3,613 matches
-
-nchipuit cu truda Lui senină pe Omul-Munte - viscolind dihănii izbânda Lui - mutând zări și istorii smulgând din pântec - mirul de lumină preschimbă crima în arcada florii: schilodu-acum e flutur fără vină! cultura leprei - cumpăna orbirii prin cuvântare-s turnul de văzduh: căci Golgota-i veninul nou-privirii și înflorirea cărnii în Sfânt Duh! ...de-asprimea Lui Hristos tocim păcatul și-I regăsim în Frumusețe - sfatul! ------------------------------------------ Adrian BOTEZ februarie 2015 Adjud Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - POEMELE SFÂNTULUI VALAH (2) / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (2) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380521_a_381850]
-
noapte a plouat îndesat, ploaie boboasă de vară. S-auzea bătutul picăturilor în ropot de milioane de alice lucitoare în verdeața grădinilor și-n uscăciunea streșinilor rânduite de pe acoperișurile caselor. Scotea oboseala pământului din răzvărtirea norilor împrăștiați și readunați în văzduh. Din când în când, fulgera sub forma unor iscuri strălucitoare cât o fracțiune de secundă, și apoi urma un tunet înfundat și spart, ori alungat ori constrâns , încât trăsnea pe unde apuca.”( Aria) Iată cum sunt creionate câteva dinre personajelele
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
chip de suspin și-atâtea remușcări - acuma vane... trăiesc în vălătucul de imagini și mușc din pâinea unor vremi trecute dar totu-i doar s-umbresc aceste pagini ce pasc „cândva”-u-n ieslea zilelor pierdute... degeaba tot frămânți - în gol - văzduhuri: nu se întorc la maluri triste duhuri ...ocean necumpătării e-ntre min' și ele atâtea hoinăreli și vise grele... ...nu mai veniți - strigoi - la casa asta: pe rând - pierdu pereți și uși - fereastra... SENZAȚII DE CASĂ coboară - urcă sau plouă
POEME DE TOAMNĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380563_a_381892]
-
mi cânți de dimineață, Pe tine cine te trezește-n zori? Să răspândești în cânt pofta de viață Ca zilele să-mi fie sărbători! În glasul tău nicicând n-aud tristețe Iar libertatea-i sfântul tău culcuș, De-aceea în văzduh se țin ospețe Căci fiecare zbor e un urcuș. De este ger, furtună zi sau noapte, Caniculă și ploi fără sfârșit, Eu mă trezesc în ciripit și șoapte Aduse din înaltul infinit. De-ar descifra tot omul melodia Pe care
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
pasăre ce-mi cânți de dimineață,Pe tine cine te trezește-n zori? Să răspândești în cânt pofta de viațăCa zilele să-mi fie sărbători! În glasul tău nicicând n-aud tristețeIar libertatea-i sfântul tău culcuș,De-aceea în văzduh se țin ospețeCăci fiecare zbor e un urcuș.De este ger, furtună zi sau noapte,Caniculă și ploi fără sfârșit,Eu mă trezesc în ciripit și șoapteAduse din înaltul infinit.De-ar descifra tot omul melodiaPe care-o fredonezi neîncetatAr
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
nr. 1872 din 15 februarie 2016. Legile Kybalionului Mai înainte de-orice veac Venit de nu știu unde, Iubirii să-i găsească leac, Un înțelept răspunde La taina adevărului De nimeni nepătrunsă Ținută-n mâna Cerului De ignoranți ascunsă. Rotește ochiul prin văzduh De șapte ori să cheme La fiecare om un duh Să-nvețe-a nu se teme. Dar eu, ca primul cel ales Necunoscând misterul, Floarea de lotus am cules Să fiu una cu Cerul. Iar ochiul critic mă privi Și
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
pițigoii și alte orătănii. Dar, cea mai mare bucurie o au copiii. Iarnă e prietena lor. Ea aduce bucurie celor mici, pregatindu-le derdelușurile. Nici un alt anotimp nu le aduce copiilor atâta bucurie! De dimineață până seara chiotele copiilor umplu văzduhul. Gerul le îmbujorează obrăjorii, înjghebând omuleți de zăpadă, amintindu-le de cele mai ... Citește mai mult După mine, iarna e regina anotimpurilor... Eu cred, ca aceasta se datoreaza bucuriei de care e cuprinsă toată lumea. Se vede, ca celelalte trei anotimpuri
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
pițigoii și alte orătănii. Dar, cea mai mare bucurie o au copiii. Iarnă e prietena lor. Ea aduce bucurie celor mici, pregatindu-le derdelușurile. Nici un alt anotimp nu le aduce copiilor atâta bucurie! De dimineață până seara chiotele copiilor umplu văzduhul. Gerul le îmbujorează obrăjorii, înjghebând omuleți de zăpadă, amintindu-le de cele mai ... V. UN PĂGÂN AL NEAMULUI, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017. Un păgân al neamului de Iacob C. Istrati Nici
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
de tragere - și - prin asta garanția că nimic nu-i va scăpa - din bătaie - iernatic dezlănțuit tirului gheții VREMURI au fost cândva - în vremuri pline voievozi și de mărire duhuri : bouri veneau să se închine l-al Pajurii tron din văzduhuri au fost cândva - în vremuri sfinte oșteni născuți de stânci și codru : vârtej de vitejii și modru și hori de zâne pân' la grinde au fost cândva - în vremuri pline icoane și grădini de rai: eroi ai spadelor cu grai
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
Poezie > Imagini > CLASIC ȚĂRM ELEN Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Clasic țărm elen Se logodește marea cu uscatul, mărgeanul roș în maci a izbucnit, picură-n stropi alene din înaltul văzduhului căldura la zenit. Val după val își susură chemarea prin spuma transparentă lângă mal, țin zeii sfat de taină lângă marea schimbând culori, ca piatra de opal. Cu spuma-n aripi, stingând asfințitul, săgeată pescăruși spărgând tăcerea, iar Afrodita-n
CLASIC ȚĂRM ELEN de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379322_a_380651]
-
că „iubirea întregită” îi va îmblânzi toate spaimele și durerile și, de ce nu, il poate face nemuritor... „Femeie ai învins tristețea,/ Viața, Moartea - sfințind ramuri de tei,/ plăsmuind în sufletu-mi hăituit de vise /făpturile nopții dansând, cântând,/ umblând prin văzduh, prin locuri pustii...”/ „Femeie - rai al tuturor /visele tale se-nfig în sângele dumnezeirii,/ dăruindu-mi Nemurirea...” (schimbându-ne soarta...) Ascultă, cititorule... și nu încerca să te ascunzi de propria-ți povară a inimii. Îngenunchează pentru o clipă și cuprinde
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
apusul soarelei. Pescărușul a venit la picioarele mele, m-a privit o clipă în ochi, pe urmă a zburat. S-a oprit pe coama unui val și-a furat un pește. Cu prada mării în cioc s-a înălțat în văzduh. (Caută în nisip.) Nu căutam pescărușul. Altceva căutam, dar nu înțelegeam ce. M-am lăsat ademenită de sunetul apei și am plutit într-o zi pe valuri. Era așa de plăcut! Eram asemenea unei corăbii ce descoperea pentru prima dată
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
de care o să mă îndrăgostesc și după care o să alerg toată viața. N-a fost așa. (Aruncă scoica în cutie și începe să se plimbe. În timp ce se plimbă scoate din buzunarul rochiei de plaja câte o scoică, o ridică în văzduh, pe urmă o aruncă în nisip.) O altă scoică unică în frumusețe. Și eu care credeam că am găsit scoica fără seamăn, scoica mea. M-am înșelat. Toate sunt frumoase. (Se oprește și se așează pe nisip. De această dată
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
urmă închidem ochii pentru totdeauna. Ceva, ceva, îți rămâne pentru a te însoți în eternitate și acel ceva este dragostea. Da, caut! Eu caut dragostea! Eu caut unicul și ultimul element ce poate salva stelele înghițite de marea ascunsă-n văzduh. Se aruncă pe șezlong.) S-a înserat. Ascultați! Marea cântă dragostea și toate, toate se nasc din cântecul ei. Referință Bibliografică: În căutarea ultimului element / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2054, Anul VI, 15 august 2016
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
șoc cumplit, întâi m-am mirat că mai eram teafăr. Am coborât repede scările și am ieșit afară să văd ce anume a produs zguduitura aceea. În noaptea rece, afară, se auzea un vuiet sinistru al pădurilor din apropiere. Prin văzduh plutea parcă un miros iritant de rășină, dar și ceva pătrunzător, ca scrumul ori ca praful de stâncă. Prin păduri și poieni se vedeau mulți copaci răsturnați ori frânți de la mijloc. Ce s-a întâmplat? Un atac aerian? Nu părea
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
-
Fără tine nu e viață, Nici Iubire pe pământ! Dumnezeu te-a dat-mirare, Rugăciune pe altar, Ziua cea fără de care Orice noapte e-n zadar! Când statornică, fierbinte Mă aduni în gând mereu Mi se umplu de cuvinte Lutul și văzduhul meu; Fericirea mea deplină, Dragoste și dor și har, Azi e ziua ta-lumină, Mâine și poimâine iar... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Ziua ta... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2259, Anul VII, 08 martie 2017. Drepturi de
ZIUA TA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379444_a_380773]
-
toamna că un animal, la pândă, Cu botul umed, stai adulmecând. E-atât de ruginie și noroasa, Ca o vezi târându-se prin vai, Prin lunca-acum pustie, răcoroasă, Prin fânul care moțăie în clăi. Și că un fum insidios cuprinde Văzduhul tot, ograda și câmpia... Adulmeca grăbita, se întinde, Țesând cam peste tot melancolia. Cu murmur din dealuri sosește Prin vai, și din vale-n păduri; Ca-n farmec apoi poposește Și sufla cu-o mie de guri. Dar vară ne
POEME de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379457_a_380786]
-
e o caldă- nlăcrimare a undei Spre zările de iarbă și lumina? Trezind, natura din clipele de lene, Frenetic, coborați, pe val spumos, La masa vorbei plină de lumină, Cu spice grele, de argint lucios. Iar cand amiază chiuie-n văzduh, Sub razele de soare mângâioase, Suflet de om, uscat de pătimi, Vă sorbi, din unde răcoroase. Referință Bibliografica: Poeme / Elenă Negulescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2090, Anul VI, 20 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elenă Negulescu
POEME de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379457_a_380786]
-
secați, Numai dorul ce înfiu-l Cere sânge, dumicați... A înnebunit natura Din Carpați până-n Carpați, Cerul și pământul gura Își sărută ca-ntre frați... A înnebunit securea Fără arborii tăiați, S-a dezbuștenit pădurea De dojene și scuipați. A înnebunit văzduhul, Cormoranii deturnați Zboară-n cerc și își dau duhul, Zboară morți și înghețați... A înnebunit pământul De pitici și cocoșați Așteptând deznodământul Printre aștrii dezertați... A înnebunit cupola Mănăstirilor, uitați, Florile își scmulg corola, Mugurii sunt disperați... A înnebunit Socola
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PLATA TRĂDĂRII Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Plata trădării Ascultă în noapte, Ascultă străine, Sunt zvonuri și șoapte Și sunt pentru tine. Văzduhul e plin De-ale neamului legi, Dar tu ești străin Și nu le-nțelegi. Veniți din afară Cu flamuri în vânt, Mulți ne călcară Al țării pământ, Cu urlet de fiară Și plini de avânt, Curând își aflară Sub brazdă
PLATA TRĂDĂRII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379558_a_380887]
-
toamna că un animal, la pândă, Cu botul umed, stai adulmecând. E-atât de ruginie și noroasa, Ca o vezi târându-se prin vai, Prin lunca-acum pustie, răcoroasă, Prin fânul care moțăie în clăi. Și că un fum insidios cuprinde Văzduhul tot, ograda și câmpia... Adulmeca grăbita, se întinde, Țesând cam peste tot melancolia. Cu murmur din dealuri sosește Prin vai, și din vale-n păduri; Ca-n farmec apoi poposește Și sufla cu-o mie de guri. Dar vară ne
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
toamna că un animal, la pândă,Cu botul umed, stai adulmecând.E-atât de ruginie și noroasa,Ca o vezi târându-se prin vai,Prin lunca-acum pustie, răcoroasă,Prin fânul care moțăie în clăi. Și că un fum insidios cuprinde Văzduhul tot, ograda și câmpia... Adulmeca grăbita, se întinde,Țesând cam peste tot melancolia.Cu murmur din dealuri soseștePrin vai, și din vale-n păduri;Ca-n farmec apoi poposeșteși sufla cu-o mie de guri.Dar vară ne stă-n
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
domnul Todică!... Multe se caută sub mantaua de argint a unei toamne fierbinți! Și domnul Florin T. Roman, ne explică angelic, și elegant de tonatic: „Toamna îmi bate discret în geam/ cu degete de ploaie,/ se-aude cum plânge afară văzduhul/ șiroaie, șiroaie,/ lumea se-nvârte deodată cu frunzele/ în vârtejuri de vânt,/ vechi poezii se rescriu sub coperți/ în același cuvânt.// Cocori melancolici pleacă departe, departe,/ în pribegie,/ în aer plutesc ritmuri străvechi, risipite,/ de doină târzie.” - toate astea într-
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
somn, de lupta masculină, Pentru căldura ta de sân sexagenar, “Trecuți” ce mai sperau c-o să mai vină, Vreme cu scăpărări ca de amnar. Mâini aspre ca elitrele de greier, Ce freac-o aripă de alta ca arcușul, Prinse de mine, văzduhul îl cutreier, Le simt catifelate precum puful. Citește mai mult INSOMNIETe-am sărutat în vis pe colțul gurii,Revin la simțuri cam demult trecute.Simțeam în dans zglobiu cum saltă nurii,O, Bune Doamne, ce clipe plăcute!De mult n-am
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
somn, de lupta masculină, Pentru căldura ta de sân sexagenar,“Trecuți” ce mai sperau c-o să mai vină,Vreme cu scăpărări ca de amnar.Mâini aspre ca elitrele de greier,Ce freac-o aripă de alta ca arcușul,Prinse de mine, văzduhul îl cutreier,Le simt catifelate precum puful.... X. CONCERT DE TOAMNĂ, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016. Nu sunt decât biet muritor. Sosește toamna peste mine! Acum și rimele mă dor... Nu știu
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]