1,952 matches
-
foarte scurtă pauză, două spectacole, unul după celălalt. Este în sine un semn că ieșenii duc dorul scenei și că manifestarea, aflată la a doua ediție, e binevenită. Iubitorii de cultură știu că festivalurile nu prea au fost posibile în urbea noastră în lipsa unor susțineri financiare adecvate. După o tristă tradiție, ideile lansate la Iași, cum a fost cazul fabulosului "Festival Internațional de Dans Contemporan" ("EuroDans" - inițiat și organizat eroic de regretatul coregraf Dan Brezuleanu), care a adus, în anii '90
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
băsescian: zici că ne-am întors în frumoasele vremuri ale Imperiului Roman la câtă parada de latina vulgara fac jurnaliștii și comentatorii noștri. Mai întâi însă iubite cetitor al meu îngăduie-mi acum, la începutul anului acesta, MMDCCLXIII AVC AB URBE CONDITA 2, să te salut la rândul meu, după cuviință, cu un mobilizator Ave!, și să-ți adresez căteva urări de sezon: fie-ți augurii favorabili, matroana fidelă, sestreții în pungi nenumărate, sclavii harnici și ascultători; să ai succese în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
alta. Nu numai din perspectiva rolului jucat astăzi de cetatea noastră în ansamblul treburilor țării, total insignifiant și ingrat față de sacrificiul făcut acum un secol și jumătate, dar și din perspectiva a ceea ce mai este cu adevărat, în zilele noastre, urbea care se vrea Capitală a Culturii Europene. Iașul este azi, după un deceniu de mileniu al treilea, un oraș cenușiu, impracticabil din cauza gropilor, murdar, aglomerat și trist. Este un oraș unde monumentele sunt acoperite de cearșafuri, unde instituțiile, cu rare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
enigmatic, punându-mă pe gânduri, dar nu pentru mult timp. Miercuri am înțeles. La marea ședință de la primărie consacrată celor 120 de ani de la nașterea sociologului de stânga Petre Andrei, la care eu, nefiind un om așa important în această urbe, nu am binemeritat o invitație, domnul primar a citit un frumos discurs (după stil, părea a fi scris de profesorul Cătălin Turliuc, mi-au spus cei care au avut privilegiul de a fi prezenți acolo) în care Gheorghe Nichita își
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și țin minte că i-am trimis atunci la ministrul culturii și, după puteri, le-am acordat tot sprijunul care mi-a fost la îndemână pentru a-i promova ca o reușită care îmbogățește european brandul mai curând provincial al urbei noastre. Adrian mi s-a părut atunci (și multă lume a luat de bună această imagine înșelătoare) un om interiorizat, singuratic, ușor distant. Un virtuoz al viorii și un om devorat de pasiunea pentru muzică, care face în mod conștient
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
poetului latin la Pontul Euxin. La Iași, când vom avea cărți poștale realizate profesionist, însoțite de mini-citate din spusa de duh a cărturarilor legați de "dulcele târg", vor duce cu ele, pe-acolo pe unde vor fi trimise, vestea despre urbea noastră. Închipuiți-vă efectul obținut dacă într-o zi oarecare toți ieșenii am expedia unor apropiați, prieteni ori rude de pe alte meleaguri, câte o elegantă carte poștală cu orașul! Am pulveriza Iașul în lume, iar prezentată cum se cuvine, inițiativa
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care știa să manevreze CD-urile cât să copieze conținutul lor pe HDD, tocmai încerca să se lanseze în entertainment-ul de mahala. Masa și dansul „au avut loc“ - cum preciza invitația scoasă pe imprimantă inkjet - la Restaurant Venezia, în centrul urbei. Clădirea fusese pe vremuri dedicată întrunirilor politice, slujise ca dormitor pentru garnizoană pe timpul regelui Carol și ca baie pentru soldații sovietici, după război. A încăput pe mâna unui fost mecanic auto, ce-a lucrat din 1990 până-n 2005 în Italia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Natalia Negru, Ion Valerian, Pamfil Șeicaru etc.), fie prin reviste (Freamătul, Tecuci, 1911, transferat la Bârlad, 1912) etc., cred că ar fi util să menționez aici faptul că Bâladul este legat de V. Voiculescu nu numai prin prezența lui în urbe, ca medic în Primul Război Mondial, prin publicarea aici a volumului său de poezii Din Țara Zimbrului, ci și prin originile soției, doctor Maria Mitescu, ai cărei părinți, colonelul Constantin Mitescu și Mary Colan, hughenotă refugiată, își dorm somnul de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
întrebări: „Câți oameni și până când?” (revista Plumb, noiembrie, 2012) 79 „În genunchi pentru Ștefan cel Mare!” 1964. Popas de seară la grădina Măgura, la o bere, cu Alexandru Protopopescu și Richard Regvald. Suntem studenți și ne petrecem vacanța acasă, în urbea natală, Târgu Ocna. Toți trei batem la poarta „gloriei literare”, așa că dezvoltăm idei de strategie, povestim bârfe auzite în Iași sau București. Sandu (Proto!) ne arată, după ce se asigură că nu este nimeni pe aproape, o bancnotă de un dolar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
spre moarte a sute de mii de soldați, ori a decis suprimarea a mii de etnici evrei. Mă uit înapoi, la cei trei studenți îngenunchiați în fața 82 umbrei lui Ștefan cel Mare, invocată (și adjudecată!) de un nebun oarecare din urbea copilăriei mele, și nu mă mai mir că atâția intelectuali de elită s-au plecat în fața unor „patrioți” paranoici, de la Hitler și Antonescu la Ceaușescu și „pretinii” lui de pe mapamond. De frică sau din lașitate, din convingere sau din lehamite
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
întrebări: „Câți oameni și până când?” (revista Plumb, noiembrie, 2012) 79 „În genunchi pentru Ștefan cel Mare!” 1964. Popas de seară la grădina Măgura, la o bere, cu Alexandru Protopopescu și Richard Regvald. Suntem studenți și ne petrecem vacanța acasă, în urbea natală, Târgu Ocna. Toți trei batem la poarta „gloriei literare”, așa că dezvoltăm idei de strategie, povestim bârfe auzite în Iași sau București. Sandu (Proto!) ne arată, după ce se asigură că nu este nimeni pe aproape, o bancnotă de un dolar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
spre moarte a sute de mii de soldați, ori a decis suprimarea a mii de etnici evrei. Mă uit înapoi, la cei trei studenți îngenunchiați în fața 82 umbrei lui Ștefan cel Mare, invocată (și adjudecată!) de un nebun oarecare din urbea copilăriei mele, și nu mă mai mir că atâția intelectuali de elită s-au plecat în fața unor „patrioți” paranoici, de la Hitler și Antonescu la Ceaușescu și „pretinii” lui de pe mapamond. De frică sau din lașitate, din convingere sau din lehamite
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului și nepoțelului lor. Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la București. Adevărul e că, dacă se hotărește cineva să asiste la o sărbătoare națională așa de importantă, trebuie s-o ia de dimineață. Trenul în care se vor sui ajunge în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unei providențiale întâlniri, în urmă cu treizeci de ani, cu Aurel Manolache, directorul Teatrului Fantasio, singurul care a avut geniul de a-i recunoaște geniul și de a face tot posibilul să-i asigure rodirea, ci pentru că Maestrul purta recunoștință urbei întregi pentru asta. Și pentru că fiind un ctitor, avea orgoliul de a înnobila locul sterp prin creația lui. Dar și dacă n-aș ști toate astea, spectacolul pe care-l dau autoritățile culturale de la Constanța, bătându-se între ele cu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
la nivel înalt ar putea rosti un cât se poate de adecvat „ptiu”! La credincioși nu prea s-au gândit ierarhii cu pricina. A contat doar imaginea BOR și managerierea acesteia într-o situație de criză. Sibiul va coopera cu urbea de pe Someș și invers, întru buna, harnica imagine a BOR Ce ascunde această imagine recondiționată rămâne de văzut: un vulcan aparent stins, nisipuri mișcătoare sau măcar un tsunami à la roumaine. A fost și circ, și patetism, a existat și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
încrederea dumneavoastră profesorului Marin Dumitru, un om care provine din comunitatea vasluiană și care știe foarte bine ceea ce ar trebui făcut pentru Vaslui. Vasluiul trebuie să intre în categoria orașelor dezvoltate ale României, unde să se poată trăi ca în urbele din vestul României sau în alte orașe dezvoltate din Europa. Trebuie făcute investiții importante în infrastructură și, mai mult decât atât, trebuie create locuri de muncă, condiții pentru investitorii români și străini. Luați exemplul altor orașe din țară precum Sibiu
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
de exemplu, ziarul central „Gardianul“: „El este cel care a pus în scenă piesa Evangheliștii, scrisă de Alina Mungiu-Pippidi, care s-a dovedit a fi un afront extrem de dur la adresa Bisericii Ortodoxe. Tot el, sprijinit de mai tinerii militanți ai urbei, a împânzit Iașul cu afișe pentru punerea în scenă a unui alt «proiect culturală de senzație, intitulat Hai să facem sex, după piesa cu același nume a unui dramaturg rus“. El, vedeți? El, anarhistul! El, periculosul! Ajutat, firește, de tineri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Iașul cu afișe pentru punerea în scenă a unui alt «proiect culturală de senzație, intitulat Hai să facem sex, după piesa cu același nume a unui dramaturg rus“. El, vedeți? El, anarhistul! El, periculosul! Ajutat, firește, de tineri militanți ai urbei, care au vrut să distrugă Iașul prin lipirea de afișe cu titlul unui spectacol! Trebuie să recunosc că nu sunt mare fan al piesei Evangheliștii, având la rândul meu rețineri, din pricina gratuității unor scene. Trebuie să mai recunosc că nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
petrece la vreo 200 de ani de la marea explozieă, post-umană, populată de Afectați, de Degenerați (urmările diferă de la individ la individ - unul are coadă, altul arată ca un butoiaș cu mâini lungi și foarte puternice, cea mai mișto gagică din urbe are niște gheruțe ale naibii de vioaie la picioareă, o societate vag neolitică ce se hrănește din rămășițele azvârlite de Foști... Pentru cei care n-au cunoscut Zâtul, Foștii sunt oameni care au supraviețuit Exploziei și care nu pot muri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
lucru pe care îl fac în mod obișnuit, de fiecare dată când ajung într-un alt oraș decât Bucureștiul și într-o altă țară decât România. Mă uit, pur și simplu, cu mare atenție la ce se întâmplă în centrul urbei, la felul cum sunt îmbrăcați oamenii, la mișcările și gesturile lor. Ca un romancier realist, poți vedea categoriile sociale și profesionale, tipologiile ilustrate aproape didactic. Fie eleva de liceu înțolită mai șui (să moară colegele de invidieă, fie mama elegantă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
iluzor Serban FOARȚ| (Continuare din numărul trecut) Domnul Vasile Elisav se referea la un opuscul ieșit de sub tipar în ’90 (după o anticameră,-n sertarul editurii, nu mai lungă de vreun an de zile), al autorului temeswarens (locuitor, adică, al urbei de pe Bega, fără a fi și bănățean, — cum se tot putea citi prin cronici, culegeri de eseuri și docte lexicoane), intitulat Afinități... — ... efective, completă Nora Aron sau, mai degrabă, Carmen Carpen. După o scurtă pauză, cea dintâi ținu să-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
un prieten cine-i „intrusul“ și am primit un răspuns sec: „Nu-l știi pe Dan Lungu? E un scriitor de la Clubul 8“. Lucru care m-a umplut de respect (Clubul 8 reprezenta o „concurență“ de invidiat, cu nume în urbe), dar și de bucuria că, uite, domnule, am reusit sa „le“ atragem atenția. N-a durat mult ca să ne amestecăm destinele, înțelegând iute că suntem înhămați la aceeasi patimă nesfârșita pentru scrisul de cărți. Pe-atunci Dan era poet și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
mediocritatea românească (mai ales politicăă față cu Europa. »În acest timp, la Iași, primarul Nichita și cu deputatul Fenechiu se dau de ceasul morții ca să propună orașul Capitală Culturală Europeană pentru 2012. Cu o ofertă aproape inexistentă în acest moment, urbea moldavă ar trebui să renască în câțiva ani din propriați cenușă și Junime pentru a propune măcar trei evenimente de talie europeană anuale, așa cum avea Sibiul înainte de 2007. Rămânem sceptici... Palmaresul Festivalului de Teatru de la Piatra-Neamț Premii secțiunea Pledez pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
am avut inițial câteva reticențe, dar în momentul în care am făcut contractul pentru Morți și vii a fost senzațional! Benoât este un om fenomenal, are câteodată niște propuneri la care nici nu mă aștept. Cât de mult iubește el urbea asta! Și iubește și zona aia, Baș Ceauș, iubește țiganii de acolo, se duce printre ei. El este totuși mult mai avansat în ceea ce privește libertatea, egalitatea și fraternitatea - cele trei principii de care nu ținem cont niciodată. Ateneul a creat dezbatere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
de bâlci. Orașul de câmpie întinsă, monotonă, redevenea el însuși. Un oraș în care cel mai important eveniment al anului era bâlciul. Dar asta se întâmpla o dată pe an, doar o dată. În restul timpului, de-a lungul unui an întreg, urbea noastră își dormea somnul ei netulburat. Un somn gigantic. Cât vacarmul adus prin eter de muzica asurzitoare din bâlciul de ieri și de astăzi. Podul de piatră "De s-ar prăbuși în hăuri, apa ar suna nebună, tulburarea ei s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]