZIA nr. 74 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293722]
-
sesizării, potrivit art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, precum și punctul de vedere al completului de judecată și al părților. ... 43. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat prezentul mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, cerințele legale mai sus enunțate sunt îndeplinite. ... 44. Astfel, se constată că procesul în care a fost formulată prezenta sesizare are ca obiect obligarea pârâtului Inspectoratul
DECIZIA nr. 74 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293722]
-
unei hotărâri prealabile prin care să se dea o dezlegare de principiu chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. ... Asupra fondului sesizării 58. Chestiunea de drept care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 vizează dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. h)-j) din Hotărârea Guvernului nr. 1.198/2022, coroborate cu cele ale art. 9 alin. (3) din același act normativ, precum și
DECIZIA nr. 74 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293722]
-
fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 31. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea de drept invocată. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 32. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de
DECIZIA nr. 85 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293900]
-
din 24 mai 2024, și respectiv, prin Decizia nr. 198 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 21 august 2024. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 25. În procedurile de unificare a practicii judiciare nu au fost identificate decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție care să prezinte relevanță în dezlegarea chestiunii de drept sesizate. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 26. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea
DECIZIA nr. 54 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291791]
-
fost sesizată. “ ... 30. Prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun ca o condiție de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile existența unei „chestiuni de drept“ veritabile, aptă a declanșa acest mecanism de unificare a practicii judiciare, iar noțiunea de „chestiune de drept“ are înțelesul dat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede
DECIZIA nr. 54 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291791]
-
a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a solicitat tuturor curților de apel, prin intermediul judecătorilor din cadrul secțiilor specializate în litigii cu profesioniști, desemnați în calitate de puncte de contact în cadrul Rețelei naționale pentru unificarea jurisprudenței, transmiterea jurisprudenței relevante cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 75 din Legea nr. 85/2014 și la măsurile procesuale pe care le poate dispune instanța de judecată în situația promovării căii de atac de către ambele părți, în
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
Casație și Justiție, în cazuri de speță, a exprimat puncte de vedere diferite, concretizate în hotărâri judecătorești definitive, conturându-se orientările divergente întemeiate pe interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, ceea ce justifică necesitatea pronunțării unei decizii care să asigure unificarea jurisprudenței. ... 85. În ceea ce privește însă limitele prezentei sesizări, se impune a face câteva observații preliminare. Astfel, practica judiciară relevantă anexată vizează două probleme de drept rezolvate neunitar atât de către instanța supremă, cât și de către curțile de
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 și dispozițiile din norma-cadru a acestui act normativ, respectiv cele din art. 75. ... 86. Această din urmă chestiune de drept, ce a generat jurisprudență divergentă consistentă, a făcut obiectul unei alte decizii de unificare, anume Decizia nr. 19 din 3 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1061 din 2 noiembrie 2022. ... 87. Prin urmare, analiza
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
pronunțate în interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, în abordarea problemei de compatibilitate între normele specifice materiei insolvenței și cele de drept comun, ale Codului de procedură civilă, se impune admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii de unificare a practicii judiciare. ... ... Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517, cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]