9,714 matches
-
organelor de cercetare penală și plângerea împotriva actelor procurorului. Astfel, potrivit prevederilor art. 336 alin. (1) din Codul de procedură penală, orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime. În doctrină s-a arătat că norma cuprinde o regulă cu caracter general în ceea ce privește plângerea împotriva actelor de urmărire penală, fie ele ale organului de cercetare penală, fie ale procurorului, instituind dreptul persoanei ale
DECIZIA nr. 635 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282279]
-
atât poate fi necesar să se acorde un sprijin mai intens pentru a împuternici persoana; ● Frica este adesea principalul motiv pentru impunerea unor restricții unei persoane, ca răspuns la riscul perceput; în cazul membrilor familiei, este vorba de teama de vătămare fizică sau emoțională, în cazul furnizorilor de servicii publice sau private, există, de asemenea, teama de litigii, sancțiuni și/sau presă negative; ● Managerul de caz și echipa care furnizează servicii în comunitate nu ar trebui să adopte decizii care restricționează libertatea
GHID din 2 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281776]
-
și-a sprijinit soluția de anulare a acestor acte administrative pe aprecieri și considerații pur generale, fără legătură cu cauza și cadrul procesual stabilit prin cererea introductivă de instanță. În ceea ce privește condiția justificării unui interes personal constând în vătămarea drepturilor, a învederat faptul că reclamantul și intervenientul nu justifică un interes legitim pentru promovarea acțiunii. În cuprinsul cererilor formulate, astfel cum au fost completate, reclamantul și intervenientul nu au indicat și nici nu au justificat folosul practic pentru ei
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
cum au fost completate, reclamantul și intervenientul nu au indicat și nici nu au justificat folosul practic pentru ei înșiși, rezultat din anularea unor acte normative și acte administrative emise de autorități publice, atât timp cât nu au invocat o vătămare concretă prin restrângerea drepturilor lor în condițiile existenței unei stări de alertă de natură epidemiologică. Mai mult decât atât, reclamantul și intervenientul au contestat valabilitatea H.G. nr. 1.242/2021 și H.C.N.S.U. nr. 112/2021 fără a indica o vătămare în concret a
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
au invocat o vătămare concretă prin restrângerea drepturilor lor în condițiile existenței unei stări de alertă de natură epidemiologică. Mai mult decât atât, reclamantul și intervenientul au contestat valabilitatea H.G. nr. 1.242/2021 și H.C.N.S.U. nr. 112/2021 fără a indica o vătămare în concret a drepturilor, care sunt doar afirmate, cu caracter general, declarativ. A mai arătat recurentul-pârât că vătămarea interesului se apreciază prin raportare la noțiunea de interes legitim privat în cadrul contenciosului subiectiv, deoarece, conform art. 2 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
epidemiologică. Mai mult decât atât, reclamantul și intervenientul au contestat valabilitatea H.G. nr. 1.242/2021 și H.C.N.S.U. nr. 112/2021 fără a indica o vătămare în concret a drepturilor, care sunt doar afirmate, cu caracter general, declarativ. A mai arătat recurentul-pârât că vătămarea interesului se apreciază prin raportare la noțiunea de interes legitim privat în cadrul contenciosului subiectiv, deoarece, conform art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004, prin interes legitim privat se înțelege posibilitatea de a pretinde o anumită conduită
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
și-a sprijinit soluția de anulare a acestor acte administrative pe aprecieri și considerații pur generale, fără legătură cu cauza și cadrul procesual stabilit prin cererea introductivă de instanță. În ceea ce privește condiția justificării unui interes personal constând în vătămarea drepturilor, a învederat faptul că reclamantul și intervenientul nu justifică un interes legitim pentru promovarea acțiunii. În cuprinsul cererilor formulate, astfel cum au fost completate, reclamantul și intervenientul nu au indicat și nici nu au justificat folosul practic pentru ei
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
cum au fost completate, reclamantul și intervenientul nu au indicat și nici nu au justificat folosul practic pentru ei înșiși, rezultat din anularea unor acte normative și acte administrative emise de autorități publice, atât timp cât nu au invocat o vătămare concretă prin restrângerea drepturilor lor în condițiile existenței unei stări de alertă de natură epidemiologică. Mai mult decât atât, reclamantul și intervenientul au contestat valabilitatea H.G. nr. 1.242/2021 și H.C.N.S.U. nr. 112/2021 fără a indica o vătămare în concret a
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
au invocat o vătămare concretă prin restrângerea drepturilor lor în condițiile existenței unei stări de alertă de natură epidemiologică. Mai mult decât atât, reclamantul și intervenientul au contestat valabilitatea H.G. nr. 1.242/2021 și H.C.N.S.U. nr. 112/2021 fără a indica o vătămare în concret a drepturilor, care sunt doar afirmate, cu caracter general, declarativ. A mai arătat recurentul-pârât că vătămarea interesului se apreciază prin raportare la noțiunea de interes legitim privat în cadrul contenciosului subiectiv, deoarece, conform art. 2 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
epidemiologică. Mai mult decât atât, reclamantul și intervenientul au contestat valabilitatea H.G. nr. 1.242/2021 și H.C.N.S.U. nr. 112/2021 fără a indica o vătămare în concret a drepturilor, care sunt doar afirmate, cu caracter general, declarativ. A mai arătat recurentul-pârât că vătămarea interesului se apreciază prin raportare la noțiunea de interes legitim privat în cadrul contenciosului subiectiv, deoarece, conform art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004, prin interes legitim privat se înțelege posibilitatea de a pretinde o anumită conduită
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
lege criticate au următorul cuprins: – Art. 297 alin. (1) din Codul penal: „(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. “ ; ... – Art. III alin. (2) din Ordonanța
DECIZIA nr. 651 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283252]
-
opinia sa, invocarea unui interes legitim reprezintă o condiție esențială pentru formularea cererii de chemare în judecată și că legiuitorul nu permite promovarea acțiunilor în contencios administrativ pentru apărarea unui interes legitim public, decât în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. În ceea ce privește folosul practic urmărit prin declanșarea procedurii judiciare, acesta trebuie dovedit de cel care recurge la acțiune. Or, reclamanta a invocat în prezentul dosar
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
privat. În ceea ce privește folosul practic urmărit prin declanșarea procedurii judiciare, acesta trebuie dovedit de cel care recurge la acțiune. Or, reclamanta a invocat în prezentul dosar, pe cale principală, lezarea unui interes public, fără a face dovada că vătămarea interesului legitim public ar decurge din încălcarea dreptului subiectiv sau interesului legitim privat al acesteia. Pârâtul a mai arătat că, din perspectiva caracterului dreptului sau interesului legitim care este valorificat prin acțiunea promovată în contencios administrativ, doctrina distinge între contenciosul
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
la instanța de contencios administrativ, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat nu pot invoca direct «interesul legitim public» pentru anularea unui act administrativ, ci numai în subsidiar, pe calea unor capete de cerere distincte, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge din încălcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. Așadar, prin acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
legitim privat. Așadar, prin acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau interesului lor legitim privat; după care să susțină în sprijinul cererii și vătămarea interesului public, ce decurge din actul administrativ atacat. Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să «paralizeze» așa-numitele «acțiuni populare» intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
și vătămarea interesului public, ce decurge din actul administrativ atacat. Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să «paralizeze» așa-numitele «acțiuni populare» intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public“. Pârâtul a conchis că dispozițiile art. 8 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc faptul că interesul public poate fi invocat
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
să «paralizeze» așa-numitele «acțiuni populare» intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public“. Pârâtul a conchis că dispozițiile art. 8 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc faptul că interesul public poate fi invocat de persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat în formularea cererilor lor în fața instanței de
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc faptul că interesul public poate fi invocat de persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat în formularea cererilor lor în fața instanței de contencios administrativ numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat, astfel că se impunea ca reclamanta să dovedească faptul că a avut loc o încălcare a dreptului sau interesului său privat și, ulterior, în subsidiar, să
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat, astfel că se impunea ca reclamanta să dovedească faptul că a avut loc o încălcare a dreptului sau interesului său privat și, ulterior, în subsidiar, să invoce apărarea unui interes legitim public, dovedind vătămarea interesului legitim public respectiv. Nu în ultimul rând, simpla menționare, printre obiectivele statutare, a prevenirii și combaterii abuzurilor împotriva mediului înconjurător nu conferă, în sine, legitimitate procesuală activă reclamantei, fiind necesar, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
legitim privat. O atare restricție în exercitarea acțiunii de contencios administrativ își are rațiunea în eliminarea așa-numitelor „acțiuni populare“, înaintate de diverse persoane de drept privat, care nu sunt în măsură să justifice, prin raportare la propria persoană, o vătămare a unui drept sau interes legitim privat și, ca atare, își întemeiază acțiunea numai pe teza generică a vătămării interesului public. În susținere, intervenienta a menționat Decizia nr. 8/2.03.2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
populare“, înaintate de diverse persoane de drept privat, care nu sunt în măsură să justifice, prin raportare la propria persoană, o vătămare a unui drept sau interes legitim privat și, ca atare, își întemeiază acțiunea numai pe teza generică a vătămării interesului public. În susținere, intervenienta a menționat Decizia nr. 8/2.03.2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în care s-a reținut că, pentru determinarea existenței vătămării unui interes subiectiv privat, trebuie efectuată
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
acțiunea numai pe teza generică a vătămării interesului public. În susținere, intervenienta a menționat Decizia nr. 8/2.03.2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în care s-a reținut că, pentru determinarea existenței vătămării unui interes subiectiv privat, trebuie efectuată o verificare riguroasă a existenței unei legături directe între actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele reclamantei. Or, potrivit statutului său, aceasta are drept obiect de activitate prevenirea și combaterea
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
de organism social interesat. Totodată, art. 8 alin. (1^1) stabilește expres că „persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat“. Aceste dispoziții au fost interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 8/2020, obligatorie de la
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
orientări jurisprudențiale s-a arătat că aplicarea unei amenzi peste limita maximă nu constituie un motiv de nulitate absolută, ci un motiv de nulitate relativă a procesului-verbal de contravenție, astfel că anularea acestuia se impune atunci când se dovedește o vătămare produsă petentului care nu poate fi înlăturată în alt mod. Or, pentru identitate de rațiune, așa cum instanța are posibilitatea de a proceda la reindividualizarea sancțiunii amenzii aplicate între limitele legale [în acord cu criteriile prevăzute de art. 21 alin.
DECIZIA nr. 60 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276022]
-
cu criteriile prevăzute de art. 21 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001], instanța poate proceda la stabilirea amenzii prevăzute de lege și la individualizarea sancțiunii amenzii și în ipoteza amenzii aplicate peste limitele legale, situație în care se înlătură vătămarea produsă contravenientului prin stabilirea unei amenzi peste limita maximă admisă de lege. ... 29. Instanța de judecată poate să stabilească un alt cuantum al amenzii decât cel indicat în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, întrucât o interpretare contrară
DECIZIA nr. 60 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276022]