200,946 matches
-
foc, cu foc ne-ai lămurit, precum se lămurește argintul (Ps. 65, 9). Voi sta, dar, înaintea Ta, Doamne, cum ai curățat aurul în foc (cf. Ps. 65, 10), iar dacă am avut vreo vină, focul a ars-o. Până la urmă, deci, și acesta s-a schimbat din stricăciune întru nestricăciune (cf. 1 Cor. 15, 42), mântuindu-și astfel viața”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 50, în PSB, vol. 52, p. 293
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ca nu cumva, din cauza sarcinii, să fie amânată (de la pătimire). Căci nu se îngăduia (după legile romane) ca femeile însărcinate să fie condamnate la moarte. Apoi (...) să nu-și verse sângele ei sfânt și nevinovat printre alți nelegiuiți (mai în urmă). Dar și însoțitorii ei de mucenicie erau adânc întristați de a lăsa o așa de bună tovarășă și însoțitoare singură pe calea aceleiași speranțe. De aceea, cu trei zile înaintea muceniciei, uniți cu toți în aceeași întristare, au făcut rugăciune
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cuvântări de laudă la sfinți, p. 480) „Să nu ne mărginim numai să venim la mucenici, ci să-i și imităm pe mucenici. Cinstești pe mucenici nu numai când te duci la raclele lor, ci, înainte de asta, când calci pe urma bărbăției lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 483) „În lucrurile cele pământești, oamenii urcați la mari demnități nu vor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dintr-un izvor, cea mai mare parte din bogăția lui o lași acolo! Ce să fac, dar? Să tac, pentru că nu pot să-i laud pe mucenici după vrednicie? Deloc! Mucenicii primesc aceste daruri de laude. Iar ei merg pe urmele Stăpânului lor când judecă pe cei ce le aduc daruri”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a II-a la Sfinții Macabei, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 419) Unii, în nebunia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tău, și chiar fără Evanghelii, în adunări, tovărășii, case, în piețe, peste tot, chiar și dacă ai merge în Țara perșilor, în India, în cea a maurilor și în oricare pământ îl vede soarele, până în părțile lui cele mai de pe urmă, și aici vei auzi acest glas și vei vedea pe acel drept strigând și acum cu glas răsunător și demascând răutatea tiranului, netăcând vreodată și fără ca mustrarea lui să se veștejească din cauza mulțimii timpului scurs. Așadar, cu ce a fost
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, pp. 105-106) Păstrarea moaștelor mucenicilor cu scumpătate în locuri de cinste și cuviincioase „Noi am dobândit mai în urmă osemintele lui, mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul, și le-am așezat la un loc cuviincios”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, XVIII, 2, în PSB, vol. 11, p. 39) „... Sfinții ale căror moaște, luându
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
zile; să le rugăm, să le cerem să fie apărătoarele noastre. Ele au multă îndrăznire înaintea lui Dumnezeu nu numai când sunt în viață, ci și după ce trec din viața aceasta, și cu mult mai mult după aceea! Acum poartă urmele rănilor lui Hristos. Arătând împăratului aceste răni, pot îndupleca ușor pe împărat. Așadar, pentru că atât de mare este puterea lor și prietenia lor cu Dumnezeu, să ni le facem și noi prietene, printr-o continuă ședere lângă raclele lor și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
porunca de a sacrifica și neascultând-o au pătimit ce au pătimit, ci și aceia ce au primit să sufere ceva pentru cele ce plac lui Dumnezeu; și dacă cineva ar cerceta lucruri cu exactitate, ar găsi că aceștia din urmă sunt chiar mai mult martiri decât aceia. Pentru că nu este același lucru ca, atunci când Ți se pune în față ruina și pierzania sufletului, să primești și să pătimești ceva ca să nu-Ți pierzi sufletul, sau să înduri aceeași pedeapsă pentru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
criteriul infam... Astfel încât, după șnițelul bine pregătit, revărsat pe o farfurie grea, groasă, un Meissen alb cu bleu, berea germană și un măr ionatan, roșu, tăiat încet, ca o prăjitură delicioasă, am mai stat nițel. Ascultam un Mozart discret. Pe urmă, cerui plata... Și când aceasta veni, servită pe o farfurioară de argint, cu nota scrisă într-un carnet, înfășurată într-o învelitoare de marochin verde, am depus, fără să mă speriu, o sumă babană, cu un bacșiș la fel, întrecând
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
subtilă alternativă la gazetele de perete, pe-un soclu sfărîmicios, de citate. Vorbe, vorbe, vorbe... Între ei, oameni mari în timpuri grele, Faulkner, Rebreanu, Hemingway, o scrisoare a bunicii: "la mulți ani scumpului meu nepot la 40 de ani". Pe urmă Balzac, și Boris Vian, aducînd, ăsta din urmă, a Maiakovski. Și cartolina de la }opescu, și Sartre, și Saint-Ex... Plachetă cu intimi și cu scriitori. Ce răsfăț, să ți-i vezi contemporani, într-o lume în care scriitorul, persoană purtătoare, totuși
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
soclu sfărîmicios, de citate. Vorbe, vorbe, vorbe... Între ei, oameni mari în timpuri grele, Faulkner, Rebreanu, Hemingway, o scrisoare a bunicii: "la mulți ani scumpului meu nepot la 40 de ani". Pe urmă Balzac, și Boris Vian, aducînd, ăsta din urmă, a Maiakovski. Și cartolina de la }opescu, și Sartre, și Saint-Ex... Plachetă cu intimi și cu scriitori. Ce răsfăț, să ți-i vezi contemporani, într-o lume în care scriitorul, persoană purtătoare, totuși, de mutră și biografie, era doar micul anonim
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
pagină, acelea pe care le găsești subliniate gros cu roșu-creion (chiar așa, țineți minte plaivazul cu două capete, roșu și albastru, unul scria, altul corecta, modelul retro de no.2 cu radieră?) în cărțile care au o vîrstă. Mai pe urmă, aceleași amintiri (viață, lectură, ce se scrie din ce se vede) intră într-un cîmp electric, sar, furnicate, o clipă și cad, pișcîndu-le pe altele. Niște compoziții cu poantă, în care flerul lui Caragiale graseiază rîndurile unor "filmări" mai sofisticate
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
înainte de a înțelege totul dintr-un foc. - Da, o să vezi - s-a întrerupt văzându-l pe Marcos care venea spre noi -, lasă-mă pe mine. Numai că atunci am început să vorbim, nu mai știu cum, despre De Kooning, pe urmă Jaime a mai vrut un hamburger, a mai vrut și Marcos unul, și în timp ce mâncam ne-am apucat să ne forfecăm jumătate din colegii de an și discuția a devenit atât de familiară, atât de asemănătoare celor pe care le
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
ce-am încasat banii trimiși de Don Aristóbulo, mi-am cumpărat o sticlă de whisky, făcut la Segovia, dar tot whisky se cheamă că e... Cred că am chiar și gheață în frigider - s-a uitat întâi la Marcos, pe urmă la mine. Aveți un plan mai bun? Jaime locuia foarte aproape de Piața Spaniei, pe o străduță care dădea în Cuesta de San Vicente. Taică-său, care o fi avut motivele lui să nu se încreadă nici un pic în el, ar
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
am gândit pentru prima dată că și el era drăguț, în felul lui grosolan și țărănos, i-am găsit un șarm curios și profund în felul în care privea, aproape cu dulceață, nașpa, mi-am zis, m-am amețit, pe urmă a fumat Marcos și i-a trecut țigara lui Jaime, care continua să mă fixeze. Așteptase să ia un fum înainte de a adăuga: - Sigur că nu, a fost un compliment. Ia-o, termin-o tu, mai fac una. A doua
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
Dumitru Avakian Poate părea straniu dar e adevărat, cu o jumătate de secol în urmă, sosit la București în fruntea unei delegații de compozitori sovietici, spre stupoarea unei asistențe din elita de atunci, instituționalizată, a compozitorilor de la noi, un vârstnic muzician sosit de la Moscova a emis un veritabil statement menționând că nivelul, calitatea vieții muzicale
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
Ateneul Român, integrala cvartetelor beethoveniene. Este o tradiție care în ultimele decenii a fost preluată și continuată de activitatea cu totul remarcabilă a cvartetelor de coarde "Muzica" și "Voces". Este sufieient, este semnificativ? Din păcate nu. Cu un an în urmă, la ultima ediție a Concursului Internațional "George Enescu" " nou înființata secție a competiției destinate cvartetelor de coarde a trebuit, în cele din urmă, să fie anulată. Participarea a fost cu totul modestă. Cei din străinătate nu au venit din prudență
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
cvartetelor de coarde "Muzica" și "Voces". Este sufieient, este semnificativ? Din păcate nu. Cu un an în urmă, la ultima ediție a Concursului Internațional "George Enescu" " nou înființata secție a competiției destinate cvartetelor de coarde a trebuit, în cele din urmă, să fie anulată. Participarea a fost cu totul modestă. Cei din străinătate nu au venit din prudență față de o situație necunoscută. Cei din țară nu s-au înscris fiind în mod prioritar, în mod amăgitor veleitari, tributari unei înțelegeri înguste
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
cu totul modestă. Este, poate, o dovadă a faptului că avem, în schimb, vocația atitudinii solistice exprimată în toate domeniile la nivelul de masă. Sunt dator să amintesc numele compozitorului rus la care am făcut referire, care vizitase Bucureștiul în urmă cu mai bine de o jumătate de veac. Cum se explică aprecierea specială pe care Reinhold Glier o acorda semnificațiilor valorilor muzicale camerale? La sfârșit de secol XIX, la începutul secolului următor, studiase la Moskova și la Berlin. în deceniile
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
Călinescu, Ion Negoițescu, Eugčne Ionesco, Mircea Eliade, Emil Cioran) sau cu descrierea atmosferei din culisele postului de radio "Europa liberă". Dincolo de evocările propriu-zise, Gelu Ionescu intervine și în dezbaterile de idei care au agitat viața intelectuală românească în anii din urmă (în ce măsură se poate trasa semnul egalității între crimele nazismului și cele ale comunismului, presupusul antisemitism al unor lideri de opinie din România de azi, colaboraționismul unor mari spirite interbelice - Tudor Vianu, George Călinescu - în anii de maximă teroare ai regimului
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
hm, cum aș putea duce o astfel de greutate pe conștiință? Cel mai grav e că directorii sunt mână în mână cu inspectoratele. În clipa în care iese pe ușa inspectoratului corpul de control, directorul școlii e anunțat și orice urmă de neregulă e ștearsă cu buretele, de la coridoarele murdare la mânăriile din timpul examenelor de bacalaureat." Dacă lucrurile stau cu adevărat astfel - și n-am nici un motiv să cred că fostul meu student exagerează - inspecțiile fanfaronice anunțate de ministrul Hărdău
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
buretele, de la coridoarele murdare la mânăriile din timpul examenelor de bacalaureat." Dacă lucrurile stau cu adevărat astfel - și n-am nici un motiv să cred că fostul meu student exagerează - inspecțiile fanfaronice anunțate de ministrul Hărdău nu au absolut nici un rost. Urmele au fost șterse demult, fițuicile au dispărut, iar lucrările pot fi recorectate până la ziua de apoi. În plus, ce îndreptățire morală poate avea un ministru care ne arată că e un umil rob al sistemului: după ce a fost dată afară
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
poetului recurge și la o referință istorică: "sînt acuma în afară de mine - însă asta nu înseamnă/ că eu mi-am azvîrlit spaima acolo, pe zid -/ așa cum, - îmi spusese demult ea, - luther/ își proiecta spaimele pe peretele boltit al chiliei,/ și pe urmă arunca o călimară pe chipul strîmbat/ al fricii lui" (winter tale). Pînă aci avem stratul similirealist, înfiorat de-o ironic-sentimentală subordonare auctorială, al poeziei lui M. Ivănescu. Însă în pofida adăstării prelungi în zona concretului, a prozaismelor frizînd antipoezia, a biografismului
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
brazilian țâșnise cu mingea pe extremă și se îndrepta spre poarta adversă. Comentatorul televiziunii observa: "Nici vorbă de ofsaid!", dar brazilianul, în loc de a trage direct la poartă, a pasat mingea lui Adriano, care venea de pe partea cealaltă, iar acesta din urmă a marcat golul, care însă abia la reluare a dezvăluit situația de ofsaid în care se afla. Și totuși, golul fusese validat. în schimb, în finala Italia-Franța, un gol marcat de italieni din poziție de ofsaid a fost invalidat. Nu
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
Intrând în jocul internațional al competiției culturale, la postura noastră inițială de jucători se adaugă aceea de arbitru; ni se recunosc dreptul și competența unei judecăți critice privind valoarea rezultatelor altor autori. Distincția margine-centru se atenuează și în cele din urmă dispare. Chiar publicațiile românești la care se referă dl Baumgarten contribuie la acest proces, ne aflăm deci pe aceeași lungime de undă. Putem da multe exemple în care specialiști români care au acceptat regulile jocului global au fost numiți în
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]